Ziua Logo
  Nr. 3730 de sambata, 16 septembrie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
CNSAS-ul lui Ceausescu
In 1968, "Comisia de Partid" formata de Ceausescu in baza hotararii Plenarei CC al PCR din 22-25 aprilie, pentru "reexaminarea" unor procese din anii '50 - prin care regimul lui Gheorghiu-Dej si al "baronilor" sai putea fi compromis public - inainta o Informare catre CC al PCR, cu caracter STRICT SECRET.
Informarea comunica stadiul "revizuirii" anumitor dosare in instantele judecatoresti ale timpului. Desi in toate procesele din anii '50 Ceausescu votase pentru condamnari, alaturi de Dej si baronii sai, atragandu-si porecla de "Stalin al nostru", acum, acelasi Ceausescu considera ca, prin "redeschiderea" anumitor dosare, putea poza in "lider national" si in mare "democrat". Fiecare lider comunist de factura totalitara a avut "dosariada" lui. Stalin, de pilda, a avut "dosariada" din anii '30, cand s-a debarasat de "vechea garda" - Zinoviev, Kamenev, Buharin, Tuhacevski etc. - care ii cunosteau dosarul de agent al "Ohranei", politia secreta tarista. (In acest sens vezi "De la Stalin la Saddam. Secrete biografice", 2004, Editura Orizonturi/Sirius). A urmat "dosariada" lui Hrusciov: "Raportul secret" din 1956. Desi fusese un apropiat al lui Stalin, si participa la multe din deciziile acestuia, in ianuarie 1956, Hrusciov le critica de mama focului, si declansa "destalinizarea" (dezghetul) printr-o stralucita operatiune de "dezinformare". In Romania, Gheorghiu-Dej - profitand de climatul anti-sionist de la Kremlin, din 1948 (dupa formarea statului Israel) - a initiat proceduri politice si juridice, ca sa se debaraseze de rivalii sai politici: Ana Pauker (Rabinson), Teohari Georgescu (Burach Tescovici) si Vasile Luca (Laszlo).
Dupa ce a preluat conducerea PMR/PCR, in iunie 1965, Ceausescu a incercat sa aplice metoda "dosariadei" lui Hrusciov la realitatile romanesti. Foarte apropiat de Dej - al treilea om in monarhia de partid, ca secretar al Biroului Politic si sef al "Sectiei Cadre" a CC al PCR din 1955 - Ceausescu luase si el parte la "dosariada" lui Dej, din anii '50 ("obsedantul deceniu"). Cum lucrul acesta il stingherea enorm acum, in tentativa disperata de a-si "cosmetiza" imaginea, Ceausescu a insarcinat o "comisie de partid" (un fel de CNSAS-1968) sa "redeschida" dosarele cele mai semnificative. "Comisia de partid" - adica CNSAS 1968 - era formata din Gheorghe Stoica, Vasile Patilinet, Ion Popescu-Puturi si Nicolae Guina. Acestia actionau cu ajutorul unui "colectiv" format din Adrian Dimitriu (ministrul Justitiei), Alexa Augustin (Procuror General al RSR), Emilian Nucescu (presedintele Tribunalului Suprem al RSR), Teodor Vasiliu (adjunct sef de sectie si sef al "Comisiei Juridice" a CC al PCR), precum si din alti 16 activisti de partid si de stat. Informarea prezentata CC al PCR din 1968, constituia de fapt, planul secret de "redeschidere" a unor procese care puteau sluji cel mai bine obiectivelor fixate "dosariadei" lui Ceausescu.
Stalin, Hrusciov, precum Dej sau Ceausescu au recurs la tehnica, tipic bolsevica, a "dosariadei" - prin care livrau "maselor" anumite "dosare", anumite cauze, anumite procese - urmarind scopuri pur politice, de confiscare totala a puterii si eliminiare a rivalilor politici. La baza oricarei tentative totalitare de acaparare a puterii, vom descoperi aceeasi tehnica: un anumit gen de "dosariada". O rafuiala cu trecutul incomod. Un alt tip de "rescriere a istoriei".
Va prezentam mai jos INFORMAREA, strict secreta, din aprilie 1968.
