Din acest document, din modul cum s-a derulat procesul si din sentinta Tribunalului Suprem rezulta ca generalul a fost condamnat fara probe Timp de 21 de ani, depre "Procesul Pacepa" nu s-au cunoscut prea multe. Intre faptele de atunci, intre pretinsa judecare a acelor fapte si opinia publica s-au interpus copertile a trei dosare destul de voluminoase, peste care stampila incatusata de pumnul bolsevic a tiparit cu cerneala rosie: "strict secret de importanta deosebita". Pana in decembrie '89, cele 455 de pagini ale dosarelor au stat bine dosite la Arhiva Tribunalului Suprem. Nici macar arhivarii n-aveau curajul sa le deschida. Simteau ca din orice ungher ii vegheaza "ochiul nevazut", ca sub fiece birou e un "timpan" conectat cu fire invizibile catre creierul Departamentului Securitatii Statului. La acea vreme se spunea ca doar securistii au acces la dosar. Contrar acestei afirmatii, nici macar n-au fost prea multi securisti care rasfoiasca dosarele. Sa le intoarca macar copertile. Si asta pentru ca numai rostirea numelui lui Pacepa era suficenta pentru a-i urca sangele la cap lui Nicolae Ceausescu. Numele celui care a contribuit la desfiintarea retelei de spionaj a KGB si - implicit - la caderea comunismului ajunsese tabu. Asa se face ca pana in 1989, cei mai multi romani au aflat despre Pacepa citind pe ascuns cartea sa: "Orizonturi rosii". Un best-seller tiparit in SUA, a carui traducere o lecturau cu nesat pana si securistii. Si sefii securistilor. Si sefii-sefilor-securistilor. Chiar si Ceausescu e foarte posibil s-o fi citit. In acest fel, romanii au aflat direct de la Ion Mihai Pacepa ce anume l-a determinat sa defecteze din reteaua de spionaj a DIE. Dar ce n-au putut afla pana azi romanii a fost modul de-a dreptul grotesc cum s-a derulat "Procesul Pacepa". Intre decembrie '89 si noiembrie '96, majoritatea procurorilor generali ai Romaniei a fost aservita PDSR, iar Curtea Suprema de Justitie a capatat alura unui Tribunal Suprem "cu fata umana". Regimul Iliescu a interzis reabilitarea generalului roman. Astfel ca nimeni n-a mai avut curajul sa redeschida acele dosare. Abia acum, la aproape trei ani de cand la putere se afla fortele democratice si - in special - datorita demersurilor presei si procurorului general Mircea Criste se pot face publice documentele acelor vremuri de teroare. Din ele rezulta limpede ca "Procesul Pacepa" a fost un simulacru. Generalul a fost condamnat la moarte in lipsa probelor. In afara faptului ca Pacepa nu mai era in tara, nu s-a putut dovedi nici unul dintre capetele de acuzare. Este foarte important acest pas. Mircea Criste rupe astfel, cu curaj, o prima za dintr-un lung lant al nedreptatilor instantelor comuniste. Iar prin casarea sentintei din 1978, Curtea Suprema de Justitie va da dovada ca s-a rupt definitiv de umbra acelui temut Tribunal Suprem bolsevic. In exclusivitate, cotidianul ZIUA prezinta, astazi, dosarul "Pacepa". Baza pe care s-a cladit abuziva sentinta din 17 august 1978 a Tribunalului Suprem - Sectia Militara, dosarul 60/1978, demonteaza sustinerile tendentioase si nefondate ale contestatarilor generalului Ion Mihai Pacepa. Dosarul "Pacepa" totalizeaza 455 de file (volumul I - 180 de file, volumul II - 27 de file, iar volumul III - 248 de file) si contine in procentaj de 100% o inventariere a averii lui Ion Mihai Pacepa. Procesul lui Ion Mihai Pacepa din 1978, cand impotriva generalului s-a pronuntat o sentinta de condamnare la moarte si de confiscare in totalitate a averii sale, a fost un simulacru. Marturia o constituie vidul de probe! In cele 455 de file ale dosarului nu exista nici o proba a faptului ca Ion Mihai Pacepa a tradat. In cursul lunii iulie 1978, Ion Mihai Pacepa, cadru al Departamentului de Securitate a Statului, a fost trimis in Republica Federala Germana (RFG), in interes de serviciu. In Occident, Ion Mihai Pacepa a luat decizia de a nu mai reveni la Bucuresti, unde politica samavolnica a regimului comunist era din ce in ce mai acerba. Hotararea lui Ion Mihai Pacepa a zguduit din radacini