Ziua Logo
  Nr. 3605 de joi, 20 aprilie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Anchete
40.000 de focare de ciuma sub Bucuresti
Un bucurestean, locatarul unei case din zona Dudesti, a venit intr-o zi la redactie, disperat, pentru a ne spune ca o firma "iresponsabila" s-a apucat sa sape o groapa adanca in apropierea locuintei sale. Omul auzise ca acolo sunt inhumati o mare parte din cei ce au murit in timpul Ciumei lui Caragea. Intrebarea lui a fost simpla: "Daca reinvie ciuma?" Pare ciudat, dar bucuresteanul are dreptate: virusul ciumei poate rezista sub pamant peste 500 de ani, iar Organizatia Mondiala a Sanatatiii (OMS) spune ca: "declinul ciumei nu este echivalent cu disparitia sa, acesta marcand numai sfarsitul pandemiei moderne, care se implanteaza inca solid in numeroase puncte din lume, de unde, printr-o eroare umana, asteapta sa porneasca spre multiple baze". Mai mult, ciuma (Yersinia pestis) se afla pe lista armelor bioterorismului. Medicii autohtoni considera ca suntem nepregatiti in caz de reaparitie a virusului, iar sub capitala Romaniei sunt ingropate aproximativ 40.000 de focare de infectie. Majoritatea in zona Dudesti.
Arma bioterorista din Dudesti
Militarii definesc ciuma drept unul din cei patru agenti infectiosi cu un major potential bioterorist. Ceilalti trei sunt: Bacillus anthracis (antrax), Virusul smallpox (variola major) si Clostridium botulinum toxin (toxina botulinica). Ca agent bioterorist cea mai raspandita cale a virusului ciumei este aerul. Faptul ca Yersinia pestis se afla pe lista armelor bioterorismului, spune ceva despre ce ar putea fi in stare acest virus daca ar scapa de sub control. In prezent nu exista un vaccin care sa contracareze ciuma. Cel mai indicat este ca tratamentul cu antibiotice (ciprofloxacin, doxiciclina, gentamicina sau streptomicina) sa se inceapa imediat dupa detectarea infectiei.
Ciuma a fos adusa in Europa de catre huni, in anul 451. Nefericitul moment este cunoscut sub numele de "ciuma lui Attila". Urmatoarea semnalare a bolii este la 1476. In 1553 ciuma omoara 5000 de brasoveni. Intre 1572 si 1576 o epidemie colinda Europa de sud-vest, dupa care poposeste in Tarile Romane.
Este semnalata din nou intre 1660 si 1697, cand se manifesta cu o furie nemaiintalnita. La acea data Bucurestiul, parasit chiar si de catre autoritati, ramane aprope pustiu. Urmeaza mai multe epidemii in timpul lui Brancoveanu. La 1718 ciuma este secondata de foamete, pentru ca in 1738 epidemia sa omoare aproape un sfert din populatia localitatii. Dar cea mai crunta a fost ciuma de la inceputul secolului al XIX-lea, cunoscuta sub numele de "Ciuma lui Caragea".
"Din izvoarele scrise reiese ca ciuma din vara anului 1813, cunoscuta drept <<Ciuma lui Carargea>>, facea 100 de victime pe zi. A fost o molima devastatoare, de aceea a ramas celebra in istorie. Epidemia a omorat 70.000 de oameni in Tara Romaneasca, din care 40.000 au murit in Bucuresti. Cifra este foarte mare, tinand cont ca un recensamant din 1831 spune ca orasul capitala a Munteniei avea la vremea respectiva o populatie de 60.000 de oameni", spune Dan Falcan, istoric in cadrul Muzeului de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti, omul care a studiat toata documentatia existenta pe tema ciumei de la inceputul secolului al XIX-lea. Iar izvoarele istorice spun ca bola a fost adusa la nord de Dunare chiar de catre Ion Caragea.