I. INFORMARE
Potrivit hotararii Plenarei Comitetului Central al PCR din 22-25 aprilie 1968, Comisia de partid, continuandu-si activitatea in legatura cu reabilitarea unor activisti de partid si de stat, a prezentat Comitetului Executiv al CC al PCR, constatarile facute si unele propuneri privind situatia unor procese, in urma carora s-a hotarat ca aceste cazuri sa fie rezolvate in primul rand de catre instantele judecatoresti.
In urma revizuirii acestor procese, organele de Justitie au ajuns la urmatoarele concluzii:
1. Procesul in legatura cu VASILE LUCA
In proces, Vasile Luca a fost condamnat la moarte - pedeapsa comutata apoi in munca silnica pe viata - fiind invinuit ca a desfasurat activitate intensa contra clasei muncitoare si ca a subminat economia nationala. Pentru subminarea economiei nationale au mai fost condamnati: Iacob Alexandru, la 20 de ani munca silnica; Solymos Ioan, la 15 ani munca silnica si Cernicica Dumitru, la 3 ani inchisoare corectionala.
Cu ocazia revizuirii procesului s-a stabilit ca vinovatia acestora "a fost dovedita" pe baza recunoasterilor smulse prin mijloace de constrangere fizica si morala.
Cei condamnati au fost siliti sa nu contrazica cele afirmate despre ei in documentele Plenarei CC al PMR din mai 1952, confirmand astfel ca in mod constient au sabotat economia nationala.
Cu privire la subminarea economiei nationale, s-a constatat ca nu sunt probe care sa ateste ca, in mod intentionat, s-au produs pagube economiei tarii. Unele din faptele "recunoscute" fusesera infirmate chiar de actele originale aflate la dosar.
2. Procesul privind unele persoane care au lucrat la Canalul Dunarea-Marea Neagra
Au fost condamnati: Rozei Aurel, Vasilescu Nicolae si Nichita Dumiru, la moarte, fiind executati; Cernatescu Petre, Georgescu Petre, Gheorghe Topazlau si alte cinci persoane la diferite pedepse privative de libertate, pe motiv ca ar fi sabotat lucrarile canalului.
Revizuindu-se procesul, s-a stabilit ca ancheta si judecata s-au facut in pripa, ca inculpatii au fost determinati prin diferite mijloace, sa recunoasca fapte pe care nu le-au savarsit; in acelasi mod, au fost determinati si unii martori sa puna in sarcina inculpatilor fapte de care, uneori se faceau ei insisi raspunzatori; nu s-au facut verificari tehnico-economice, expertize si nu exista acte de constatare a avariilor ce ar fi fost produse; s-a incalcat dreptul de aparare, iar avocatii numiti din oficiu s-au situat de fapt pe pozitia acuzarii.
3. Procesul unor ofiteri care au condus executia lucrarilor genistice de aparare in Banat
Au fost condamnate 11 persoane printre care si fostul general maior Ionescu Grigore, la pedepse intre 7 si 20 de ani munca silnica, pe motiv ca, in perioada 1950-1952, ar fi sabotat unele lucrari genistice de aparare ce se executau in acea vreme.
Cu ocazia revizuirii procesului s-a stabilit ca defectiunile de ordin tehnic constatate la lucrarile de aparare nu s-au datorat unor actiuni de sabotaj, ci urgentei cu care au fost executate. Din aceasta cauza, lucrarile au fost executate fara o buna organizare, planificare si proiectare pe baza unei documentatii temeinice, volumul lucrarilor depasind posibilitatile de executare.
Din verificarile ulterioare a rezultat ca recunoasterile au fost obtinute prin mijloace abuzive si ca raspunsurile nu au fost consemnate integral, consemnandu-se numai datele defavorabile inculpatilor.
4. Procesul privind pe unii conducatori ai Uniunii Populare Maghiare
Au fost condamnate sapte persoane: Kurko Gyarfas, presedintele Uniunii Populare Maghiare si Lakatos Istvan, la cate 25 de ani de munca silnica, pentru tradare si complot, iar ceilalti la pedepse intre 5 ani si munca silnica pe viata, pentru aceleasi infractiuni.
Cu ocazia rejudecarii procesului, s-a constatat ca nu exista probe de vinovatie in ce priveste pe Gyarfas Kurko si Bertalam Bodor.
