Ziua Logo
  Nr. 3640 de sambata, 3 iunie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Dosare ultrasecrete
Usile de la Bruxelles raman inchise pentru Republica Moldova
Basarabia ramane la periferia Uniunii Europene
Intentiile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeana ar putea fi date peste cap de incapacitatea manifesta a UE de a absorbi noi membri. In plus, nici Chisinaul nu pare pe de-a intregul convins de necesitatea aderarii la Uniunea Europeana. Guvernul de la Chisinau a respins, saptamana trecuta, cererea unor parlamentari din opozitie vizand retragerea tarii din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Cererea a fost formulata de deputatii apartinand celei mai importante aliante de opozitie, "Moldova Noastra", care au solicitat Executivului de la Chisinau sa renunte la acordul de aderare a tarii la CSI. "Dorinta Republicii Moldova de a se integra in Uniunea Europeana si participarea la CSI nu se contrazic una pe cealalta", a declarat ministrul de Externe si pentru Integrare Europeana, Andrei Stratan. "Cabinetul actioneaza pe baza declaratiilor presedintelui Vladimir Voronin, care a afirmat ca Republica Moldova se va afla acolo unde sunt interesele sale economice", a adaugat el. "Mai mult, presedintele a cerut armonizarea legislatiilor din CSI si Uniunea Europeana", a spus Stratan.
In randurile ce urmeaza va prezentam o ampla analiza realizata de analistul George Dura privitoare la sansele Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeana. George Dura este cercetator la Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) din Bruxelles.
Basarabia - fara perspectiva europeana
In relatiile sale actuale cu Uniunea Europeana (UE), Moldovei nu i s-a oferit nici o perspectiva de a deveni membra a acesteia. UE este categorica in aceasta privinta: Moldova n-a fost identificata nici macar drept potential candidat, precum Serbia-Muntenegru, Bosnia sau Albania. Moldova intra doar in cadrul Politicii Europene de Vecinatate (PEV) a UE, care este complet distincta de politica de largire a UE. Adesea se poate auzi din partea UE ca Moldova trebuie sa se preocupe de reformele ei esentiale, in primul rand de cele prevazute de PEV, in loc de a solicita sa devina membru deplin al UE.
Pe de alta parte, doctrina de largire a UE prevede ca orice tara europeana poate, in principiu, deveni candidat potential la aderare. Insa este unanim acceptat ca PEV-ul, desi nu ofera perspectiva aderarii, poate totusi facilita, in cele din urma, calea de accedere in UE. Cu toate acestea nici una din tarile europene care se incadreaza in prezent in PEV - Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia si Azerbaidjan - nu sunt considerate ca state candidate potentiale ale UE.
In acelasi timp, pozitia actuala a Moldovei fata de UE nu este atat de simpla cum pare a fi la prima vedere, din moment ce Moldova participa, de asemenea (in paralel cu PEV-ul), la alte procese de integrare ale Europei de Sud-Est (in primul rand Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est), care includ atat tarile candidate la aderare cat si candidatele potentiale la accederea in UE. Iata de ce voi evidentia, mai jos, posibilitatea Moldovei de a urma cai complementare, in paralel cu PEV-ul, care s-o aduca mai aproape de aderare la UE.
Politica de vecinatate, un raspuns la "oboseala largirii"?
A devenit o realitate faptul ca, dupa esecul referendumului asupra Tratatului Constitutional atat in Franta cat si in Olanda, din 2005, Uniunea Europeana a pierdut mult din entuziasmul ei pentru largire. Aceasta stare de spirit este cunoscuta ca "oboseala largirii". Oficialii UE au declarat de nenumarate ori ca Tratatul de la Nisa nu mai poate fi folosit drept cadru de lucru pentru viitoarele largiri si ca UE va trebui sa se consolideze, pornind cu reforma institutiilor sale. Intr-o atare situatie, orice solicitare aditionala de aderare din partea tarilor PEV-ului ar fi respinsa in momentul de fata.
PEV-ul a fost conceput la inceputul anului 2003 - cu doi ani inaintea referendumului mentionat mai sus - si este destul de evident ca era prevazut drept o politica alternativa la politica de largire. De fapt, PEV-ul urmareste sa integreze in primul rand economic, dar si politic, ce-i drept, cea mai mare parte din vecinatatea unei Uniuni Europene extinse. Moldova a fost inclusa de la inceput in PEV si niciodata nu a fost pusa in discutie calitatea ei de tara candidata potentiala; chiar si inainte de "oboseala largirii" provocata de criza constitutionala a UE din 2005.
