Ziua Logo
  Nr. 3909 de vineri, 20 aprilie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »

Editorial

2007-04-20
popescu aurel din romania (...@k.ro, IP: 89.120.176...)
2007-04-20 14:10
Studiu de caz patologic

Nu �n�eleg un lucru: de ce a fost suspendat Pre�edintele B�sescu? Pentru c� parlamentarii cred c� a �nc�lcat Constiu�ia? Poate. Dar, �n acest caz, tot ei au uitat s� dezbat� sau s� simuleze c� dezbat culpa juridic� a Pre�edintelui. Ace�ti b�rba�i �ngrijora�i de buna cre�tere a Pre�edintelui �n compania Constitu�iei pure, au procedat la c�teva ore sinistre de t�rbac� �i b�c�lie. Ace�tia fiind pilonii g�ndirii lor juridice, parlamentarii au t�b�r�t �i au p�ng�rit la gr�mad� limba rom�n�, buna cre�tere �i demnitatea politic� minim� �n regimurile democratice europene. Am ascultat insulte, aluzii porcoase, bancuri de revist� �i un chintal de dezacorduri. N-am auzit nici un argument, �ntr-o dezbatere care trebuia s� dea faim� juri�tilor partidelor.

Harold Laski, �n “ Bazele Suvernit�ii “ ( 1921) : „ Premiza fundamental� a oric�rui sistem reprezentativ e guvernarea prin dezbatere „. Inutil. Scuze pentru trimitere. Parlamentarii no�tri n-au timp de nuna�e �i studiu. Ei cred c� s�nt democra�i pentru c� s�nt parlamentari. Asemenea entorse mentale s�nt nevindecabile.

Oricum, de onoarea �i pudoarea Constitu�iei se ocup�, direct �i profesional, Curtea Constitu�ional�. Curtea a g�sit Constitu�ia bine �i neviolat�. Exact aceast� opinie fundamental� n-a interesat �n Parlament. Parlamentarii au fost confisca�i, p�n� la extaz, de adev�rata lor competen��. A�a am aflat, �ntr-adev�r, ce �nseamn� �i cum se duce la bun sf�r�it un viol �i anume un viol �n grup. At�ta perversiuni practicate �mpotria limbii rom�ne n-am mai auzit de la mae�trii limbii de lemn peceriste. Cultura �i caracterul parlamentarilor s�nt o dram� genetic�. Prostia �i necioplirea se transmit. Cine vrea s� uite sau s� se sc�rbeasc� de limba rom�n�, trebuie s� asculte c�teva ore discursuri de parlamentari. Execu�ia parlamentar� a Pre�edintelui a avut ceva murdar �i s-a rotit �n�untrul unei priceperi sinistre de a modela �n gunoi, ca �n lut.

Parlamentul e o institu�ie incomparabil mai important� dec�t o cred tri�tii ei titulari de as�zi. E o scen�. Acolo se vede ce putem �i ce �tim s� facem cu �ncrederea altora, ce greutate are onoarea �i p�n� unde se �ntinde respectul fa�� de cei ce nu s�nt de fa��. Toate s�nt zero. Dispre�ul e legea de baz�. Cu c�t mai mic �i mai statistic cet�eanul, cu at�t mai mare sila de el. Cu c�t mai tare jup�nul, sponsorul sau patronul, cu at�t mai mare supunerea �i viclenia, duse p�n� �n bra�ele idio�iei. S� nu ne mir�m: crima de dezumanizare e vie. Diferen�a e mai mic� dec�t s-ar crede: militarii care invoc� asasinatul la ordin, nu s�nt deloc mai vinova�i dec�t reprezentan�ii ale�i care dau br�nci electoratului �i stau la picioarele patronului. �n ambele cazuri, victimele mor din clipa �n care s�nt dezumanizate, din clipa �n care , �n ochii brutei sau ai lacomului, �nceteaz� s� mai aib� drepturi �i devin dispensabili, se preac �n ceva �i nu mai s�nt cineva.

Parlamentarii au �nv�at s�-�i descrie solemn importan�a. Lispa lor total� de cultur� politic� �i uman�, lipsa lor fundamental� de lumin� �i argument spun cu totul altceva: locuim �ntr-o fars� tragic�.

