Ziua Logo
  Nr. 3891 de miercuri, 28 martie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »

Politica

2007-03-28

Comentarii: 7, forum ACTIV

     Listare: comuna | separata     Ordonare: cronologica | inversa

Ratacitul
2007-03-28 01:56:12

Efectul cazaturii in cap de la Emisiunea lui Andrei Gheorghe

"Boc [Traienel, da' mai cazut in cap ca el]: Alianta se rupe la Tribunal "

No further comments.

mds
2007-03-28 02:05:10

Culmea ipocriziei !

Atata ipocrizie n-am pomenit nici in cele mai "incercate" democratii occidentale ! Domnul Boc este mare campion pe domeniu.

cosor ion
2007-03-28 04:30:40

ce vi se pare curios

o casatorie se inchee la Primarie,in SUA la tribunal,iar divortul obligator se desface de catre Tribunal,asa ca D-l Boc nu spune enormitati decit pentru cei care vor sa-l citeasca prin dos,iar la divort trebuie sa vi si cu motive si veti vedea vreo 19 motive ca-n raportul lui Felix impotriva Presedintelui.dar intreb pe toti ratacitii,sunteti de acord cu un guvern captusit din nou cu santajisti?intelegeti unde bat.chiar credeti ca prm va inghiti galusca lui goliceanu?spun goliceanu ca el a golit guvernul de continut..romanesc

gili
2007-03-28 06:49:20

Re: ce vi se pare curios

Pai curios este ca in urma incheierii actului de casatorie de zici , sotul PD vine acasa , pune mina pe zestrea celuilalt sot ( a se vedea ca inainte de alegeri PD umbla pe la 5-6 procente fata de PNL pe la 18-20 % ) si se pune cu bataia pe el .
Si asta nu-i nimic , in urma batailor administrate zilnic , tot batausul ( PD ) striga hotii si cheama politia .
Vezi tu Ioane , chestia asta de la urma mi se pare al dracului de curioasa , n'asa?

catalin_mattei
2007-03-28 09:45:34

Fabulosul Boc!!!

Boc, primar de Cluj in timpul liber, este un personaj fabulos concurind in constiinta poporului roman cu Hopa-Mitica doar ca e mai slab la fire... personajul imi aduce aminte de un altul dintr-un film productie Cehoslovacia- "Arabella", unul care juca rolul servitorului lui Rumburak... doar ca rumburak-ul lui boc este traian basescu... singura diferenta este ca vrajitoarea cea rea a facut operatie estetica si s-a transformat in Elena Udrea...
Lipsesc insa personajele frumoase: Arabella si paminteanul sau iubit (el ar putea fi personajul colectiv- romanii doar ca momentan suntem ocupati cu sarbatorile de Paste)

APROPO!!! daca ati privit cu mai mare atentie lumea a intrat in normalitate inaintea politicienilor. Noi ne pregatim de Florii, de Paste iar de situatia politica am inceput sa vorbim la misto cum ar zice vecinii mei (ascultatori de manele)..

ostap bender
2007-03-28 15:31:09

dilemele marelui om de stat emilian boc

Politica europeana si crize constitutionale autohtone (IOAN STANOMIR)



Amanarea alegerilor europene, gratie adoptarii unei ordonante de urgenta, este parte din seria de crize constitutionale si politice a caror succesiune pare sa devina o marca indelebila a vietii noastre publice. Noutatea dramatica decurge, in acest caz, din impactul pe care absenta unui compromis national il are asupra politicii noastre europene: statul roman poate ignora obligatiile ce ii revin, invocand propria sa incapacitate de a administra blocajele legale create in interiorul sau.

Guvernul Romaniei pare sa se fi impacat cu perspectiva absentei unui corp de parlamentari europeni beneficiind de legitimitatea democratica conferita de vot. Ceea ce denota, in cele din urma, o neintelegere a relatiei privilegiate dintre natiune si constructia europeana, in cadrul intervalului de dupa aderare. Mai mult decat scoruri electorale, in joc este onorarea unui angajament asumat de Romania si stabilirea unei reprezentari autentice a partidelor in interiorul familiilor europene. Recenta dezertare a lui Mircea Cosea, trecut in sanul grupului de extrema dreapta in urma deconspirarii sale ca fost colaborator ale Securitatii, este un indiciu lipsit de ambiguitate al riscului ce deriva din prelungirea acestui vid democratic.



