Ziua Logo
  Nr. 3658 de sambata, 24 iunie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »

Dosare Ultrasecrete

2006-06-24
Seherezada (...@yahoo.com, IP: 81.242.244...)
2006-06-25 02:15
Roy,

La 2006-06-24 20:00:26, roy a scris:

> Mama mea a fost una din secretarele lui Willi Filderman in perioada
> razboiului.
>
> Mama nu mi-a povestit despre perioada asta ci doar a mentzionat ca a
> fost secretara lui. Asta mi-a spus-o dupa ce am ajuns in Israel,
> probabil ca a ascuns asta cat timp a stat in Romania. Presupun ca
> stia multe, ca doar ii batea scrisorile la masina si auzea ce se
> vorbea.
>
> Eu, din pacate, n-am vrut sa o intreb ce s-a intamplat pentru ca de
> groaza, am preferat sa nu stiu. Nici ea nu mi-a vorbit mai mult
> despre asta. Exista un fenomen cunoscut in Israel: generatzia vcare
> a trecut razboiul nu se grabeste sa-si imparta amintirile cu altzii,
> ci se inchide ca intr-o carapace.
>
> Acum as fi stat cu ea de vorba, insa din pacate este prea tarziu.
>
> Katzo, oamenii trimisi in lagare au disparut fara mormant, fara acte
> de deces, fara procese verbale de constatare a mortzii. Asa cum de
> altfel s-a intamplat nu o data sub Securitate.
>-------------

Roy, ... sunt impresionata de ce povestesti ... imi pare rau ca nu ai aflat mai multe ... dar inteleg si fenomenul tacerii despre care vorbesti.
Iar respectul tau fatza de tacerea mamei tale iti face onoare.
(nu cred ca as fi reusit, in locul tau)

Imi amintesc ca am citit acum vreo 15 ani niste articole in care istoricii isi puneau problema ca numarul celor care au supravietuit lagarelor scade vertiginos (moarte naturala, de data asta) ... si marturiile lor nu au fost auzite, majoritatea preferind tacerea, ... s-a dus chiar o munca psihologica cu ei, sa-i incurajeze, ... s-a apasat si pe pedala datoriei fatza de copiii lor si in general fatza de posteritate, ... si treptat treptat aceasta munca de lamurire a dat roade ...

Un motiv general al tacerii a fost ca, ... cam pina in 1960 nu se prea vorbea in general despre acest subiect, ... intreaga omenire se refacea dupa un razboi devastator, ... si era un fel de <don`t ask. don`t tell> ...

Pe plan individual insa motivele erau mult mai complexe, ... multi supravietuitori au ramas cu un permanent sentiment de vinovatie fata de cei care nu au supravietuit , (de la ei a fost cel mai greu sa primesti marturii), ... iara altii, care incepusera sa zica ceva imediat dupa eliberare, nu au fost crezuti pe vremea aceea, ... zicea o femeie, ... <cind am ajuns acasa si am incercat sa povestesc ceva, ... nu am apucat sa zic nimica, fiindca au sarit ei sa-mi povesteasca ce mult au suferit, prin cite greutati au trecut, cum au stat la cozi pentru mincare, cum nu se gasea una, alta, ...> si atunci ea a inteles ca mai bine tace ...

... cu timpul abia lumea a devenit receptiva, ... capabila sa asculte, sa doreasca sa afle mai mult, sa inteleaga aceste experiente, ...
... insa, precum vezi, intotdeauna vor exista si citiva care nu vor intelege si nu vor crede niciodata ...

Ted (...@austin.rr.com, IP: 70.240.201...)
2006-06-25 04:00
Re: Roy,... De acord. Nu cred ca ai parasit America...

La 2006-06-25 02:15:14, Seherezada a scris:

...Fara sa cunosti veteranii din Corea sau Vietnam.
Si ei tace la fel.
Si batrinu' meu a tacut.
Parea normal. Era normal.
L-a prins mam'mare hranind sobolanii...
.........................................................................
Numa' asa,citiva,a scapat de la Stalingrad...