Cu privire la ceilalti inculpati, s-a constatat ca sunt vinovati pentru actiunea lor indreptata in vederea desprinderii Ardealului de tara noastra, dar nu sunt vinovati de faptele ce ar fi fost comise in legatura cu Rajk.
5. Procesul unor scriitori germani
Au fost condamnati: Aichelburg Wolf, Birkenr Andreas si alti trei scriitori de nationalitate germana la pedepse de 3-4 ani inchisoare pentru uneltire contra ordinii sociale prin purtarea unor discutii cu caracter dusmanos oranduirii noastre socialiste.
Rejudecandu-se procesul, s-a stabilit ca discutiile purtate de cei cinci scriitori germani nu au avut un caracter dusmanos, martorii relatand ca au fost condamnati prin mijloace de constrangere, sa declare impotriva acestora.
6. Procesul privind pe MARCU PETRE PANDREA
Acesta, cumnat cu Lucretiu Patrascanu, a fost condamnat la 15 ani munca silnica pe motiv ca, in perioada 1948-1952, ar fi uneltit contra ordinii sociale, iar intr-o perioada ulterioara, in cadrul unor discutii ori in scrierile sale, ar fi avut manifestari dusmanoase la adresa oranduirii noastre.
Revizuindu-se procesul, s-a stabilit ca martorii folositi in acuzarea lui Marcu Petre Pandrea au fost recrutati din randurile legionarilor arestati sau infractori de drept comun. Acestia din urma au relatat ca au fost constransi sa declare impotriva lui. In scrierile sale, Marcu Petre Pandrea si-a exprimat nemultumirea pentru faptul ca a fost retinut fara judecata timp de cinci ani, si, de asemenea, in legatura cu condamnarea nedreapta a lui L. Patrascanu.
Plenul Tribunalului Suprem, judecand recursurile in supraveghere declarate de Procurorul General, a constatat ca hotararile de condamnare pronuntate in toate cazurile mentionate sunt netemeinice si nelegale, intrucat persoanele condamnate nu au savarsit faptele ce li s-au pus in sarcina, iar procesele ce li s-au intentat nu sunt decat inscenari.
In consecinta, Plenul Tribunalului Suprem, prin deciziile pronuntate, a achitat pe condamnatii din procesele de mai sus de orice penalitate, cu exceptia unor condamnati din procesul privind pe conducatorii Uniunii Populare Maghiare care au fost achitati numai pentru unele infractiuni.
Cu ocazia reexaminarii acestor procese, s-a constatat ca unii anchetatori, procurori si judecatori s-au facut vinovati de crime, abuzuri si alte grave ilegalitati savarsite in timpul participarii lor la anchetarea sau judecarea acestor procese.
Acestia nu mai pot fi trasi la raspundere penala, intrucat faptele lor sunt prescrise prin implinirea termenului legal in care puteau fi judecati. S-a luat masura ca, cei care sunt membri de partid sa fie cercetati de catre colegiile de partid ale comitetelor de care apartin, iar birourile acestor comitete sa hotarasca asupra masurilor statutare ce trebuie luate pentru fiecare caz in parte. In aceasta situatie sunt urmatorii: Pintilie Gheorghe (Bodnarenco) zis Pantiusa, fost prim adjunct al ministrului Afacerilor Interne; Soltutiu Ion, Micle Teodor, Weiss Ludovic, Rujan Gheorghe,Vanatoru Victor, Staicu Teodor, Butyka Francisc si Enoiu Gheorghe - fosti anchetatori; Moisescu Ilie, Rapeanu Grigore si Pohontu Ion - primul fost presedinte al completului de judecata, iar ceilalti doi procurori, in cazul Patrascanu.
S-au retras distinctiile acordate ca urmare a participarii lor la actiunile mentionate mai sus.
II. Cu privire la ANA PAUKER
Comitetul Executiv al Comitetului Central al PCR, examinand documentele care se refera la conditiile in care Ana Pauker a fost cercetata pe linie de partid si anchetata de catre organele de stat, a constatat ca au fost savarsite incalcari ale statutului si ale legalitatii socialiste.
Ana Pauker, desi in acel timp membra a Comitetului Central si a Biroului Organizatoric, a fost urmarita informativ de catre organele de Securitate, iar la 18 februarie 1953 a fost arestata si anchetata timp de o luna fara sa existe o hotarare a Comitetului Central.
