Ziua Logo
  Nr. 1488 de miercuri, 19 mai 1999 
 Cauta:  
  Detalii »
Editorial
Dupa Kosovo - Ordinea Internationala si relatiile interetnice (II)
DAN PAVEL 
In cadrul Congresului VI al UDMR, tema preferata a radicalilor condusi de episcopul Tökes a fost comparatia dintre Kosovo si Transilvania. Episcopul pare mai apropiat de viziunile imbibate de ura ale hard-rockerilor satanisti decat de propovaduirea valorii crestine a iubirii intre semeni. Numai asa se explica de ce a sustinut ca, fara varsare de sange, maghiarii, germanii, slavii si tiganii din Transilvania continua sa fie supusi aceleiasi epurari etnice si asimilari fortate ca si albanezii din Kosovo. Obsedat ca este victima unei conspiratii universale la care participa fosta Securitate, actualele servicii secrete, UDMR, biserica reformata, fostul guvern maghiar, el s-a dovedit a fi posedat de resentimente fata de aprecierea facuta de Clinton cu privire la modelul romanesc de rezolvare a problemelor interetnice. Un mare numar de radicali au trimis o scrisoare colectiva presedintelui Clinton, cerand monitorizarea Romaniei. Tocmai cand imaginea tarii noastre este din nou in crestere, asemenea gesturi nu fac decat sa faca rau intereselor publice, generale. Aprecierea presedintelui american se referea la antinomia dintre felul in care s-a procedat in Iugoslavia in problema interetnica, unde se practica de vreo zece ani incoace epurarea etnica (mai intai fata de croati, apoi de bosniaci, iar acum de albanezii din Kosovo), si felul in care s-a procedat in Romania, unde partidul maghiarilor a fost inclus in Coalitia guvernamentala. Este adevarat ca liderii partidelor romanesti ale coalitiei majoritare nu si-au respectat promisiunile facute liderilor UDMR. Dar sa nu uitam ca, dat fiind faptul ca drepturile minoritatilor reprezinta standarde ale integrarii in UE si NATO, Romania va fi nevoita pana la urma sa rezolve aceste probleme.
Liderii responsabili ai UDMR (presedintele Marko, senatorul Frunda) au combatut ideea falsa a analogiei Kosovo-Transilvania, aratand ca situatia este exact inversa, deoarece in timp ce in Iugoslavia s-au tot restrans drepturile minoritatilor dupa 1989, in Romania ele s-au tot largit, mai ales dupa 1996 (chiar daca intr-un ritm lent). Ceea ce ii deranjeaza pe radicalii udemeristi este ca Occidentul a inceput sa recunoasca situatia diferita din Romania, care devine in zona un factor de stabilitate. Interesul de a pune Romania in aceeasi categorie cu Iugoslavia in problema relatiilor interetnice nu este intamplator: se incearca fortarea notei pentru ca - dupa terminarea conflictului din Kosovo - sa se ajunga la o rezolvare globala a problemei minoritare. Daca situatia din Transilvania ar fi la fel precum cea din Kosovo, iar comunitatea internationala ar impune un anumit standard pentru minoritatea albaneza, el ar fi valabil in mod automat si pentru maghiarii ardeleni. Dar un lucru impus din afara nu are nici trainicia, nici legitimitatea consensului de tip national. Rationamentul ar fi bun daca in calea radicalilor maghiari nu ar sta o piedica importanta: moderatii maghiari. Ramanerea acestora in Coalitie incurca planurile radicalilor, pentru ca ei cred ca UDMR-ul ar obtine astfel mult mai putin prin politica pasilor mici decat printr-o eventuala solutie maximalista impusa de comunitatea internationala. O alta piedica este actuala coalitie, care este de acord sa rezolve revendicarile minoritarilor, insa intr-un ritm destul de lent pentru a nu contraria pornirile nationaliste ale unei parti importante a opiniei publice, ceea ce ar duce la pierderea de voturi. Radicalii din UDMR ar prefera un guvern romanesc nationalist, chiar extremist, care sa nu rezolve nimic, care sa nu aiba cuvinte de lauda din partea Occidentului, dar impotriva caruia s-ar putea cere sanctiuni aspre.