Blocaje si angajamente politice



Solutia extrema la care a recurs premierul Tariceanu si membrii din guvern apartinand PNL si UDMR poate fi citita doar in contextul cresterii tensiunilor ce opun, institutional, presedintia si guvernul, pe de o parte, si partidele membre ale Aliantei D. A., pe de alta parte. Ultima evolutie, inaintarea spre Monitorul Oficial a ordonantei de urgenta, in absenta semnaturilor ministrilor de Interne si de Justitie, traduce transferul crizei constitutionale din planul parlamentar in cel guvernamental.

Disocierea oficiala a celor doi demnitari este anuntata de o serie de precedente constitutionale, a caror evocare este obligatorie. In chestiunea motiunii simple votate la Senat impotriva ministrului Justitiei, atitudinea parlamentarilor liberali si a primului ministru insusi a fost una ambigua, si aceasta pentru a utiliza un eufemism. Conduita sefului de guvern a cautionat, pana la un punct, strategia legala a opozitiei, introducand in ecuatie problematica naturii juridice a votului exprimat. Pe aceasta cale, premierul admitea ca, la nivelul cabinetului sau, exista doua categorii de membri: cei ce se bucura de sprijinul noii coalitii de guvernare, oficializata prin adoptarea motiunii de la Senat, si membrii indezirabili, expusi riscului remanierii. In acest mod, seful de guvern realiza un prim pas in directia corelarii planului guvernamental cu cel parlamentar.

Pozitia liberala in controversa suspendarii din functie a presedintelui a actionat ca o hartie de turnesol ce a relevat mutatia de adancime intervenita in mecanica politica actuala. Legitimarea initiativei PSD si PC a semnalat radicalizarea atitudinii in raport cu institutia prezidentiala. Ruptura era evidenta, proiectandu-se public imaginea unui sef de stat izolat, avand alaturi de el doar fostul sau Partid Democrat. Aparitia in cadrul Comisiei de ancheta a liberalilor este, in aceasta ordine de idei, un fapt constitutional cel putin la fel de semnificativ ca si adoptarea ordonantei de amanare a alegerilor europene.

Pe acest fundal, dialogul epistolar dintre premier si seful de stat, in anticiparea sedintei de guvern, a relevat disparitia oricarei curtoazii institutionale. Se producea, cu aceasta ocazie, un eveniment definitoriu pentru logica actualei coabitari: premierul refuza sa admita constitutionalitatea participarii sefului de stat la deliberarile guvernului pe tema stabilirii datei alegerilor. Lectura data era aceea in conformitate cu care monopolul decizional apartine cabinetului, participarea presedintelui nefiind permisa in mod expres de nici un paragraf al legii fundamentale. Rivalitatea din cadrul puterii executive se contura ca o variabila constitutionala, pentru prima data in mod neechivoc.

In acest context, controversele ce au inconjurat adoptarea de catre guvern a actului normativ evocat nu poate surprinde. Realitatea creata in ultimele saptamani se traduce in aparitia unui blocaj institutional si politic la nivelul guvernului insusi. Regulile invocate, de la legea-cadru privind modalitatea de adoptare a actelor normative pana la Regulamentul guvernului dat in aplicarea legii, devin irelevante in masura in care unitatea de decizie a cabinetului este absenta, in momentul de fata. Ruptura dintre ministrii democrati si restul colegilor lor, in planul politic, este dublata de lipsa de corelare juridica intre departamentele gestionate de partidele rivale. Puterea de decizie a primului ministru este dublata de realitatea unui cabinet divizat pe temele fundamentale ale guvernarii.

