Ziua Logo
  Nr. 2282 de joi, 13 decembrie 2001 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
Regionalizare si provincialism
Adrian CIOROIANU 
Cu ceva grade in minus in termometrele din intersectiile citadine, saptamana a inceput, totusi, fierbinte la Bucuresti, odata cu un fax plecat din redactia revistei clujene "Provincia" purtand cu el - spre Parlament, partide si mass-media - memorandumul privind regionalizarea Romaniei. In scurta vreme - adica la ora de maxima audienta a stirilor de luni seara si apoi in editiile succesive ale gazetelor - stirea a dat ocol tarii, lasand in urma opinii divergente, dar majoritar dezaprobatoare. E drept, societatea romaneasca nu mai este - in sensul bun al comparatiei - cea din martie 1990, cand Proclamatia de la Timisoara a fost mai intai incriminata si abia apoi, eventual, citita (dar la fel de adevarat este ca proclamatia timisoreana si memorandumul clujean sunt lucruri suficient de deosebite incat orice similitudine sa se opreasca aici). In urma acestui iures mediatic, semnatarii memorandumului ar avea motive sa fie satisfacuti. In cazul in care si-au dorit o provocare, au obtinut-o; ideea cuprinsa in text a ajuns la cei in drept sa o afle si, lasand la o parte reactiile urzicate si inevitabilele demagogii conjuncturale - gen PRM -, ea vine sa confirme dreptul intelectualului de a lansa periodic provocari societatii in care traieste, incitand-o la o continua reevaluare. In acelasi timp, mi se pare totusi neplacut ca revista "Provincia" si-a castigat, in fine, notorietatea in urma unui scandal. In ultimii ani, aceasta publicatie - evoluand de la statutul de supliment lunar la cel de titlu de sine statator - a fost animata de semnaturile unora dintre cei mai activi intelectuali romani, propunand in genere teme interesante si la ordinea zilei. Desigur, in aceleasi pagini se gaseau si mostre de retorica si lamentatie calpa - dar in ce publicatie din tara nu mai gasesti si astfel de lucruri?
Lucrurile s-au complicat, totusi, daca avem in vedere ca notorietatea astfel castigata a fost, macar dintr-un punct de vedere, nemeritata. Personal, mi-e inca neclar nivelul pana la care opiniile memorandistilor sunt convergente; citind declaratiile de presa ale unora dintre autori - de la Molnár Gusztáv la Bakk Miklos sau Ovidiu Pecican - poti avea impresia ca fiecare vorbeste despre altceva si ca ratiunea documentului nu este aceeasi pentru toti; ori, pe masura (cel putin) aparentelor diferente de interpretare ale celor ce au lansat provocarea, nu te poti astepta la un discurs omogen nici din partea celor care au receptat-o.
La drept vorbind, ideea regionalizarii administrative a Romaniei nu este deloc noua, daca luam seama de "mersul" ideii de regiune in istoria noastra recenta, de la Carol al II-lea la primul deceniu al comunismului autohton. Este drept, multi dintre contemporani nu mai sunt capabili sa distinga intre fostele "regiuni" si "raioane"; in egala masura, probabil ca la fel de multi inteleg actuala idee de regionalizare doar ca o provocare subversiva la integritatea statului.