regimul comunist. Nicolae Ceausescu a declarat stare de urgenta si i-a rechemat la Bucuresti pe toti agentii romani ce actionau in strainatate. Pacepa trebuia pedepsit drastic pentru indrazneala de a sfida autoritatea instaurata de clanul Ceausescu. In regim de extrema urgenta, reprezentantii Ministerului de Interne, ai Directiei Procuraturii Militare si ai Tribunalului Suprem au dispus anchetarea penala a lui Ion Mihai Pacepa, sechestrarea bunurilor apartinand general-locotenentului, deferirea sa judecatii si condamnarea la moarte, fara, insa, a exista vreo proba. Dosarul "Pacepa" trebuia sa fie un exemplu pentru cei ce incercau sa nu se supuna lui Nicolae Ceausescu. Ion Mihai Pacepa urma sa soseasca la Bucuresti din Republica Federala Germana in 29 iulie 1978. In 5 august 1978, colonelul Ilie Avadani, organ de cercetare penala din Directia Cercetari Penale a Departamentului Securitatii de Stat din Ministerul de Interne, a intocmit un proces verbal prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva lui Ion Mihai Pacepa. Simultan, comandantul U.M. 0920 a formulat o nota catre U.M. 0676 Bucuresti in care se informa ca "Pacipa Ion-Mihai a divulgat unele secrete de stat de importanta deosebita, pe care le cunostea in virtutea functiei de mare raspundere pe care a avut-o in Departamentul Securitatii de Stat din Ministerul de Interne". In finalul respectivei note, se preciza faptul ca "Pacipa Ion-Mihai, care se afla in prezent in Statele Unite ale Americii, unde a cerut azil politic, a fost trecut in pozitia de dezertare pe data de 3 august 1978, iar, pe data de 5 august 1978 (ziua datarii notei - n. red.) a fost trecut in rezerva cu gradul de soldat". In 7 august 1978, Ministerul de Interne, Departamentul Securitatii de Stat - Directia Cercetari Penale, a adresat (nota 00035641/1978 - n.red.) Procuraturii Generale-Directiei Procuraturilor Militare "propunerea pentru punerea in miscare a actiunii penale". Astfel, in referatul anexat notei emise de Ministerul de Interne se mentiona ca "in conformitate cu prevederile articolului 266, alineat 3 din Codul de procedura penala, pentru savarsirea infractiunilor de tradare, tradare prin transmitere de secrete, dezertare si refuzul inapoierii in tara, conducerea MI a avizat punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului Pacipa Ion-Mihai". Pe de alta parte, se mentioneaza faptul ca "s-a solicitat totodata si autorizarea pentru efectuarea de perchezitie". Actul principal de sesizare a Tribunalului Suprem - Sectia Militara a fost redactat, in 11 august 1978, in forma lui finala de "strict secret de importanta deosebita". Rechizitoriul intocmit de colonelul de justitie Mihai Stefanescu, procuror militar din cadrul Directiei Procuraturii Militare, a fost anexat la volumul I al dosarului de urmarire penala la filele 107 si 108 (volumul I al dosarului de urmarire penala contine 108 file-n. red.). "Examinand actele dosarului privitor pe fostul general-locotenent Pacipa Ion-Mihai, invinuit de savarsirea infractiunilor de: tradare, prevazuta de articolul 155, alineat 1 Cod penal; tradare prin transmitere de secrete, prevazuta de articolul 157, alineat 1 Cod penal; dezertare, prevazuta de articolul 332, alineat 1 Cod penal; refuzul inapoierii in tara, prevazuta de articolul 253, alineat 1 Cod penal, Apararea secretelor de stat este o indatorire patriotica, o obligatie de onoare a tuturor cetatenilor Republicii Socialiste Romania, prin care acestia isi aduc contributia la apararea cuceririlor revolutionare ale poporului roman, a independentei, suveranitatii si integritatii teritoriale a statului nostru. Incalcarea acestor indatoriri, prevazute in articolul 1 din Legea nr. 23/1971 referitoare la apararea secretelor de stat, inseamna a trada, a lovi in interesele intregii natiuni, motiv pentru care cei care se fac vinovati de asemenea acte, trebuie trasi la raspundere cu toata fermitatea. Asemenea fapte de o exceptionala gravitate savarsite de fostul general-locotenent Pacipa Ion-Mihai, care datorita functiei de