Caragea a adus ciuma de la Constantinopol
Ioan Gheorghe Caragea provenea dintr-o familie greceasca stabilita in Tara Romaneasca in secolul al XVII-lea. A fost mare dragoman al Portii Otomane, apoi domnitor intre anii 1812 si 1818. Caragea a dus o politica fiscala excesiva si a inrobit taranimea prin renta feudala ("Legiuirea Caragea"). Dar cel mai negru moment al domniei sale a fost epidemia de ciuma care ii poarta numele.
La sosirea lui Caragea in Tara Romaneasca, in 1812, in alaiul care il aducea de Constantinopol pentru a-l aseza in scaunul domnesc un om s-a imbolnavit brusc si a murit in mod "suspect" dupa cum mentioneaza izvoarele scrise. Oficialitatile vremii au trecut cu vederea acest lucru, iar documentele sugereaza ca de acolo ar fi inceput totul. Boala fusese adusa de la Constantinopol, unde deja facea ravagii. Nimeni nu a banuit insa ca ciuma ajunsese si in Tara Romaneasca.
La scurta vreme de la inscaunarea noului domnitor, a mai murit un om, tot in conditii ciudate, la Vacaresti. A fost cercetat de medicii timpului si i s-a pus diagnosticul: decesul intervenise din cauza ciumei. Acest eveniment s-a produs la 30 iunie 1813. A doua zi s-a instituit carantina si s-au inchis portile orasului Bucuresti.
Se stabilesc imediat echipe de preoti si vatasei, oficiali ai administratiei, care sa umble prin targ si sa constientizeze populatia asupra pericolului. Tulumbagii au inceput sa umble cu dezinfectia prin oras, s-a pus carantina de 14 zile pe marfurile care intrau sau ieseau din localitate, s-a stabilit ca cei contaminati sa fie internati la spitalul Dudesti (astazi nu mai exista). Acesta era un local cu 15 camere si un lazaret format din 14 casute pentru carantina.
Doua orase de pe Dunare intra si ele in carantina. Toti banii care intra in Bucuresti sunt mai intai spalati cu otet. Iarmaroacele au fost inchise si au disparut negustorii ambulanti.
In scurta vreme bola se intinde in aproape toata Tara Romaneasca. Cea mai lovita este insa aglomerarea urbana din Bucuresti. Erau asa de multi decedati, incat fiecare cioclu ducea cate zece morti. In august populatia este lasata sa iasa din oras, doar pentru a ramane in camp, adica pentru a scapa cumva de focarul de infectie. S-a dat ordin ca oamenii sa nu se apropie sub trei metri unul de altul, indiferent daca sunt rude sau straini. Totodata s-a interzis atingerea oricarui obiect direct cu mana. Se creeaza panica generala. Domnitorul se retrage la Cotroceni. Boierii se incuie in conace.
Lege pentru betivi, in timpul carantinei
"Campul dintre Dudesti si Cioplea a devenit brusc loc de carantina. Bolnavii veneau asa de multi incat erau aruncati claie peste gramada. La Dudesti se faceau gropi comune si se aruncau gramada cate 100 de trupuri goale, copii, batrani, femei barbati, saraci si bogati. Manastirea Radu Voda a devenit si ea lazaret in scurt timp", spune istoricul Dan Falcan.
In octombrie epidemia atinge paroxismul. Targul se goleste. Mortii nu mai incap in zona Dudesti si incep sa fie ingropati in gradini, tot claie peste gramada. Nu mureau numai oamenii. Piereau si animalele. Se spune ca linistea care se lasase peste targ era atat de adanca, incat se auzea plescaitul din cioc si falfaitul de aripi al berzelor negre, numite de popor "calugarite", aceste pasari erau considerate vestitoare de nenorociri.
In toata nebunia asta, oficialitatile iau o decizie uluitoare: stabilesc modalitatea oficiala prin care cetatenii Bucurestiului pot cumpara bautura de la carciumi. "S-a reglementat ca oamenii sa cumpere vin sau tuica prin fereastra localurilor, adica fara sa intre pe usi, pentru a evita astfel, pe cat posibil, contaminarea. Cel mai plauzibil este ca masura a fost luata in urma unei nevoi, unei cereri sociale, altfel nu ar fi avut sens. Probabil ca si in acele momente grele, bucurestenii, ca buni romani ce sunt, consumau mult alcool, de necaz", explica Dan Falcan.