Aceasta ignoranta istorica sau politologica nu trebuie sa camufleze insa fondul problemei si nici sa nege privilegiul intelectualului de a pune in discutie teme fara a cere voie cuiva anume. Pentru orice minte treaza, problema descentralizarii este reala si nu are nevoie de mari eforturi demonstrative. Orice functionar care bate drumul de la Baia Mare sau Iasi spre a obtine trei semnaturi de la Bucuresti (si pentru a afla uneori ca cel ce-ar trebui sa dea semnaturile tocmai a plecat, "in interes de serviciu", la Arad sau la Barlad) intelege pe proprii nervi necesitatea descentralizarii si nu mai are nevoie de un politolog care sa i-o teoretizeze. In fond, acest "bucurestiocentrism" incurajat in paguba de sistemul comunist si mostenit, inertial, de anii nostri este o sursa reala de stagnare birocratica si o piedica serioasa in calea oricarei eficiente. In aceasta privinta, autorii memorandumului nu se inseala. Nu am nici o indoiala ca evolutia ca atare a societatii romanesti (in conditiile democratiei liberale si capitalismului economic) va duce de la sine catre reinvierea provinciei romanesti, pentru ca in aceasta provincie asteapta valori reale si enorme. Chiar daca devine din ce in ce mai penibil sa aratam cu degetul mostenirea comunista, asta este situatia: tocmai sistemul care vorbea in exces despre "dezvoltarea armonioasa a tuturor regiunilor tarii" a incurajat, in fapt, suprematia Bucurestiului ca izvor nesecat de directive, indicatii si - cum spuneam - birocratie. Din multe puncte de vedere, provincia romaneasca - de la Timisoara la Constanta si de la Craiova la Targu Mures - era mai vie in anii 1930 decat am descoperit-o cu neplacere in 1989, intr-o uniformizare gri care facea ca noile constructii din Calafat sa semene cu cele din Sighisoara, dupa cum semana si modul de gandire al secretarilor locali de partid. Pe masura ce se va departa - economic, politic si mental - de aceste tipare nefaste ale regimului comunist, societatea romaneasca va descoperi, vrand-nevrand, ca inima Romaniei bate numai metaforic la Bucuresti, iar sangele societatii normale - adica ideile si banii - este sanatos oriunde in aceasta tara un om cu capul pe umeri pune piatra peste piatra si materializeaza in sens benefic o initiativa (fie ea industriala, artistica sau sportiva). Economia de piata ne va forta sa acceptam acest lucru - si ma gandesc la un exemplu care-mi este la indemana si cred ca este mai familiar si multora dintre memorandisti, ca intelectuali si scriitori: pana de curand, elita editurilor romanesti era concentrata exasperant de mult la Bucuresti, dar cativa ani au fost de ajuns pentru ca la Iasi sau Timisoara sa apara oameni cu daruire care au transformat edituri de provincie in autentice repere culturale nationale. Nu ai nevoie de o noua impartire administrativ-teritoriala pentru asa ceva. Sau, altfel spus, poti avea zece noi impartiri administrativ-teritoriale si tot degeaba daca lipseste raul necesar numit economie de piata.
In concluzie, in masura in care accept ca tema provocarii lansate de revista din Cluj este in linii mari legitima trebuie sa spun ca nici felul si nici momentul lansarii nu mi se par bine alese. Am dubii serioase privind relevanta modelului regional britanic, spaniol sau german pentru Romania actuala. Daca vorbim despre o Romanie virtuala, suspendata pe un ecran de calculator, poti aplica orice model vrei; daca vorbim despre Romania reala, cea care are vecini, probleme si buzunarele populatiei mai goale decat ar fi cazul, cea care priveste cu circumspectie (si, din pacate, cu motive de a fi circumspecta) zambetul stirb al Legii statutului maghiarilor adoptata de guvernul maghiar, situatia se schimba inevitabil. Am dubii, mai ales, ca acest model de eficientizare propus in teorie de memorandum se poate obtine pur si simplu printr-o regionalizare, oricat de perfectibila ar ramane actuala impartire administrativ-teritoriala. Autorii memorandumului spun ca momentul ales pentru lansare ar fi prielnic tocmai prin prisma faptului ca, in fine, "Europa ne-a ridicat vizele". Este un fals alibi. Mai raman vizele fara forma pe care trebuie sa ni le ridicam noi insine, odata cu nivelul de trai si cu venitul pe cap de locuitor. Daca salariul mediu ar fi de cinci sute de dolari, glumele lui Viktor Orban din "Le Figaro" privind reintoarcerea lui Ceausescu la frontiera de vest a Romaniei ar avea un alt ecou.
Pana atunci, memorandumul de la Cluj, cu tot aerul sau de fronda provinciala si de fragila constructie intelectuala, ramane mai mult o provocare si mai putin o idee de la care sa poti incepe o discutie, de preferinta serioasa.
A r h i v a
  La judecata zilei    
  UDMR si paradoxul maghiar    2001-12-06
  FRF, mai tare decat PCR    2001-11-22
  Politica si sportul la romani    2001-11-17
  Maresalul Antonescu si premierul Nastase    2001-11-08
  Toamna se numara partidele    2001-11-01
 Top afisari / comentarii 
 Murfatlar ataca piata pe culoarul activ (52 afisari)
 Regionalizare si provincialism (47 afisari)
 Memorandistii romani sunt pentru regionalizare, cei maghiari prefera federalizarea (23 afisari)
 "Suntem un teatru de manere, nu de manele!" (21 afisari)
 Noul pasaport e super-securizat (20 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2001 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 1.83586 sec.