mare raspundere ce a indeplinit-o in cadrul Departamentului Securitatii de Stat din Ministerul de Interne, cunoscand secrete de stat de o importanta deosebita, le-a transmis unor agenti ai unor tari capitaliste, punandu-se, totodata, in slujba acestora pentru a desfasura activitati dusmanoase impotriva securitatii statului nostru socialist. Incalcandu-si juramantul de credinta depus fata de patrie si popor, fostul general-locotenent Pacipa Ion-Mihai, primind insarcinarea de serviciu de a se deplasa in Republica Federala Germana, in perioada 23-29 iulie 1978, a parasit misiunea incredintata si a cerut azil politic autoritatilor Statelor Unite ale Americii, punandu-se, in acelasi timp, la dispozitia agentilor unor puteri straine in slujba carora a intrat si le-a transmis si secretele de stat de o importanta deosebita. Pe data de 3 august 1978, fostul general-locotenent Pacipa Ion-Mihai a fost trecut in pozitia de dezertare, iar pe 5 august 1978 a fost indepartat din cadrele active ale Ministerului de Interne. Faptele inculpatului Pacipa Ion-Mihai se dovedesc cu actele de urmarire penala administrate in cauza, care sunt atasate la dosar. a. Fapta inculpatului Pacipa Ion-Mihai, de cetatenie romana, de a fi intrat in legatura cu agenti ai unor puteri straine pentru desfasurarea de activitati dusmanoase indreptate impotriva securitatii statului, intruneste trasaturile infractiunii de tradare, prevazuta de articolul 155, alineat 1 Cod penal; b. Fapta aceluiasi inculpat, de a fi transmis agentilor unor puteri straine secrete de stat de importanta deosebita, pe care le cunostea in virtutea functiei de mare raspundere ce a indeplinit-o in cadrul Ministerului de Interne se califica infractiunea de tradare prin transmitere de secrete, prevazuta de articolul 157, alineat 1 Cod penal; c. Fapta inculpatului Pacipa Ion-Mihai, care avand calitatea de general-locotenent activ in cadrul U.M. 0920 Bucuresti, fiind trimis in interes de serviciu in Republica Federala Germana, in perioada 23-29 iulie 1978, nu a mai revenit la unitate in mod nejustificat mai mult de 3 zile, trecand in pozitia de dezertor pe 3 august 1978 situatie in care s-a aflat pana la 5 august 1978, cand a fost trecut in rezerva, se califica infractiunea de dezertare, prevazuta de articolul 332, alineat 1 Cod penal; d. Fapta aceluiasi inculpat, care aflandu-se in misiune pe linie de stat in Republica Federala Germana, in perioada 23-29 iulie 1978, dupa expirarea insarcinarii avute in strainatate refuza sa se inapoieze in tara, intruneste trasaturile infractiunii de refuzul inapoierii in tara, prevazut de articolul 253, alineat 1 Cod penal. Se vor avea in vedere si prevederile articolului 33 litera a din Codul penal. In baza articolelor 29 punctul 1 litera a, 40 alineat 1 litera a, 262 punctul 1 litera b si 264 din Codul de procedura penala, Trimiterea in judecata Tribunalului Suprem - Sectia Militara, in lipsa, a inculpatului Pacipa Ion-Mihai, fost general-locotenent activ la U.M. 0920 Bucuresti, in prezent trecut in rezerva, cu gradul de soldat, nascut la 28 octombrie 1928 in Bucuresti, fiul lui Mihai si Sanda, de cetatenie si nationalitate romana, inginer chimist, casatorit, are un copil major, fara antecedente penale, cu ultimul domiciliu in Bucuresti, Aleea Alexandru, nr. 28, sector 1, pentru infractiunile de tradare, prevazuta de articolul 155, alineat 1 Cod penal; tradare prin trasmitere de secrete, prevazuta de articolul 157, alineat 1 Cod penal; dezertare, prevazuta de articolul 332, alineat 1 Cod penal; refuzul inapoierii in tara, prevazuta de articolul 253, alineat 1 Cod penal. Se mentine sechestrul asigurator aplicat pe averea personala a inculpatului. Dosarul va fi trimis la Tribunalul Suprem - Sectia Militara, spre a cita la termen pe inculpatul Pacipa Ion-Mihai din Bucuresti, Aleea Alexandru, nr.28, sector 1. Se fixeaza suma de 2.500 de lei cheltuieli de urmarire penala. Procuror militar, colonel de justitie Mihai Stefanescu". Dosarul 60/1978 - al carui unic subiect era Ion Mihai Pacipa, dosar