In paranteza fie spus, toata lumea a vazut cum, ramasi fara case si inconjurati de ape din toate partile, sinistratii moldoveni de anul trecut chefuiau in bodegile satelor. Cel care a zis ca sangele apa nu se face, a stiut ce spune...
Pana in ianuarie 1814 murisera deja 20.000 de bucuresteni. Majoritatea au fost inhumati in zona Dudesti - Vacaresti. Altfel spus omul care a venit la redactie sa se planga de cei care scormonesc adancurile orasului in acea locatie, avea dreptate. Acolo sunt aproximativ 40.000 de potentiale focare de infectie de ciuma.
Boala nu a fost insa singura problema a bucurestenilor in 1813 si 1914. Unii bolnavi de ciuma au rezistat virusului si au devenit imuni. Acestia au format bande care intrau in case zicand ca sunt cioclii pentru a fura si, la nevoie, pentru a ucide. Ca sa poata fi deosebiti de talhari, slujbasii pompelor funebre au primit fulare rosii la gat.
Revolta ciumatilor
La un moment dat ciumatii din oras s-au revoltat impotriva autoritatilor pentru felul in care erau tratati. Conform relatarilor din acea vreme, bolnavii care mai aveau ceva vlaga in ei, erau omorati de catre cioclii cu maciuca, ca niste caini. Desigur, astazi nici cainii nu mai sunt tratati asa.
Altii erau apucati cu niste cangi speciale si aruncati in carute, tot de vii. Intr-un raport al unei echipe a pompelor funebre se spune: "Azi am adunat 15 morti, dar am ingropat numai 14, pentru ca unul a fugit si nu l-am putut prinde". "Aceasta relatare sinistra arata foarte clar ca oamenii erau deseori ingropati de vii. Tensiunea acumulata a dus la asasinarea de catre ciumati a zece ciocli. Abia dupa aceea, autoritatile au format o echipa de <<serviciu sanitar>> care intovarasea cioclii si care era obligata sa intrebe din casa in casa <<sanatosi copiii?>>, dar nu in sensul de minori, ci un fel de diminutivare, de indulcire a relatiilor incordate de pana atunci dintre populatie si oficialitati", ne-a spus Dan Falcan.
OMS a atras atentia asupra pericolului ciumei
Din punct de vedere stiintific, ciuma este o boala infectioasa acuta, determinata de Yersinia (Pasteurella) pestis, transmisa la om de rozatoarele salbatice sau domestice, sub doua forme clinice principale: forma bubonica si forma pulmonara primara; ambele degenerand in septicemii severe, motiv pentru care si-au atras ingrijoratorul nume de "moarte neagra".
In prezent, ciuma este in continua scadere dar, din nefericire, asa cum sustin rapoartele OMS, "declinul sau nu este echivalent cu disparitia sa, acesta marcand numai sfarsitul pandemiei moderne, care se implanteaza inca solid in numeroase puncte din lume, de unde, printr-o eroare umana, asteapta sa porneasca spre multiple baze". Asemenea mici focare de ciuma persista in Asia (si in special in India, Nepal, Myanmar, Vietnam si Malayezia), America de Nord si de Sud (SUA, Peru, Bolivia, Brazilia) si Africa (Madagascar si Mozambic) unde are caracter enzootic in special la rozatoarele de camp din genul Citellus si Spermophylus. Ciuma continua sa fie periculoasa, chiar daca in alte regiuni geografice apare doar sporadic, din cauza existentei focarelor de ciuma silvatica care cuprinde peste 200 de specii de rozatoare (soareci de camp, popandai, iepuri, veverite, coioti etc.), ale caror ectoparaziti (purici sau alte insecte) pot trece la rozatoarele rurale sau urbane (Rattus rattus si Rattus norvegicus), transmitandu-se in final omului.
