Ziua Logo
  Nr. 3585 de marti, 28 martie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
Bomba de sub Bucuresti
-- Putini stiu ca sub Bucuresti, ca si in comunele limitrofe, se afla vestigii istorice de o valoare inestimabila * ZIUA va prezinta, in premiera, harta siturilor arheologice a Municipiului Bucuresti * Orice persoana ce cumpara un teren care e posibil sa adaposteasca obiecte apartinand altor civilizatii (conform hartii) trebuie sa se asigure ca s-a clasat din punct de vedere arheologic * Altfel, proprietarul nu va putea construi si nici utiliza terenul * In plus, daca va capata acceptul de constructie, va trebui sa suporte finaciar procedura de descarcare arheologica * Aceasta procedura presupune sapaturi ample pentru recoltarea vestigiilor, platite tot de proprietar * Reporterii ZIUA au descoperit o suita de situri valoroase, amenintate de iuresul constructiilor din Bucuresti si Ilfov * Cel mai controversat sit este cel de langa parcul "Bordei" * In acest caz, eroarea unor functionari era sa o coste pe o batrana 1000 de euro * ZIUA publica lista institutiilor publice care ofera servicii de cercetare arheologica preventiva in vederea obtinerii certificatului de descarcare de sarcina arheologica * In Bucuresti sunt 50 de situri clasate in lista Monumentelor Oficiale * Intre acestea e si terenul pe care se afla Vila Lac 1, locuinta de protocol a lui Traian Basescu * Si Vila Lac 2 este in aceeasi situatie * Pentru acestea, nu se gasesc in arhiva actele de descarcare arheologica
Nici nu stii ce poti gasi sub casa
Istoria siturilor arheologice, a ansamblurilor si monumentelor istorice clasate din Romania postdecembrista e legata de multe abuzuri. Cu precadere la inceputul anilor '90, din lipsa unor prevederi legale, iar din 2004 incoace datorita interpretarii lipsita de documentare si discernamant a unor functionari de primarii. In primul caz au fost pagubite de cercetari istorice spatii ce au devenit case si cartiere pe teritorii arheologice consacrate, in al doilea caz sunt pagubiti proprietarii care, pe cheltuiala lor, trebuie sa suporte costuri de sapaturi arheologice in zone ce nu sunt clasate. Relatia dintre profesionistii arheologiei, functionarii administratiei publice locale si cetateni, uniti ori despartiti de interesul pentru recuperarera unor marturii ale istoriei antice si medievale romanesti, a fost subiectul unei investigatii realizate in premiera de ZIUA. Un document public de mare insemnatate: harta ce delimiteaza siturile arheologice in Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti, este publicat pentru prima data in presa de catre ZIUA. Dar, mai intai, sa facem putina istorie, mai mult sau mai putin recenta, prezentand cateva cazuri, pentru ca cititorul sa-si dea seama de importanta demersului nostru jurnalistic.
Tiganii, mai distrugatori decat vizigotii si gepizii
Arheologul Vasile Boroneant, fost director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti, ne-a atras atentia asupra unor situri arheologice din imprejurimile Bucurestiului amenintate de iuresul de constructii. Proprietarii unor terenuri ce contin urme substantiale din epoca bronzului, dacica si feudala tarzie au atitudini diferite fata de acest patrimoniu. La Chitila, pe spatiul firmei "Ovo Design", s-au putut realiza sapaturi si cercetari chiar cu sprijinul firmei amintite. La Chitila ferma, punctul Cetate, pe un ostrov colmatat s-a descperit o asezare umana foarte importanta, datata intre secolele II-V, din perioada contemporana cu cucerirea si dupa cucerirea Daciei pana la venirea vizigotilor si a gepizilor. In 2001, dupa ce au inceput sapaturile in acest loc, a fost descoperita cea mai veche dovada crestina de pe teritoriul Campiei Romane: un sceptru de bronz din secolele III-V, insotit de foarte multe materiale ceramice si de metal. Reconstituirea sceptrului a fost un exercitiu elaborat de comparatistica istorica pe baza iconografiei si a monedelor de epoca. Modelul comparat a fost o piesa de fildes, pe care este reprezentat Constantin cel Mare tinand intr-o mana un sceptru, iar cu cealalta mana dand o binecuvantare. Acest sit era plasat pe o plantatie de ciresi, caisi, meri si pruni, ce a apartinut unei foste ferme a Gospodariei Partidului Comunist Roman. Dupa 1989, locul a fost bun prilej de jaf la drumul mare, cand, numai intr-o noapte, cu utilaje speciale, tiganii din zona au smuls gardul de beton si sarma ce imprejmuia ferma si, in mare parte, situl arheologic. Noii proprietari ai terenului doresc sa-l vanda pentru a face aici un cartier de vile. Pana atunci, spatiul a devenit un rai al cainilor vagabonzi atrasi de oasele ce provin de la un abator improvizat unde tiganii din Chitila faceau trafic de carne. Arheologul Vasile Boroneant l-a sesizat, dupa inceperea sapaturilor in 2001, pe Adrian Nastase, care atunci era prim-ministru, pentru ca Sanepidul sa poata ridica oasele de pe vestigiile de secol II-V. Adrian Nastase a vizitat personal situl, o parte din oase au fost ridicate, dar putoarea e mai mare decat toate navalirile vizigotilor si ale gepizilor. Arheologii asteapta reactia Primariei Chitila si a proprietarului acestui teren, care, spera ei, sa fie in conformitate cu legea 422 din 2004. Vasile Boroneant ne-a mai spus ca pe spatiul unor situri arheologice, la Straulesti-Maicanesti, langa restaurantul Doi Cocosi, precum si la Malul Rosu s-au construit case si cartiere fara a se fi facut o descarcare de sarcina arheologica. Intrebat despre aceste situatii, arheologul George Manucu-Adamesteanu de la Muzeul Municipiului Bucuresti ne-a declarat ca aceste constructii au fost facute pana in 2004 cand au fost emise si prevederi legale in materie. Responsabili de aplicarea acestor prevederi sunt functionarii primariilor si ai celor de la Directiile judetene de patrimoniu. Arheologii n-au mijolace de constrangere pentru abuzurile care se fac in acest domeniu, singurele autoritatii care pot interveni fiind Directiile judetene de patrimoniu si primarii.