instrumentat de procurorul militar Mihai Stefanescu, a fost inaintat, in 11 august 1978, la Tribunalul Suprem - Sectia Militara prin nota nr. Z.P. 000101/1978 emisa de reprezentantii Procuraturii Generale - Sectia Procuraturilor Militare. Inregistrat in 12 august 1978 la Tribunalul Suprem - Sectia Militara, dosarului i s-a fixat termen de judecata: 17 AUGUST 1978. In vederea indeplinirii procedurii de citare, agentul procedural Ioan Raileanu l-a citat, in 12 august 1978, pe "inculpatul Pacipa Ion-Mihai" la ultimul lui domiciliu: Aleea Alexandru, nr. 28, sector 1, Bucuresti. "Negasind nici o persoana, am afisat actul pe usa principala a locuintei destinatarului", a raportat agentul procedural Raileanu. Ulterior, in 15 august 1978, colonelul Stefan Nedelcu, locotenent-colonelul Ion Hristenco, locotenent-colonelul Ioan Hurgoiu, locotenent-colonelul Pavel Mateiuc, cadre ale Directiei Cercetari Penale a Ministerului de Interne, sub coordonarea directa a generalului-maior Nicolae Iscrulescu, adjunct al Procurorului General, au inventariat "preventiv" bunurile apartinand familiei Pacipa. In procesul verbal de inventariere s-a consemnat ca "cele 429 de bunuri au fost inventariate in prezenta sotiei inculpatului Ileana Pacipa si a fiicei inculpatului Dana Pacipa, care s-au mutat la noua lor locuinta Bucuresti, strada Barsanesti, nr. 1, etaj 3, apartament 20". Completul format din judecatorii Tribunalului Suprem - Sectia Militara, intrunit in 17 august 1978, a hotarat, in debutul sedintei de judecata, la propunerea procurorului militar Nicolae Iscrulescu, ca sedinta sa se desfasoare cu usile inchise, in regim de secret. "In baza articolului 290, alineat 2 Cod penal, s-a declarat sedinta secreta. Deoarece nu s-au formulat cereri preliminare, s-a citit actul de sesizare a instantei. Ulterior, s-a trecut la dezbateri, fiindca partile in cauza nu au depus probe", se mentioneaza in sentinta 52 adoptata la 17 august 1978 in dosarul 60/1978. In apararea lui Ion Mihai Pacipa, avocatul delegat din oficiu - Flavius Teodosiu, vicepresedintele Colegiului de Avocati ai Municipiului Bucuresti si ai Judetului Ilfov a concluzionat: "Pentru orice om cinstit cetatean al Republicii Socialiste Romania, fapta comisa de inculpat nu poate fi calificata decat marsava si odioasa sub toate aspectele. Profundul caracter umanist al legislatiei socialiste apreciez ca poate da posibilitatea onoratei instante sa nu aplice o pedeapsa maxima si ireversibila, deoarece daca inculpatul intr-un viitor dandu-si seama de gravitatea faptei sale cat si de conditiile oferite de Occident de exponentii dusmanilor Republicii Socialiste Romania sa-si poata executa pedeapsa si prin aceasta masura sa poata aprecia si gandi asupra faptei reprobabile, cat si asupra notiunii de omenie instituita de eminentul nostru conducator de partid si de stat". Cuvantul procurorului de sedinta, magistratul militar Nicolae Iscrulescu, a fost creionat brutal in inconfundabila limba de lemn: "In scopul satisfacerii unor interese materiale meschine, a intrat in legatura cu agenti ai unor state straine, carora le-a divulgat secrete de stat. S-a pus in slujba cercurilor reactionare de peste hotare, a intreprins si alte actiuni de natura a submina securitatea statului si munca pasnica desfasurata de poporul roman pentru faurirea societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare spre comunism. Cer condamnarea la moarte si confiscarea totala a averii personale, interzicerea drepturilor prevazute in articolul 64 litera a, b si c din Codul penal, degradarea militara si cheltuieli de judecata". Sentinta adoptata de completul de judecata al Tribunalului Suprem - Sectia Militara a fost ecoul disperarii regimul comunist instaurat de dictatorul Nicolae Ceausescu. General-maiorul de justitie Stefan Costachescu a prezidat completul de judecata, in componenta caruia au figurat si colonelul de justitie Alexandru Catana si colonelul de justitie Nicolae Cruceru. General-maiorul de justitie Nicolae Iscrulescu, procuror de sedinta, si colonelul