UE afirma ca PEV-ul ofera un cadru destul de adecvat pentru dezvoltarea relatiilor cu aceste tari europene post-sovietice si cu statele ne-europene mediteraneene. Nimeni nu poate nega ca PEV-ul ofera posibilitati extensive pentru cooperare in domeniul politic si social cu UE precum si o integrare pe etape, in piata interna a UE. Totusi, PEV-ul, care este implementat prin Planuri de Actiuni bilaterale, nu ofera perspective de aderare si ca atare nu poate fi un factor atat de determinant pentru reforme interne precum perspectiva de aderare. Cu toate acestea, UE considera PEV-ul ca fiind benefic pentru acele state europene care nu pot inca sa adere la UE, din moment ce acesta le apropie de valorile europene si face posibila incorporarea acquis-ului comunitar in legislatia lor nationala. Deci, PEV-ul le pregateste in fond pentru o viitoare posibila aderare.
Dupa implementarea Planurilor de Actiuni individuale, care pot dura de la trei la cinci ani, acelor tari care nu solicita calitatea de membru al UE li se va oferi un Acord European de Vecinatate (AEV) care prevede participarea lor la piata interna si cooperarea in domeniul Politicii Comune Externe si de Securitate a UE, precum si in domeniul Justitiei si al Afacerilor Interne. Perspectiva medie a Moldovei trebuie sa fie implementarea riguroasa a Planului sau de Actiune si rezolvarea conflictului din Transnistria, asa incat sa-si poata mentine sansele de a deveni un potential candidat la aderare. De asemenea, tari ca Moldova sau Ucraina vor solicita probabil incheierea unei relatii contractuale mai extinsa si mai calitativa cu UE, cu alte cuvinte una care sa le asigure insasi promisiunea calitatii de membru.
"Capacitatea de absorbtie" drept criteriu de largire
De la emiterea "Documentului de Strategie a Largirii" de catre Comisia UE in 2005, si mai ales dupa votarea Rezolutiei Parlamentului European din 16 martie 2006, care prevede ca UE poate primi noi membri numai daca Uniunea are capacitatea sa-i absoarba, oficialii de la Bruxelles accentueaza din ce in ce mai mult faptul ca respectiva "capacitate de absorbtie" a UE este un criteriu tot asa de valid pentru largire precum criteriile de la Copenhaga din 1993, care indicau conditiile economice si politice de indeplinit de catre tarile candidate inainte de aderare. Cert este ca, pana in prezent, nu s-a recurs la criteriul "capacitatii de absorbtie", invocat acum de UE.
In afara de Bulgaria si Romania, a caror intrare in UE este iminenta, in cazul Croatiei, Turciei si Macedoniei, carora le-a fost promisa aderarea, autoritatile europene argumenteaza ca, pentru moment, Uniunea a ajuns la limitele capacitatii sale de absorbtie. De acelasi argument, de altfel, face caz UE si in privinta altor state care si-au exprimat dorinta sa candideze la intrarea in UE. In fond UE, in baza motivarii invocate, adica, a "capacitatii de absorbtie", isi poate permite - cel putin in momentul de fata - amanarea aderarii unor tari chiar daca acestea indeplinesc criteriile politice si economice. Si aceasta incapacitate de absorbtie poate dura pana ce Uniunea considera ca acel criteriu al "capacitatii de absorbtie" a fost indeplinit. De aceea, Comisia Europeana a si fost solicitata de catre Parlamentul European sa clarifice exact, pana la sfarsitul anului 2006, ce inseamna pentru UE "capacitatea de absorbtie". Fapt ce va implica, de asemenea, precizarea limitelor geografice ale UE.
Un Spatiu Economic European extins (SEE+) ca alternativa la largirea UE?
PEV-ul, fiind implementat prin Planuri de Actiuni bilaterale intocmite corespunzator, de la caz la caz, nu ofera insa un cadru uniform de integrare partiala a tarilor din vecinatatea UE. Cele sapte Planuri de Actiune actuale sunt foarte diverse si reflecta un spectru larg de probleme interne, dar si ambitiile semnatarilor lor. Datorita acestei abordari bilaterale, UE este confruntata cu o integrare diferentiata a vecinatatii sale: unele tari ar putea avansa cu procesul de integrare pana a deveni chiar cvasi-membru, in timp ce altele s-ar putea sa nu puna in aplicare in mod serios Planurile lor de Actiune.
In consecinta, UE lasa sa se prevada, in perspectiva, promovarea unor stranse relatii intre UE si tarile PEV-ului si tarile din Europa de Sud-Est (ESE) care sunt candidate potentiale. Astfel de relatii multilaterale ar putea constitui un pas intermediar (fie si de lunga durata) catre deplina aderare, atat pentru candidatii potentiali, cat si pentru tarile din PEV, precum Republica Moldova, care sunt indreptatite spre a aplica pentru accedere in UE.
UE doreste sa-i incurajeze pe vecinii sai sa se angajeze intr-un proces de integrare regionala, adica intr-o zona de liber schimb, cu care UE ar putea sa aiba stranse relatii. Ideea ar fi de a integra o astfel de zona de liber schimb intr-un Spatiu Economic European extins (SEE+). Elmar Brok, parlamentar european, care promoveaza ideea aceasta, ia de fapt ca model integrarea tarilor din EFTA cu cele din UE intr-un Spatiu Economic European. O astfel de relatie, care ar fuziona o asemenea zona de liber schimb intr-un SEE extins, ar fi mult mai usor de administrat de catre UE si ar crea un peisaj mai uniform si mai stabil in jurul frontierelor externe ale Uniunii.
