Ziua Logo
  Nr. 3649 de miercuri, 14 iunie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Dramele Proprietatii
Deportati in Baragan
Serialul dedicat dramelor proprietarilor deposedati abuziv in timpul regimului comunist continua. In editia de astazi, ZIUA va prezenta cazul urmasilor lui Henrik Gruber. Dupa ce au umblat prin tribunale pentru recuperarea in natura a unei mori, mostenitorilor Jesefina Brata din Timisoara si Titus Campeanu din Bucuresti li s-a respins cererea de retrocedare la toate instantele romane. Cei doi s-au adresat CEDO de la Strasbourg in anul 2003, dar si de aceasta data raspunsul a fost negativ, in sensul ca Justitia romana nu le-a incalcat nici un drept. Campeanu este convins ca aceasta decizie se datoreaza faptului ca reprezentantul roman la CEDO, judecatorul Corneliu Barsan, a indus in eroare Camera a treia care a judecat cazul, pentru a se da aceasta solutie.
"De pe urma morii traia intreaga familie"
Moara din comuna Clopodia, judetul Timis (vezi foto) a fost construita de Henrik Gruber, numele lui gasindu-se si astazi pe frontispiciul cladirii principale, care se afla in stare de functionare. Familia acestuia se stabilise in localitate in urma cu multe generatii, de pe timpul Imperiului Austroungar, pe cand Banatul apartinea Austroungariei, revenind Romaniei dupa 1918. Gruber era cetatean roman de origine germana si moara a constituit intreaga s-a avere. "Bunicul sotiei mele avea trei fiice, pe Teresa, Elisabeta si Ghizela", povesteste Titus Campeanu. "Cand a simtit ca i se apropie sfarsitul - asta se petrecea in 1927, inainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Razboi mon-dial -, a lasat moara mostenire celor trei fiice si sotiei sale care i-a supravietuit, numindu-l pe ginerele sau, sotul Elisabetei, administratorul proprietatii (vezi facsimil). Carol Rieger era cetatean roman de origine germana si, impreuna cu Elisabeta, a dat nastere unei singure fiice, pe nume Hella Rieger. Cand a inceput razboiul, capul familiei, care era locotenent (r) in Armata Romana, a fost mobilizat, mergand pe front. Cand s-a intors acasa, tatal sotiei mele a fost cel care a administrat moara in continuare. De pe urma morii traia intreaga familie. Cu totii locuiau la Clopodia, in curtea morii, pe cei circa 2000 mp patrati de teren ai proprietatii. Casele lor au fost transformate in magazii de cereale, iar mobilele si celelalte bunuri au fost furate de comunisti. Ceva mai tarziu, dupa decesul Teresei, Ghisela a cedat partea ei de mostenire Josefinei Brata din Timisoara, sotia mea si cu aceasta persoana devenind singurele mostenitoare ale proprietatii in discutie", ne-a spus Titus Campeanu.
"Locotenent al Armatei Romane acuzat de colaborationism cu hitleristii"
Conform Legii nr. 187/1945 s-a promulgat Decretul-lege pentru infaptuirea reformei agrare, conficandu-se "Pamanturile si proprietatile agrare de orice fel apartinand cetatenilor germani si cetatenilor romani, persoane fizice sau juridice de nationalitate (origine etnica) germana, care au colaborat cu Germania hitlerista". Actul a fost semnat de ultimul suveran al Romaniei, MS Regele Mihai I si de ministrul agriculturii si domeniilor de atunci, Romulus Zaroni. In 1947, moara a fost expropriata de statul roman pe motiv ca a apartinut germanului Carol Rieger. Acest fapt s-a datorat prigoanei impotriva nemtilor de dupa razboi, numai ca sotul Elisabetei n-a fost niciodata colaborationist, din moment ce a luptat pe front de partea Romaniei. "Dar asta n-a contat catusi de putin", continua sa povesteasca Titus Campeanu. "Ulterior, in perioada 18 iunie 1951 si 20 decembrie 1955, familia Rieger si cea a Giselei Gruber au fost deportate in Baragan, fiind obligate sa munceasca la camp. Cand li s-a permis sa se intoarca acasa, doar cu ce aveau pe ei, asa cum si plecasera de la Clopodia, au fost nevoiti sa locuiasca cu chirie si sa lucreze cu ziua pe unde apucau, caci moara fusese, chipurile, nationalizata. Ca fosti deportati, au fost persecutati in permanenta de comunisti, nerecunoscandu-li-se nici nu drept constitutional sau cetatenesc. Nu erau considerati chiar chiaburi, ci simpatizanti ai hitleristilor, datorita originii lor etnice, ceea ce era si mai rau. Ca sa-si intretina familia, Carol Rieger a fost nevoit sa lucreze ca muncitor necalificat, desi avea studii", a adaugat acesta.