Virusul rezista in pamant chiar si 500 de ani
Ciuma se mai poate transmite insa si prin contact direct cu animalele bolnave ori cu produsele lor infectioase sau pe cale aeriana, de la bolnavi, a caror sputa contine un numar imens de bacili pestosi. In pamant, virusul este deosebit de longeviv. Poate rezista chiar si 500 de ani in adormire, pentru ca, scos la aer, sa poata ataca. Cu alte cuvinte, focarele din Statele Unite sau de aiurea sunt mici copii fata de ce avem noi sub Bucuresti.
Receptivitatea umana la pesta este generala si, dupa o incubatie de 2-6 zile in pesta bubonica si de 1-4 zile in pneumonia pestoasa, ea debuteaza brusc cu febra mare, frisoane, cefalee, stare de toxemie severa, delir si prostatie.
In functie de localizarea sa tisulara, pesta prezinta trei forme clinice principal: bubonica, pneumonica si septicemica. Pesta bubonica este forma cea mai frecventa, dar de o gravitate mai scazuta, caracterizata prin aparitia adenopatiilor limfatice ("buboanelor") in locurile de inoculare, de unde se maresc si se extind treptat, devenind edematoase si foarte dureroase, insotite de infectie generala asociata cu febra neregulata, deshidratare accentuata, tahicardie si tulburari digestive sau nervoase care produc moartea in maximum 5 zile in peste 10-30% din cazuri. Pesta pulmonara poate fi primara, ca o consecinta a infectiei aerogene ce a cuprins plamanii, sau secundara, in cursul septicemiei pestoase care complica pesta bubonica. Pneumonia pestoasa, care apare cu predilectie in tarile cu climat mai rece, are o evolutie extrem de brusca si grava, manifestandu-se prin toxemie intensa, dispnee, cianoza, tuse cu expectoratie hemoragica (in care se elimina abundent Y.pestis), insotite de edem pulmonar acut care produce decesul in 2-3 zile de la contaminare la 70-100% din cazuri. Pesta septicemica deriva intodeauna din pesta pneumonica si poate insoti, uneori, formele severe de pesta bubonica, manifestandu-se prin febra, frisoane marcate si hipertermie care genereaza leziuni cerebrale, instaland coma si moartea inainte de a se mai dezvolta localizari ganglionare (bubonice) sau pulmonare.
Ca agent bioterorist cea mai raspanditi cale a virusului este aerul. Cu alte cuvinte, daca cineva doreste sa faca rau unui oras, da drumul virusului in cateva puncte, toata lumea crede ca e raceala, si pana sa se descopere ce se intampla, in cateva ziele cei contaminati, care au contaminat la randul lor, sunt deja decedati.(I. Golea)
Lazaretele de pesta, luate in gluma de autoritati
In spatele Policlinicii Vitan, in prezent se construieste din greu. Locul pe care izvoarele istorice l-au desemnat ca fiind un fost "cimitir" in care au fost ingropate mii de persoane moarte de molima in perioada anilor 1813 - 1814 cand cumplita "ciuma a lui Caragea" a secerat zeci de mii de vieti, a devenit o prospera zona de constructii. Peste 10.000 de oameni morti de ciuma au fost ingropati, la gramada, numai in acel mic perimetru din Vitan, unde astazi se construieste de zor. Reporterii Ziua au cercetat zona, discutand cu muncitorii care au lucrat la fundatiile cladirilor care stau sa se inalte. "Sapaturile s-au incheiat de ceva timp. Acum lucram la etajele cladirii. Pe vremea cand se lucra la fundatie s-a sapat cu excavatorul, prea putin la lopata. S-au gasit niste oase mici, carora nu le-am dat importanta, dar puteau sa fie de caine, pisica, ceva domestic, nu cred ca erau de om. Oricum, fundatia nu a fost foarte adanca", ne-a declarat unul dintre muncitorii care lucrau la cladire. Una dintre ele avand destinatia de magazin si birouri. In vecinatatea constructiei se afla