> La 2006-06-24 20:00:26, roy a scris:
>
> > Mama mea a fost una din secretarele lui Willi Filderman in perioada
> > razboiului.
> >
> > Mama nu mi-a povestit despre perioada asta ci doar a mentzionat ca a
> > fost secretara lui. Asta mi-a spus-o dupa ce am ajuns in Israel,
> > probabil ca a ascuns asta cat timp a stat in Romania. Presupun ca
> > stia multe, ca doar ii batea scrisorile la masina si auzea ce se
> > vorbea.
> >
> > Eu, din pacate, n-am vrut sa o intreb ce s-a intamplat pentru ca de
> > groaza, am preferat sa nu stiu. Nici ea nu mi-a vorbit mai mult
> > despre asta. Exista un fenomen cunoscut in Israel: generatzia vcare
> > a trecut razboiul nu se grabeste sa-si imparta amintirile cu altzii,
> > ci se inchide ca intr-o carapace.
> >
> > Acum as fi stat cu ea de vorba, insa din pacate este prea tarziu.
> >
> > Katzo, oamenii trimisi in lagare au disparut fara mormant, fara acte
> > de deces, fara procese verbale de constatare a mortzii. Asa cum de
> > altfel s-a intamplat nu o data sub Securitate.
> >-------------
>
> Roy, ... sunt impresionata de ce povestesti ... imi pare rau ca nu ai
> aflat mai multe ... dar inteleg si fenomenul tacerii despre care
> vorbesti.
> Iar respectul tau fatza de tacerea mamei tale iti face onoare.
> (nu cred ca as fi reusit, in locul tau)
>
> Imi amintesc ca am citit acum vreo 15 ani niste articole in care
> istoricii isi puneau problema ca numarul celor care au supravietuit
> lagarelor scade vertiginos (moarte naturala, de data asta) ... si
> marturiile lor nu au fost auzite, majoritatea preferind tacerea, ...
> s-a dus chiar o munca psihologica cu ei, sa-i incurajeze, ... s-a
> apasat si pe pedala datoriei fatza de copiii lor si in general fatza
> de posteritate, ... si treptat treptat aceasta munca de lamurire a
> dat roade ...
>
> Un motiv general al tacerii a fost ca, ... cam pina in 1960 nu se prea vorbea in general despre acest subiect, ... intreaga omenire se refacea dupa un razboi devastator, ... si era un fel de <don`t ask. don`t tell> ...
>
> Pe plan individual insa motivele erau mult mai complexe, ... multi supravietuitori au ramas cu un permanent sentiment de vinovatie fata de cei care nu au supravietuit , (de la ei a fost cel mai greu sa primesti marturii), ... iara altii, care incepusera sa zica ceva imediat dupa eliberare, nu au fost crezuti pe vremea aceea, ... zicea o femeie, ... <cind am ajuns acasa si am incercat sa povestesc ceva, ... nu am apucat sa zic nimica, fiindca au sarit ei sa-mi povesteasca ce mult au suferit, prin cite greutati au trecut, cum au stat la cozi pentru mincare, cum nu se gasea una, alta, ...> si atunci ea a inteles ca mai bine tace ...
>
> ... cu timpul abia lumea a devenit receptiva, ... capabila sa asculte,
> sa doreasca sa afle mai mult, sa inteleaga aceste experiente, ...
> ... insa, precum vezi, intotdeauna vor exista si citiva care nu vor
> intelege si nu vor crede niciodata ...
>

Seherezada (...@yahoo.com, IP: 81.242.244...)
2006-06-25 12:23
Re:... De acord. Nu cred ca ai parasit America...

Sobru (...@yahoo.com, IP: 85.186.129...)
2006-06-25 21:27
Re: Roy,

Noroc cu wizelii care nu stiu ce-i aia bun simt si mai scot din palarie si cate o baba senila care sa aiba amintiri ca si cum ar fi fost ieri. Amintiri dupa care poporul victima mai aresteaza sau omoara cate un octogenar. Noroc si cu aia care-si deseneaza singuri zvastici pe piept cu cutitul si dau vina pe "antisemiti", ca altfel ar uita tot lumea asta nedreapta.


     « Comentariu anterior     Comentariu urmator >     Ultimul comentariu »

     « Toate comentariile



Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Willi Filderman, colegul de liceu al Maresalului (834 afisari)
 Geopolitica razboiului si diplomatia romaneasca (765 afisari)
 Justitie cu timona (488 afisari)
 Ion Iliescu la Moscova (484 afisari)
 Facilitati pentru energie ecologica (455 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00744 sec.