La 11 mai 1954, Biroul Politic a hotarat excluderea Anei Pauker din partid. Hotararea de excludere nu a fost supusa spre aprobare Comitetului Central a carei membra era si, de asemenea, nu i-a fost adusa la cunostinta nici ei.
In consecinta, Comitetul Executiv al Comitetului Central al PCR a hotarat:
- anularea hotararii Biroului Politic al CC al PMR din 11 mai 1954 cu privire la excluderea din partid a Anei Pauker, ca fiind nestatutara;
- reabilitarea politica - post mortem - a Anei Pauker si redarea calitatii de membru de partid cu stagiul avut anterior;
- sa fie condamnate ca fiind nepartinice, metodele folosite in cercetarea pe linie de partid a Anei Pauker, cat si arestarea ei ca o masura ilegala;
- sa se recomande biroului Comitetului municipal Bucuresti al PCR sa anuleze hotararea de excludere din partid a lui Vlad Pauker adoptata de catre organizatia de partid de la Institutul Politehnic in anul 1958 si sa-l repuna in drepturile de membru de partid cu stagiul din 1946, deoarece motivele excluderii au fost legate de invinuirile ce i s-au adus mamei sale.
III. Imprejurarile in care a fost asasinat IBRAHIM SEFIT zis TURCU
Ibrahim Sefit s-a nascut la 21 februarie 1926 in Ada-Kaleh, dintr-o familie de pescar.
Tatal sau avea o situatie materiala grea si a avut, in timpul regimului burghezo-mosieresc, manifestari de revolta impotriva unor masuri restrictive impuse pe insula. Astfel, in anul 1932, impotrivindu-se infiintarii unei organizatii musulmane in insula Ada-Kaleh si propagandei desfasurate de catre aceasta, a fost considerat comunist si predat Legiunii de jandarmi Turnu Severin.
Fiul acestuia, Sefit, era considerat de asemenea razvratit si, incepand cu anul 1938, a fost internat in colonia de reeducare pentru minori din Slatina, apoi la institutul de reeducare din Vaslui si ulterior la penitenciarul Vacaresti, unde a fost tinut pana in 1944.
In timp ce se afla la Vacaresti, a fost folosit in anii 1942-1944 in mod sporadic de catre unii comunisti inchisi in acest penitenciar, pentru diferite servicii, indeosebi pentru transmiterea unor comunicari intre comunisti. Din relatarile tovaraselor Constanta Craciun si Ilca Wasserman Melinescu, rezulta ca, in timpul detentiei, Ibrahim Sefit a fost batut in repetate randuri in mod groaznic, si ca in timp ce era batut el striga: "Traiasca Stalin, jos fascismul!"
Dupa anul 1944, i s-au incredintat munci pe linie administrativa in orasul Sibiu si a participat la actiuni organizate de partid. Atitudinea sa fiind cunoscuta de catre organele de partid locale, acestea l-au sprijinit in rezolvarea unor probleme personale.
Represaliile la care a fost supus inca din copilarie, tratamentele neomenoase din timpul detentiei, i-au produs afectiuni sistemului nervos, avand perioade cand se manifesta agresiv si violent, in special cand consuma bauturi alcoolice, fapt pentru care a fost in cateva randuri internat in spital.
In anul 1953, din ordinul expres al lui Draghici Alexandru, in mod abuziv, a fost internat intr-o colonie de munca pe timp de 24 de luni.
Pe raportul directorului general al militiei, in care se arata ca: "Sub pretextul meritelor din trecut ale lui Ibrahim Sefit, organizatia de partid din orasul Sibiu i-a luat in mai multe randuri apararea", Draghici Alexandru a pus urmatoarea intrebare:
"Ce merite a avut? Este un provocator. Este o rusine de felul cum tov. nostri se lasa dusi. Sa fie imediat retinut si internat."
In iunie 1954 a fost pus in libertate din colonia de munca, reintorcandu-se la Sibiu unde organele de partid l-au sprijinit, asigurandu-i locuinta, serviciu so masa gratuita la cantina Comitetului raional de partid. In octombrie 1954 s-a casatorit, constatandu-se o ameliorare simtitoare a sanatatii sale.