intr-adevar un morman de pamant cat si o groapa de gunoi, cu resturi de la constructie, delimitate de un gard. Cat despre existenta in zona a unui focar epidemiologic, lucratorii nu aveau nici un habar. Mai ales ca acestia nu stiau ca acum ani de zile, in zona a fost o imensa groapa comuna unde au fost aruncate cadavrele celor decedati de ciuma. "Si daca a fost ciuma acum o suta de ani. Ce-i cu asta?" au spus muncitorii fara a constientiza pericolul unei infestari atata timp cat virusul poate rezista sub pamant chiar si peste 500 de ani. Daca locuitorii din zona nu aveau habar de nimic, iar constructorilor nici nu le-a pasat, am solicitat lamuriri la Agentia Regionala de Protectia Mediului Bucuresti. Iulia Dinu, specialist in protectia mediului, de la serviciul de monitorizare si sinteza ne-a declarat ca "acordul de mediu este complex si se necesita analize serioase atunci cand are impact asupra mediului. Pentru cladireile cu destinatie comerciala, in cauza, avizul procedurii de mediu numit Stampila A, prevazuta in directivele Uniunii Europene, nu se elibereaza dupa ce se fac investigatii in legatura cu ce a fost pe locul respectiv. Municipalitatea ar fi cea in masura sa stie istoricul zonei si sa hotarasca. Daca odinioara a fost ciuma, nici nu stiu ce sa zic. Si Lacul Morii s-a construit tot pe un astfel de teren si nu ne-am ciumat inca". La randul sau, administratia locala a spus ca nu este de competenta lor sa de autorizatiile de constructie in functie de harta asezamintelor istorice.
In Bucuresti, in afara zona Lacului Morii, despre care cronicarii au consemnat, la timpul respectiv, ca acolo s-a aflat un lazaret de ciuma, unde au fost ingropate alte mii de cadavre atinse de cumplita boala, exista si alte suprafete ale Capitalei, in care excavatiile pot scoate la suprafata alte si alte molime. Cu acte in regula, pentru constructori, dar intr-o crasa nepasare a celor care ar trebui sa vegheze la sanatatea cetatenilor. (Mihnea TALAU )
Nici medicii nu stiu cum se trateaza ciuma
"Da, aveti dreptate, e straniu, dar teoretic aveti dreptate. Noi nu cunoastem boala decat din carti. Daca s-ar declansa, probabil ca am asista la o nenorocire, deoarece consider ca personalul medical nu este suficient de pregatit in acest sens. Si nu mai vorbesc de populatie, care ar fi prinsa total pe picior gresit de un virus periculos pe care il confunda cu o raceala. In asemenea cazuri trebuie sa intervii foarte repede. Bolnavii trebuie tratati imediat", este de parere Sorin Oprescu, directorul Spitalului Municipal.
 Afisari: 2255  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 5 Afiseaza toate comentariile  
greseala   de aurel negrea
Nu este un virus!!!   de DanBruma
Cum suna ...   de Alexandru Mihnea MOUCHA
Nu va mai faceti probleme ! Noi romanii de mult suntem niste ciumati pentru Vest !   de ionion
Lege pentru betivi, in timpul carantinei   de Olga Khan
A r h i v a
  Doana luat la puricat de CSM    1 comentariu
  Recurs in cazul Sturdza-SIE    1 comentariu
  Condamnati din lotul Shimon Naor, cautati pentru a fi incarcerati    
  NUP in cazul Boschito    1 comentariu
  Talharii Doinei Melinte arestati    1 comentariu
  Biserica Catolica cere interventia statului pentru Catedrala    3 comentarii
  ZIUA si replica    2 comentarii
  Stiri pe scurt    
 Top afisari / comentarii 
 Pictorial sexy Elena Udrea (3475 afisari)
 40.000 de focare de ciuma sub Bucuresti (2255 afisari)
 Tismaneanu ii forteaza mana lui Basescu (139 afisari)
 Taxa de viciu umfla acciza (123 afisari)
 Ce se intampla cu Dan Lazea? (112 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.04512 sec.