Cu "binecuvantarea" comisarilor UE pentru Comert, Peter Mandelson, si pentru Extindere, Olli Rehn, Romania, in stransa cooperare cu Croatia, spera sa mareasca - cu Albania, Bosnia, Serbia-Muntenegru (inclusiv Kosovo aflat sub administratia ONU) si Republica Moldova - Zona Central-Europeana de Liber Schimb (CEFTA) inainte de sfarsitul anului 2006; si aceasta, chiar daca Republica Moldova nu este inca o tara candidata potentiala asemenea celorlalte. In prezent, CEFTA cuprinde Romania, Bulgaria, Croatia si Macedonia, toate tari candidate la aderare in UE. Cert, Romania a facut lobby puternic in favoarea includerii Republicii Moldova in chiar grupul de tari din Balcani cu perspective reale de aderare la UE, care in curand vor deveni membre CEFTA. Aceasta ar putea fi de altfel mica speranta a Republicii Moldova de a deveni o tara candidata la aderare in UE intr-un viitor nu prea indepartat. Evident, faptul ca Republica Moldova are deja un acord de liber schimb cu Romania si cu celelalte tari sud-est europene din Pactul de Stabilitate faciliteaza concret aderarea ei la CEFTA. In plus, Republica Moldova va fi in curand conectata la piata de electricitate si energie a Europei de Sud-Est.
Uniunii Europene nu ii este straina nici ideea ca intr-o zi sa integreze CEFTA intr-o SEE extinsa (SEE+). Romania si Bulgaria vor parasi, desigur, CEFTA odata cu aderarea lor la UE in 2007. Iar la timpul potrivit Ucraina (dupa aderarea sa la Organizatia Mondiala de Comert - OMC) ar putea sa se gandeasca la aderarea sa la CEFTA. Cert este ca actuala SEE, constituita din 28 de tari (25 ale UE si trei ale EFTA) ar putea sa se extinda la o SEE alcatuita din 34 sau 35 de tari. Ceea ce ar insemna ca SEE s-ar prezenta in urmatorii ani, astfel: 27 ale UE, trei ale EFTA si patru sau cinci ale CEFTA (in functie de aderarea sau nu a Ucrainei). Fireste, aici n-am inclus Turcia intrucat este integrata in uniunea duaniera a UE din 1996, precum si provincia Kosovo, al carei statut international nu a fost inca definitivat. Totodata, se cuvine evidentiat ca Georgia, Armenia si Azerbaidjan ar putea de asemenea sa aiba in vedere aderarea lor la CEFTA, care isi va schimba si titulatura intrucat vor fi introduse in aceasta si tari din regiunea Caucazului de Sud.
PEV-ul nu este singura cale a Republicii Moldova spre integrare in UE
Realitatea este ca Republica Moldova are posibilitatea sa-si atinga scopul de a deveni membru al UE prin participarea sa la o zona de liber schimb in Europa de Sud-Est, in paralel cu implementarea Planului sau de Actiune din cadrul PEV-ului. In felul acesta, pe langa faptul ca Republica Moldova este incadrata in PEV - care nu ii ofera insa perspectiva de aderare la UE - exista o puternica dimensiune sud-est europeana a politicii sale externe tocmai in vederea aderarii la UE. Ceea ce-i permite, desigur, Republicii Moldova sa se mentina in clubul tarilor care spera la aderarea. Mai mult chiar, UE incurajeaza o astfel de cale de integrare in Europa de Sud-Est si in vecinatatea sa estica. Oricum, capacitatea actuala limitata de absorbtie a UE nu trebuie sa descurajeze Republica Moldova de la atingerea scopului ei ultim, acela de aderare la Uniune. Lunga cale spre aderare a Republicii Moldova in UE va trece, in mod necesar, prin implementarea riguroasa a Planului sau de Actiune, in acelasi timp cu participarea sa la diferitele structuri existente integrative in spatiul sud-est european.
George DURA 
 Afisari: 597  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 7 Afiseaza toate comentariile  
Perspectivele Moldovei   de JP
UE este o piata Comuna   de folclorist
Cine este de vina ca Basarabia este fata de EU un outsider ?   de ionion
Tagma conducatoare   de Vasile Teodorovici
intern si extern   de avarfreson
incompetenta   de alexandrina
Moldova va intra in EU impreuna cu Romania   de lec4ram
A r h i v a
  Germania isi spioneaza ziaristii    3 comentarii
  Lawrence al Arabiei    3 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Un sfert de milion de romani amenintati cu inchisoarea (1727 afisari)
 Lawrence al Arabiei (689 afisari)
 Basarabia ramane la periferia Uniunii Europene (597 afisari)
 Transilvania, Trianonul si antisemitii (572 afisari)
 Militianul de la SIF (442 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.70564 sec.