In ziua de 4 decembrie 1954, Draghici Alexandru se afla la Sibiu in problema colectarilor, iar seara a servit masa la cantina comitetului raional de partid.
In timp ce servea masa, a venit si Ibrahim Sefit cu sotia - care in mod obisnuit lua masa la cantina partidului - dar nu li s-a permis sa intre in sala de mese, pe considerentul ca acolo se afla Draghici Alexandru. Dupa o oarecare asteptare, Ibrahim Sefit, fiind si sub influenta alcoolului, a intrat totusi in sala de mese, desi i se interzisese acest lucru, cerand sa i se serveasca masa si sa dicute cu Draghici Alexandru, despre care a aratat ca il cunoaste din inchisoare. Draghici Alexandru a dat ordin lt. col. Briceag Nicolae - seful raionului de securitate Sibiu - ca Ibrahim Sefit, in acea seara, sa fie lichidat.
Locotenentul colonel Briceag Nicolae a constituit o echipa formata din ofiterii Munteanu Ilie, Popa Oprea, Lutenco Nicolae si Vaides Mihai, carora le-a transmis ordinul ministrului Afacerilor Interne de a lichida in acea noapte pe Ibrahim Sefit. Fiind incatusat cu mainile la spate, acesta a fost dus in padurea dintre comunele Sura Mare si Silmnic si impuscat. Dupa executare, lui Ibrahim Sefit i s-au scos catusele si a fost ingropat in padure, iar in noaptea urmatoare, ofiterii Munteanu Ilie, Lutenco Nicolae si Vaides Mihai l-au dezgropat si l-au dus la morga pentru autopsie.
Ordinul lui Draghici
Faptul ca Draghici Alexandru a dat ordin expres pentru lichidarea lui Ibrahim Sefit rezulta din declaratia data in ziua de 30 aprilie 1968 de lt. col. Briceag Nicolae, care arata: "Atunci tov. Draghici mi-a ordonat ca sa iau imediat pe Turcu care se afla la partid si sa il lichidez imediat si sa-i raportez de executare."
Darea acestui ordin este confirmata si de lt. maj. rezerva Buzatu Stefan, fostul sef al echipei care a asigurat la 4 decembrie 1954 paza lui Draghici Alexandru la Sibiu care in declaratia din 11 mai 1968, arata:
"Dupa ce Turcu a fost scos afara din sediul partidului, a venit la Draghici Alexandru, care se afla in hol si era foarte nervos, comandantul raionului de securitate Sibiu, lt. col. Briceag Nicolae, Draghici Alexandru l-a chemat de-o parte si i-a spus ca trebuie sa ia imediat pe Turcu si in acea seara sa-l lichideze. Am auzit acest ordin din partea lui Draghici si am inteles in mod clar ca Turcu in acea seara trebuie sa fie impuscat."
Munteanu Ilie, Popa Oprea, Lutenco Nicolae si Vaides Mihai, ofiterii care au impuscat in 4 decembrie 1954 pe Ibrahim Sefit, declara ca lt. col. Briceag Nicolae le-a spus ca din ordinul ministrului Afacerilor Interne - Draghici Alexandru, trebuie sa impuste in acea seara pe Turcu (Declaratiile din 29 aprilie 1968).
De asemenea, fostul prim secretar al Comitetului raional de partid Sibiu, Dragoi Gheorghe, declara ca a doua zi dupa impuscarea lui Ibrahim Sefit s-a prezentat la el lt. col. Briceag Nicolae si l-a informat ca din ordinul lui Draghici Alexandru l-a executat pe acesta.
Dupa ce i s-a raportat lui Draghici Alexandru ca ordinul sau a fost executat, acesta a ordonat locotenentului colonel Mois Aurel, seful Directiei regionale MAI Brasov, sa organizeze "cercetari" in legatura cu moartea lui Ibrahim Sefit si sa intocmeasca actele necesare. Mois Aurel, din modul in care a primit dispozitia, a inteles la ce anume se refera Draghici, adica sa dovedeasca prin cercetari ce urma sa le intreprinda, ca omorarea lui Ibrahim Sefit a fost justificata. In acest scop, a dat dispozitii lt. col. Craciun Gheorghe, loctiitorul sau, sa intocmeasca acte in care sa nu apara numele lui Draghici Alexandru.
