Diminuarea nivelului rezervelor minime obligatorii (RMO) ar putea aduce mai multi bani pe piata, fapt ce ar putea avea ca efect reducerea dobanzilor si, astfel, creditarea s-ar putea reporni. Analistii sustin ca o diminuare cu cateva puncte procentuale a RMO este foarte posibila si ca aceasta masura ar fi destul de eficienta, efectul acesteia putand fi resimtit la nivelul dobanzilor din piata in doua luni. Dupa ce Banca Nationala a Romaniei (BNR) a redus in primavara nivelul RMO la lei, iar in perioada urmatoare va reduce la zero si pe cel al depozitelor in valuta cu maturitate mai mare de doi ani, cei care vor repornirea creditarii se uita tot mai mult in aceasta directie. O noua reducere a rezervelor ar fi o solutie pentru temperarea dobanzilor din piata. "Bancile vor fi presate de aceasta lichiditate suplimentara si vor trebui sa faca ceva cu ea. Ele vor avea bani si nu vor mai fi atat de disperate sa dea dobanzi foarte mari la depozite, iar pe de alta parte vor trebui sa le plaseze", spune consultantul financiar Bodgan Baltazar. Din pacate ar fi si un impediment care ar putea face masura ineficienta. "Acum, ghinionul pentru sectorul privat sau norocul pentru banci este ca statul va continua sa se indatoreze, cu toate ca pana acum s-a indatorat enorm. Si atunci bancile au solutia aceasta comoda, cu toate ca nu prea rentabila, de a cumpara certificate de trezorerie cu dobanda de 10-11%", explica Baltazar. Orice reducere ajuta Efectul reducerii RMO asupra dobanzilor la credite este destul de greu de cuantificat in conditiile in care nu se stie cat insumeaza acestea. BNR nu a facut publice datele si in general in piata se foloseste estimarea bancherilor. Vicepresedintele de retail si private banking al BCR, Martin Skopek, sustine ca orice reducere de RMO ajuta la scaderea dobanzilor, dar nu se poate face o estimare exacta a impactului. La randul sau, Bodgan Baltazar spune ca este greu de facut o estimare exacta, dar ca este posibil ca o reducere a RMO cu cinci puncte procentuale sa duca la o scadere cu doua puncte a dobanzilor la valuta si cu pana la 4 puncte la lei. Efectul ar putea fi resimtit in timp scurt. Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View spune ca reducerea dobanzilor ar putea avea loc la doua sau trei luni de la luarea deciziei de micsorare a rezervelor de catre BNR. Ipoteza are sanse mari sa devina realitate in viitorul apropiat, Dragos Cabat estimand pro�babilitatea la 80% pentru rezervele in moneda nationala. O asemenea masura ar putea duce insa la o rasturnare de situatie pe piata creditarii. Martin Skopek este de parere ca o reducere de cateva procente a dobanzilor la lei ar face creditul in valuta mai putin competitiv, el avand acum un avantaj in fata monedei nationale. Consiliul de Administratie al BNR a decis saptamana trecuta sa reduca dobanda de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale, la 9,5% pe an, incepand cu data de 7 mai, si sa mentina ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta, la 18% si, respectiv, 40%. De asemenea, la finele lunii martie, BNR a hotarat sa reduca la zero rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani, incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009.

George BANCIULEA