"Toate persoanele vor contribui la sistemul de pensii si vor fi calculate pe baza contributivitatii. In paralel, ar putea exista un sistem de pensii ocupationale prin care fiecare grup de profesionisti sa aiba propriul sistem in baza caruia sa primeas�ca o alta pensie", a declarat Mihai Seitan, consilier de stat al prim-mi�nistrului. Beneficiarii legilor speciale vor sa lase impresia ca renunta la privilegii. In realitate, doresc sa fie pastrate sub alta forma, aceea a pensiilor ocupationale. "Exista si in alte state un astfel de sistem. Se vor introduce pensiile ocupationale ce vor fi structurate pe categorii profesionale. In acest pilon patru vor putea con�tribui fie angajatul, fie printr-un parteneriat atat angajatorul cat si angajatul. Inclusiv dum�neavoastra impreuna cu angajatorul veti putea contribui la o pensie ocupationala", ne-a declarat Mihai Seitan. Insa, in cazul celor care lucreaza in companii private, angajatorul va contribui din fondurile proprii, pe cand in cazul bugetarilor angajatorul este Statul. Iar statul va trebui sa plateasca aceste contributii la pensiile ocupationale tot din buzunarele contribuabililor. Specialii Sub incidenta diferitelor legi speciale intra diplomati, aviatori, parlamentari, functionari publici parlamentari, procurori si judecatori, personalul de specialitate din instante. Acestora li se adauga politistii, militarii si angajatii din SRI sau alte servicii. Pentru primele categorii mentionate se plateste contributia de 9,5% la bugetul asigurarilor sociale de stat. Insa pensia pe care o primesc acestia este o parte de la Casa Nationala de Pensii, in functie de contributia platita, si o parte de la bugetul statului pentru a se ajunge la cuantumul de 80% din media veniturilor pe ultima luna sau ultimele trei luni. In cazul celor din armata, politie, SRI, acestia au o contributie de 5% la bugetul statului si pensii platite in cuantum de cel putin 60% din ultimele venituri. Precizam ca sunt parlamentari care au pensia intre 5000 si 6000 de lei si judecatori, aviatori sau diplomati cu pensii de peste 8000 de lei. Actualii bugetari speciali si viitori pensionari vor primi o pensie mult mai mica decat cei care sunt acum la pensie in baza legilor speciale. Astfel, prin legea pensiei unice, magistratii vor beneficia de o pensie medie de 1200 lei fata de 7000 de lei cat este pensia medie in prezent. Dospirea legii unice La cea de-a doua intalnire a comitetului de lucru reunit ieri la Ministerul Muncii s-au discutat principiile ce vor sta la baza legii unice de pensionare. Seitan, consilierul lui Boc, a explicat ca vor fi introduse toate categoriile de bugetari, inclusiv cei care in acest moment contribuie cu doar 5% la bugetul statului. Acestora li se va calcula pensia in functie de cat ar fi fost contributia la sistemul public de pensii daca ar li s-ar fi aplicat Legea 19/2000. "Reprezentantii ministerelor care beneficiaza acum de legi speciale au ridicat problema luarii in considerare a unui principiu prin care sa fie stabilit un indicator de calcul in functie de domeniul de activitate, urmand sa se ia in calcul si un punct de crestere, adica sa existe o diferentiere in functie de pozitia socio-profesionala", a mai declarat Seitan. In prezent, potrivit declaratiei consilierului de stat Mihai Seitan sunt 200.000 de pensionari care primesc pensii speciale si 320.000 de persoane active care intra sub incidenta legilor speciale. Subterfugiul pilonului patru Introducerea pilonului patru de pensii este un subterfugiu al celor care primesc pensii speciale, pentru ca exista deja un pilon, cel al pensiilor facultative, la care poate contribui oricine. In acest pilon trei exista posi�bilitatea, prin lege, ca angajatorul sa contribuie alaturi de angajat cu o anumita suma. Mai mult, atat pentru angajat cat si pentru angajator, este deductibila suma de 400 de euro anual. Astfel, bugetarii cu salarii mari vor putea sa-si asigure o batranete fara griji contribuind la fondurile facultative din buzunarul propriu, nu din cel al contribuabililor.

Corina SCARLAT