Astfel s-au incheiat procese verbale in care s-a consemnat, in mod fals, ca: Ibrahim Sefit a atacat sediul comitetului raional de partid ca, reusind sa patrunda inauntru i-a amenintat cu moartea pe activistii de partid, precum si pe ofiterii si pe ostasii de la securitate care s-au deplasat pentru a-l imobiliza si restabili ordinea; ca in timp ce era transportat la Spitalul din Tarnaveni, a atacat un ofiter din escorta incercand sa evadeze, si, nesupunandu-se somatiilor legale, a fost impuscat. Tot in acest sens, s-a consemnat si in declaratiile ofiterilor care l-au impuscat. Au fost utilizate astfel minciuna si falsul pentru a se acoperi o crima odioasa si a se sterge urmele raspunderii autorilor.
Foarte bine ca a fost lichidat
Fiind confruntat cu cei care au executat ordinul de asasinare a lui Ibrahim Sefit, Draghici Alexandru a recunoscut in fata Comisiei de partid ca personal a ordonat lichidarea acestuia, relatand:
"Da, a fost impuscat. Le-am spus sa lichideze cu aceasta rusine" (stenograma, pag. 21).
La data de 3 iunie a.c., reluandu-si discutia, Draghici Alexandru a afirmat ca prin ordinul dat nu a inteles impuscarea lui Ibrahim Sefit.
In acelasi timp, Draghici Alexandru a cautat sa justifice masura ordonata prin aceea ca, primul secretar Dragoi si lt. col. Briceag Nicolae i-ar fi raportat ca Ibrahim Sefit constituia un pericol pentru partid si ordinea publica, deoarece a atacat in repetate randuri sediul partidului din Sibiu si i-a batut pe activistii de partid, terorizandu-i permanent.
Cei mentionati neaga ca ar fi facut o asemenea informare lui Draghici Alexandru.
Draghici Alexandru a confirmat in fata Comisiei de partid ca lt. col. Mois Aurel i-a raportat despre impuscarea lui Ibrahim Sefit, de catre Briceag Nicolae, pe baza ordinului ce i-a fost dat, aratand:
"Mi s-a spus ca a fost lichidat. Am spus foarte bine... Sa se intocmeasca documentele legale" (stenograma din 25 mai 1968, pag. 2 si 12).
Fiind intrebat despre caracterul documentelor ce trebuiau intocmite, Draghici Alexandru a recunoscut:
"Da, s-au facut forme false" (stenograma din 25 mai 1968, pag. 20).
De mentionat ca, cu toate actiunile care s-au intreprins pentru a se ascunde realitatea, modul in care a fost ucis Ibrahim Sefit a reiesit inca din anul 1954, cu ocazia unor cercetari efectuate de catre PRocuratura militara, cercetari ce au fost insa intrerupte din ordinul expres al lui Draghici Alexandru.
General maior de Justitie Bucsan Gheorghe, loctiitor al Procurorului General in acea vreme, intr-un referat intocmit in 1956, privind impuscarea lui Ibrahim Sefit, mentiona:
"In cursul anchetei, organele securitatii de stat din Sibiu au sustinut ca Ibrahim Sefit a fost impuscat deoarece, in urma arestarii sale, incercase sa evadeze. S-a stabilit insa cu certitudine ca, in timpul retinerii, victima nu a incercat sa evadeze, ci a fost impuscata de organele de securitate in mod intentionat. Fata de aceasta situatie, am luat legatura cu ministrul Afacerilor Interne, caruia, facandu-i cunoscut rezultatul anchetei, mi-a comunicat ca Ibrahim Sefit a fost impuscat din ordin."
Draghici Alexandru a impiedicat si in anii urmatori lamurirea pana la capat a imprejurarilor in care a fost asasinat Ibrahim Sefit, precum si stabilirea raspunderilor pentru aceasta fapta. Intrucat in perioada cat locotenent colonel Briceag Nicolae a fost ofiter activ nu s-a aprobat de catre ministrul Afacerilor Interne anchetarea lui pentru unele crime comise, printre care si cea in legatura cu asasinarea lui Ibrahim Sefit, in anul 1956, cand acesta a fost trecut in rezerva, procuratura militara a trecut la efectuarea cercetarilor, acestea nemaifiind conditionate de vreo aprobare.