De aici, si natura exceptionala a procedurii la care s-a recurs. Pe textul ordonantei de urgenta, in locul semnaturilor oficialilor Ministerului Adminstratiei si Internelor se poate observa prezenta celei a presedintelui Autoritatii Electorale Permanente. Comunicatul emis de Ministerul Justitiei notifica refuzul acestui departament de a oferi un aviz actului normativ, in conditiile absentei notei de fundamentare semnate de ministrul Administratiei si Internelor, in calitate de initiator al ordonantei.

Provocarile legale si constitutionale ridicate de acest act normativ pot fi localizate in doua zone de interes. In primul rand, este vorba de fragilitatea argumentului invocat in vederea recursului la ordonanta de urgenta. Acest argument este indisociabil de ratiunea oficiala a inlaturarii termenului initial de 13 mai, respectiv existenta unei situatii de natura sa nu permita tinerea unor consultari electorale credibile, pe teme europene. Dincolo de judecata de oportunitate realizata aici, introducerea unei ordonante de urgenta este admisibila doar in masura in care solutionarea crizei nu ar fi fost posibila prin utilizarea procedurii legislative firesti. Un eventual control de constitutionalitate ar putea releva depasirea limitelor imaginate de legea fundamentala.

Un al doilea nivel se situeaza in zona gestiunii interne a guvernului. Absenta semnaturilor cheie de pe ordonanta de urgenta poate pune in cauza conformitatea adoptarii textului cu legile si hotararile aplicabile in materie. Avizarea actului de catre Ministerul de Justitie, pe de o parte, si refuzul ministrului de Interne de a-si asuma decizia luata de premier sunt fapte ce se cer evaluate in contextul existentei unei gramatici institutionale a guvernului. Acesta nu poate functiona ca o entitate cu doua viteze, fiind fracturat politic si blocat administrativ. Trimiterea la Monitorul Oficial a unor acte in absenta urmaririi procedurilor specifice poate antrena incalcari grave ale legii.

Criza constitutionala autohtona este, in acest punct, in relatie directa cu gradul de coerenta al politicii noastre europene. Clarificarea echilibrului politic pare sa fie un imperativ imposibil de ignorat. Pe termen scurt, restructurarea cabinetului este unicul indicator al sprijinului parlamentar. Echivocul relatiei institutionale dintre premier si colegii sai democrati se cere eliminat. Constituirea noii majoritati de guvernare trebuie oficializata, dincolo de orice ambiguitati. Pe termen lung, misiunea electoratului este aceea de a evalua mutatiile intervenite. Apelul la natiune nu poate fi evitat decat cu riscul decredibilizarii democratiei constitutionale insesi.

ostap bender
2007-03-28 15:46:32

dilemele marelui om de stat emilian boc

cu scuzele de rigoare, altceva doream sa transmit ...

modul in care domnul boc se da jurist la interpretarea unui text cu valente juridice este de-acum arhicunoscut si nu mai mira pe nimeni. surprinzator este ca nimeni inca nu a reusit sa ii atraga atentia ca il rid si curcile; de luat in seama ce sa mai spunem ...

mi-am permis sa comentez stirea - caci nu e decit o stire oarecare despre ce perluta a mai comis domnul presedinte boc - pentru a atrage atentia ca,din pacate in romania se instapineste din ce in ce mai tare,in rindul practicienilor si a celor care administreaza dreptul in romania, a modului rigid de interpretare, intre care domnul boc este doar un exponent vizibil. din pacate asa rationeaza in exercitiul functiunii publice imensa majoritate a functionarimii publice romanesti; din fericire magistratura inca nu a fost atinsa de microb; daca nu ma credeti apelati cu incredere la serviciile distinsilor ...


« Sumar articole

Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 DEMERSUL PACEPA (9478 afisari)
 Comisia Europeana face praf taxa de prima inmatriculare (4443 afisari)
 Viitorul Partid Democrat (4367 afisari)
 Noul Guvern (4212 afisari)
 Amor ghebos (1837 afisari)
 Alianta DA mai supravietuieste o zi (235 afisari)
 Penalizare din salariu pentru fuga lui Hayssam (151 afisari)
 CSAT cu scantei (113 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02988 sec.