de justitie Ion Raileanu, consultant juridic sef, au completat "instanta rosie". "Condamna in lipsa pe inculpatul Pacipa Ion-Mihai, fost general-locotenent in U.M. 0929 Bucuresti, trecut in rezerva cu gradul de soldat, la: - moarte si confiscarea totala a averii pentru infractiunea de tradare prin ajutarea unor puteri straine pentru desfasurarea unei activitati dusmanoase impotriva securitatii statului, prevazuta de articolul 155, alineat 1 Cod penal; - moarte si confiscarea totala a averii pentru infractiunea de tradare prin transmiterea secretelor de stat agentilor unor puteri straine, prevazuta de articolul 157, alineat 1 Cod penal; - 7 ani inchisoare si interzicerea pe timp de 4 ani a drepturilor prevazute in articolele 64 literele a, b si c Cod penal pentru refuzul inapoierii in tara, infractiune prevazuta de articolul 253, alineat 1 Cod penal; - 7 ani de inchisoare pentru infractiunea de dezertare, prevazuta de articolul 253, alineat 1 Cod penal. In baza articolului 67, alineatele 1 si 2 Cod penal dispune degradarea militara a inculpatului. In baza articolelor 33 si 34 din Codul penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea si anume pedeapsa cu moartea, confiscarea totala a averii si degradarea militara. Obliga pe inculpat sa plateasca statului suma de 3.000 de lei cheltuieli judiciare.Cu drept de recurs, in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata astazi 17 august 1978". In 10 noiembrie 1999, la 21 de ani de la adoptarea abuzivei sentinte 52/17 august 1978, avocatul Ion Lupan din Alba Iulia a formulat un memoriu catre procurorul general al Romaniei Mircea Criste. "In calitatea mea de unchi de frate prin alianta cu generalul Ion Mihai Pacepa solicit promovarea unui recurs in anulare in cazul "Pacepa"", se rezuma memoriul. Ulterior, in 7 mai 1999 procurorul general a declarat recurs in anulare in dosarul "Pacepa", iar volumele ce au constituit fundamentul simulacrului din august 1978 au fost expediate - prin intermediul postei militare - la Curtea Suprema de Justitie. A doua zi, pe 8 mai 1999, procurorul general al Romaniei si-a motivat si recursul in anulare: "Condamnarea lui Ion Mihai Pacepa a fost consecinta unei grave erori de fapt". Presedintele Curtii Supreme de Justitie Sorin Moisescu l-a convocat pe vicepresedintele Paul Florea si au fixat termenul sedintei de judecata a dosarului 23/1999: 7 IUNIE, ORELE 9.00. Dosarul va fi judecat de un complet special format din noua magistrati, complet ce va fi prezidat, in conformitate cu dispozitiile Legii Curtii Supreme de Justitie, de vicepresedintele Paul Florea. Procedural, Ion Mihai Pacepa a si fost citat prin afisare la Consiliul Local al sectorului 5 Bucuresti, "locul savarsirii faptei", precum si, in 13 mai a.c., la ultimul domiciliu din Romania, Aleea Alexandru, nr. 28, sector 1 Bucuresti. "Nici o persoana abilitata nu a fost gasita la domiciliul din Aleea Alexandru. Am afisat actul pe usa principala a locuintei destinatarului", a precizat agentul procedural in procesul verbal de citare. Cat priveste dreptul lui Ion Mihai Pacepa de a asista la sedinta de judecata, stiindu-se faptul ca o instanta din Romania a adoptat impotriva sa o condamnare la moarte, trebuie sa mentionam ca in dosarul 23/1999 exista o adresa (nr. 84/C.2/2293/P/1999 - n.red.) semnata de procurorul Silvia Oancea ce stipuleaza si faptul ca "s-a suspendat executarea hotararii judecatoresti pana la judecarea recursului in anulare promovat in favoarea lui Ion Mihai Pacipa". Pe de alta parte, in vederea asigurarii dreptului la aparare din oficiu a lui Ion Mihai Pacepa, in conformitate cu prevederile articolului 171 Cod de procedura penala, Curtea Suprema de Justitie a formulat o adresa catre Colegiul Avocatilor al Municipiului Bucuresti. Avocatul Lucian Belcea a si depus la dosarul 23/1999 o imputernicire avocatiala, fiind, astfel, cel desemnat sa puna concluzii ca aparator din oficiu in dosarul "Pacepa", in cazul in care Ion Mihai Pacepa nu-si va angaja personal un aparator.

(Bogdan COMARONI) Adrian ARTENE