Initial, s-a cerut restituirea in natura
In acest timp, moara a fost folosita abuziv, pana in anul 1964, cand comunistii si-au dat seama ca au comis o ilegalitate flagranta. Si-atunci, au emis actul de nationalizare, ca ilegalitatea sa fie acoperita din punct de vedere legal. Moara inca exista, dar printr-o lege promulgata pe timpul Guvernului Roman, a fost scoasa la privatizare. Intreprinderea care a detinut-o ca nationalizata s-a grabit s-o vanda unui privatizat, la scurt timp de la intrarea in vigoare a actului normativ. Imobilul exista si in prezent, aflandu-se in proprietatea privata a celui care a cumparat-o pe o suma modica. Mostenitorii au cerut restituirea in natura si plata unor despagubiri, reprezentand uzufructul folosirii morii in mod abuziv timp de 50 de ani. "Moara a produs in toti acesti ani, iar ea fusese singurul mod de existenta al intregii familii", precizeaza Campeanu. "Ulterior am revenit si am cerut, dat fiind faptul ca valoarea imobilului si a utilajelor a scazut datarita uzurii, doar despagubiri. La data cand a fost nationalizata, moara avea o capacitate de prelucrare de 1000 kg/ora", ne-a explicat Titus Campeanu.
"Asta-i dreptate?"
"Judecata cu autoritatile romane a inceput in anul 2001, la Timisoara", isi aminteste Titus Campeanu. "Instantele romane, adica judecatoriile si tribunalul, ne-au respins cererile de revendicare pe diferite motive, facandu-se in permanenta abuz de lipsa de competenta si a calitatii procesuale. La fel a fost si solutia finala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Ni s-a mai spus ca n-avem certificate de mostenitor. Pai, ce certificate sa fi avut, cand primii proprietari erau demult morti, iar noi n-am putut produce acte de mostenitori pe timpul comunistilor? Pe-atunci, doar daca ceream un bun al nostru, conform unui decret-lege comunist, eram pasibili la condamnari intre 5 si 10 ani de munca silnica", ne-a spus mostenitorul.
Lucrarea, care a ajuns la Strasbourg in octombrie 2003, are circa 300 de file si 2,5 kg in greutate. Mostenitorii au reclamat ca li s-a incalcat dreptul de proprietate prin nationalizare. Dosarul si cererea au fost completate corect, dupa cum au remarcat si autoritatile CEDO, respectiv Camera a doua. Intre timp, Hella Campeanu a decedat intr-un a accident de circulatie. Mostenitori sunt sotul supravietuitor si un fiu legitim.
"Am primit raspuns de la Strasboug ca nu ni s-a violat nici un drept", mai spune Titus Campeanu, cu naduf. "Din completul de judecata - fiecare tara are ca reprezentant un judecator - a facut parte si Corneliu Barsan, care nu apara interesele oamenilor, ci pe cele ale guvernului pe care-l reprezinta. Acesta are tot interesul ca Romania sa nu plateasca despagubiri celor pe care i-a nedreptatit. Este interesant ca CEDO, prin raspunsul trimis, ne-a bagat pumnu'-n gura, ca nu avem dreptul sa mai re-venim cu o noua cerere de rejudecare, aceasta fiind definitiva. Comunistul notoriu Corneliu Barsan a fost numit de Ion Iliescu la Strasboug si acolo a ramas de-atatia ani. Numai ca in Conventia CEDO, la articolul 43, se spune ca oricare dintre parti are dreptul sa ceara rejudecarea cauzei, in situatia-n care considera ca nu i s-a facut dreptate. Si-atunci, de ce sa n-avem dreptul la rejudecare? Asta-i dreptate?", a conchis Titus Campeanu.
Intr-adevar, raspunsul CEDO este foarte clar in acest sens: "Aceasta decizie este definitiva si nu mai poate face obiectul nici unui recurs in fata Curtii, inclusiv Marea Camera, ori a unui alt organism. Nu veti mai primi alte documente ale Curtii, iar conform directivelor Curtii, dosarul dumneavoastra va fi distrus intr-un termen de un an de la data acestei decizii (n.r. - 10 mai 2006)"
Dan COSTE 
 Afisari: 1188  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 1 Afiseaza toate comentariile  
AVIZ PUBLIC DLUI. "RETROCEDATOR .. LIBERAL" TARICEANU :   de Michael Theil - Lazarescu
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Deportati in Baragan (1188 afisari)
 Bombele Capitalei (770 afisari)
 Lista lui Soros (432 afisari)
 Heather Mills si-a pus presa-n cap (412 afisari)
 Talcuirea liturghiei (177 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.03014 sec.