O problema de securitate
La inceperea cercetarilor, Briceag Nicolae s-a prezentat la Draghici Alexandru, informandu-l ca procuratura il ancheteaza in legatura cu unele fapte, inclusiv cazul Ibrahim Sefit. Briceag Nicolae declara ca in prezenta sa, Draghici Alexandru a telefonat Procuraturii Generale cerand sa se intrerupa cercetarile in caz, spunand printre altele:
"Ma, de ce va amestecati in probleme de securitate? Imediat sa incetati orice si trimiteti dosarul la mine."
Draghici Alexandru a recunoscut in fata Comisiei de partid ca a intervenit la Procuratura Generala. Totodata, Briceag Nicolae a fost rechemat in cadrele active ale MAI, impiedicandu-se si pe aceasta cale posibilitatea continuarii cercetarilor de catre procuratura militara.
Faptele savarsite in legatura cu uciderea lui Ibrahim Sefit, constituie o crima de omor, pentru care - termenul de prescriptie neexpirand - subzista raspunderea penala impotriva celor vinovati.
Cercetarile recente au dezvaluit in intregime imprejurarile reale, in care au fost comise faptele, stabilindu-se cu certitudine ca Ibrahim Sefit a fost asasinat din ordinul lui Draghici Alexandru, ca ordinul de executare a fost transmis de Briceag Nicolae, care a organizat, totodata, actiunea de lichidare a lui Ibrahim Sefit si ca impuscarea acestuia a fost efectuata de catre Munteanu Ilie, Popa Oprea, Lutenco Nicolae si Vaides Mihai, fosti ofiteri MAI, in acel timp aflati la organul de securitate Sibiu.
Tinand seama de gravitatea faptelor savarsite, supunem Plenarei Comitetului Central al PCR concluziile desprinse, pentru a se putea stabili masurile ce urmeaza a fi luate in legatura cu aceste cazuri. (1968, 5 exemplare).
Intertitlurile apartin redactiei
Pagina realizata de Vladimir ALEXE 
 Afisari: 3898  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 23 Afiseaza toate comentariile  
A naibi ce mai deranjeaza !   de Gelsomina
ultima victorie   de niculina
Lipseste Vadim !   de Nicu Pruna
Restaurantul Mariei   de motanul incaltat
Re: Fantomele justitiei medievale, Roy!   de moroianu
Tot pt Roy: A propos de "rezultatul conteaza"...   de moroianu
iar, din putzul gandirii lu' madam Zoe a lui Petrea....   de motanul incaltat
Cine ridica secera si ciocanul de secera si ciocan va pieri.   de PANTAGRUEL
O inteleg pe Raquel...!   de Ratza
Cate ceva din biografia "Geniului Carpatiilor" bocit acum pe aici de urmasii celor carora...   de March
2 documente care au zgaltait lumea   de Serlan Dinus
ma mira reactiile forumistilor   de CHIORU
Poza - imi face extrem de rau, de parca i-am impuscat cu mana mea !   de Raquel
Nasule, ati preluat cumva arhiva foto a fostei "Scantei" ? Iar ne dai pe prima pagina poza...   de March
O "mica" precizare....   de motanul incaltat
A cam trecut dosariada   de M_D_L
Si azi to la fel se procedeaza   de BALAMOHAN RAJARATNAM
Iar in acel timp dl.Pacepa era "pe bune" cu Ceausescu, nu-i asa ?!   de Raquel
ce bine seamana Elena cu Mona Musca!   de Vasile Bleaga
amintiri necesare   de jack_black
Foarte bine   de mafalda
Aladin   de cosor ion
Iar pritociti,aceste vechi povesti ?   de Aladin
A r h i v a
  Basescu: Alianta nu se va rupe    5 comentarii
  Israel in fierbere    18 comentarii
  Ora de dirigentie in Piata Tepelor    5 comentarii
  Scandalul inchisorilor CIA zguduie UE    19 comentarii
  Vadim ii ridica statui dictatorului    23 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 CNSAS-ul lui Ceausescu (3898 afisari)
 Lovitura imparabila? (3851 afisari)
 Washingtonul asteapta moartea lui Castro (2461 afisari)
 Stelian TANASE: Pistol tampla. Cutit os (2274 afisari)
 Vadim ii ridica statui dictatorului (2274 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.34413 sec.