Dar in obtinerea dezideratului autonomiei Transilvaniei se mai mizeaza pe un factor: pe parteneriatul strategic cu romanii transilvaneni si pe principiul transilvanismului. Propunerea deputatului Szilagyi Zsolt pare a avea mai multe sanse de reusita. Deocamdata, un asemenea parteneriat nu are decat un partener, maghiarii. Cu exceptia manifestului semnat de Sabin Gherman, romanii transilvaneni nu au dat semne publice cu privire la aceasta idee. Oricat le-ar parea de paradoxala aceasta idee "regatenilor" (denumirea data de transilvaneni locuitorilor din Vechiul Regat, de dinaintea unirii din 1918), ea este tot mai raspandita in Transilvania. Fruntasii vechiului Partid National, in frunte cu Iuliu Maniu, au fost intotdeauna scandalizati de felul in care au fost tratati de catre fratii lor, dupa unire. Numai ca ideea unei Transilvanii autonome a fost manipulata de KGB tocmai pentru a destabiliza Romania. Aceasta idee a fost lansata in Parlament tocmai pe 25 septembrie 1991, in timpul celei de-a patra mineriade, cand s-a urmarit (si s-a reusit) doborarea cabinetului Roman si destabilizarea tarii (ceea ce nu a reusit pana la capat). Atunci, s-a anuntat ca la Budapesta, la un sediu al partidului micilor agrarieni, s-a constituit un guvern in exil al Transilvaniei. Dupa ce a esuat destabilizarea tarii, respectivii membri ai guvernului (care aveau dublu pasaport, roman si sovietic) au disparut in neant. Aceeasi idee este manipulata de un partid recent aparut, condus de un fost sef al serviciilor secrete. Ideea este discutata mai mult off the record si se testeaza cu ea terenul. Ce legaturi exista intre liderul informal al acestui partid si serviciile succesoare ale KGB ramane ca sa descopere Serviciul Roman de Informatii. Oricat de atragatoare li s-ar parea unor transilvaneni (indiferent de etnie) ideea autonomiei Transilvaniei, cata vreme aceeasi idee este manipulata de forte obscure, oricine cocheteaza cu ea va fi suspectat. Or, exista in Romania ceva mai cumplit decat a fi suspectat de legaturi cu fosta Securitate: sa fii suspectat de legaturi cu KGB-ul.
Singura sansa ca ideea autonomiei Transilvaniei sa capete popularitate intre romanii ardeleni ar fi ca sa revina la putere, dupa alegerile generale urmatoare, cei care au pierdut in noiembrie 1996, PDSR (sau una dintre formatiunile desprinse din ea) in alianta cu fortele extremist-nationaliste. Lucrul acesta il declara mai multi ardeleni: dezamagiti de fortele Coalitiei pe care le-au adus la putere prin votul lor din 1996, ei nu ar accepta doar pentru revenirea celor de care s-au straduit atata sa scape.
Toate aceste aspecte si multe altele care au putut fi auzite la Congresul al VI-lea al UDMR nu i-au interesat pe liderii partidelor din Coalitia majoritara. Reprezentantii Presedintiei, Guvernului, ai partidelor aliate cu UDMR, si-au citit cuvintele de salut la inceputul congresului, dupa care au plecat in graba. Nu a fost nici politicos - mai ales ca liderii UDMR nu procedeaza la fel cand vin la congresele partidelor romanesti - dar nu a fost nici o atitudine pragmatica. Ei trebuiau sa stea acolo, sa vada cu ochii lor la ce presiuni formidabile sunt supusi liderii maghiari moderati, iar apoi ar fi procedat cu mai multa intelepciune in cadrul negocierilor din interiorul Coalitiei. In conditiile in care radicalii maghiari, dintre care unii sunt revizionisti, mizeaza pe o alianta strategica cu romanii ardeleni tot mai nemultumiti de degradarea nivelului lor de viata, de faptul ca ei platesc la bugetul statului mult mai mult decat le revine apoi prin redistribuirea acestuia, a neglija asemenea framantari este o dovada de diletantism politic. Majoritatea problemelor de mai sus au rezolvari simple, daca se procedeaza in mod rational. Or, una dintre trasaturile politicii autohtone este ambiguitatea, care rezulta din lipsa de criterii rationale. O tara in stare de ambiguitate este mai imprevizibila decat una neguvernabila. Ea iti creeaza doar impresia ca este condusa. Ca sa scape de incertitudini, o parte a electoratului ii va prefera pe cei cu idei simple, ba chiar simpliste. Precum cele de mai sus.
A r h i v a
  Dupa Kosovo - Ordinea Internationala si relatiile interetnice (I)    1999-05-18
  UDMR in politica romaneasca    1999-05-16
  Ce se va intampla dupa vizita Papei?    1999-05-10
  Noul "Plan Marshall" si globalizarea    1999-05-03
  Romania nu putea spera mai mult    1999-04-27
 Top afisari / comentarii 
 O comisie a SPP va verifica activitatea capitanului Vasile Nalbaru (69 afisari)
 Taranistul Mihai Grigoriu duce mai departe testamentul politic al lui George Serban (57 afisari)
 Bombardamentele NATO au produs primele ploi acide in Romania (47 afisari)
 Priseceanu va fi tata pentru a doua oara (45 afisari)
 Federatia Sportului Scolar si Universitar nu are, inca, obiectul muncii (41 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-1999 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 1.63029 sec.