Cazul Parlament contra Pre�edinte, nu e unul din duelurile clasice de principiii �i convingeri politice. Ciocnirea e de fapt ciocnire doar dinspre Traian B�sescu. El a f�cut pasul ini�ial, a cerut clarificarea prin alegeri anticipate, limitarea prin lege a concubinjaului colonial oligarhie - stat �i a sus�inut un Ministru al Justi�iei activ �i decis. Acest pas spre autonomie de stat �n raport cu nucleul oligarhic n-a fost �nt�mpinat de o ripost� frontal�, de un contraproeict. Pentru c� nu putea fi contrat deschis, dec�t de pe pozi�ii delcarat anti - democratice. A�a ceva nu era posibil. �n consecin��, marii adversari ai emancip�rii rom�ne�ti au recurs la conspira�ia �nm�nu�at� democratic. La legalism. La acuza�ii de �nc�lcare a Constitu�iei, complet lipsite de substan�� �i, �n aclea�i timp, �mpodobite masiv de frazeologie, rit �i decor democratic. Cea mai izbitoare tr�s�tur� a asaltului �mpotriva lui B�sescu e vidul total de argumenta�ie. Singurul element palpabil al acestei opera�iuni e scopul: eliminarea intrusului �i protejarea sistemului. Fixismul de ad�ncime al acestei opera�ii trimite la datele de baz� ale unui contract killing politic. B�sescu obsedeaz� �n asemenea m�sur� �nc�t detractorii s�i palamentari au uitat s� se prezinte la locul execu�iei cu alternative: B�sescu e traseul gre�it - bun! - dar care e alternativa, ce proeicte de guvenare, ce idei noi, ce inten�ii �i ce nout�i au g�ndit �i prezentat adversarii lui ? Nimic. Adev�rul e c� p�n� �i echipa de lichidare PSD - PNL, urmeaz� incon�tient logica priorit�ilor B�sescu pe care o declam� ca un ecou neputincios . T�riceanu a anun�at senin c� Guvernul a dispus programe imediate de sprijin pentru accesarea fondurilor europene �n cazul a 86 de localit�i. E exact ce reclamase cu 24 de ore mai �nainte B�sescu, �ntr-un discurs care descrria metodic problemele de baz� ale Rom�niei. Acea�i repeti�ie hilar�, la Mircea Geoan�, �ntr-un dsicurs care a sus�int suspendarea lui B�sescu �i i-a l�udat agenda de priorit�i.

Lispa de proiect �i pantomima democratic� dau motorul �n impas al g�ndirii de tip conspirativ. Restul e iluzie pur�, decuplare total� de temperatura �i aspira�iile populare, fie ele frustr�ri clasice ale omului de r�nd, fie forme dinamice de via�� �i viziune ale noilor genera�ii. Mai departe, speran�a se reduce la un singur scenariu: dezarticularea acestei fabrica�ii prin vot. S� nu uit: liberalii vor pl�ti de dou� ori comportamentul abject de aliat-c�l�u, a�a cum se cuvine dup� actul care a provocat, de fapt, deraierea marii promsiuni din 2004. O dat� va lovi electoratul , a doua oar� PSD - arenda�ul actual al liberalilor �i asta �nainte ca Geoan� �nsu�i s� pl�teasc�, undeva �n beciurile infernale ale nomenclatorului pesedist, pentru nes�buin�a cu care �i-a t�r�t partidul �ntr-o aventur� antipopular�. Nu e, de fapt, vina lui Geoan� care face figur� de mandatar politic al unei oligarhii din ce �n ce mai pu�in capabil� s� �n�eleag� cursul istoric al schimb�rii. Cu alte cuvinte, cineva st� pe loc �i e p�ndit de autosuspendare istoric�. Sau a�a e de sperat.


     « Comentariu anterior     Comentariu urmator >     Ultimul comentariu »

     « Toate comentariile



Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Pariul meu a fost castigat (5628 afisari)
 Vin la Cotroceni! (5183 afisari)
 Tin pariul lui Sorin Rosca Stanescu! (3674 afisari)
 "Va voi spune adevarul acestei guvernari" (3346 afisari)
 Confesiunile ucigasului de la Virginia Tech (3212 afisari)
 19:00 (953 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00867 sec.