Cazul "Bordei" si eroarea umana
Pe 3 martie 2006, doamna Aurelia Tomescu a facut o adresa la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiului Bucuresti disperata de faptul ca Primaria Sectorului 1 a emis un Certificat de Urbanism pentru un imobil proprietate aflat in strada Dante Alighieri nr. 10 in care includea acest imobil intr-un sit arheologic sau "istoric".
Daca asa ar fi stat lucrurile, doamna Tomescu ar fi trebuit sa tina cont de exercitarea dreptului de preemtiune al statului, prin Ministerul Culturii si Cultelor, sau al municipiului Bucuresti la vanzarea imobilului sau ar fi trebuit sa plateasca din propii ei bani cercetari arheologice preventive in urma carora s-ar fi facut o descarcare de sarcina arheologica ori terenul intravilan al imobilului ar fi fost declarat sit arheologic de interes national. In urma acestei sesizari oficiale, doamna Aurelia Tomescu a primit un raspuns din partea Directiei in care se dau argumente despre eroarea functionarilor de la Sectorul 1 cand au intocmit Certificatul de Urbanism pentru imobilul din str. Dante Alighieri nr.10. "Eroarea - se precizeaza in documentul emis de Directia mai-sus amintita - din Certificatul de Urbanism in cauza provine din faptul ca nu s-au interpretat corect datele de identificare ale Sitului istoric (arheologic) "Bordei" (n.red - un caz deosebit de controversat, pe care presa l-a prezentat pe larg). Astfel, potrivit datelor din Lista (a monumentelor istorice, actualizata, aprobata prin O.M.C.C. nr.2314/2004 si publicata in M.O.R. nr.646 bis/2004 - n.n.), Situl arheologic "Bordei" este localizat in Parcul Floreasca intre malul sudic al Lacului Floreasca si str. Dante Alighieri, carou cadastral 5-6, C B, dar conturul sitului se identifica dupa traseele marcate in planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 269/2000 - Plansa "Delimitarea siturilor arheologice". In aceasta Plansa, str. Dante Alighieri figureaza ca limita sudica a Sitului arheologic "Bordei", deci imobilul din str. Dante Alighieri nr.10 nu se afla in acest Sit. Acest caz l-a determinat pe directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiului Bucuresti, dl. Stefan Damian, sa trimita primariilor bucurestene o "scrisoare circulara vizand delimitarea corecta siturilor arheologice prin CU (certificate de urbanism -n.n.) emise de primariile sectoarelor. Daca doamna Aurelia Tomescu n-ar fi primit acest raspuns, atunci ar fi trebuit sa plateasca un buget intre 500-1000 Euro (in functie de suprafata de cercetat) pentru a realiza decarcarea de sarcina arheologica. Aceasta poate fi realizata de catre un expert arheolog inscris in Registrul Arheologilor sau de urmatoarele "institutii publice care ofera servicii de cercetare arheologica preventiva in vederea obtinerii certificatului de descarcare de sarcina arheologica": Institutul National al Monumentelor Istorice, Muzeul National de Istorie al Romaniei, Muzeul Municipiului Bucuresti si Institutul de Arheologie "Vasile Parvan"
Cazul "Teatrul National"
Un alt caz controversat este cel al terenului pe care firma Boygues construieste un hotel pe mai multe nivele, in buricul Bucurestiului, pe Calea Victoriei, langa Palatul Telefoanelor. Dupa demararea lucrarilor aici s-au descoperit vestigiile fostului Teatru National, dar si, in stratul imediat urmator, al unor terme romane. Toate acestea au condus la sistarea lucrarilor pana la descarcarea arheologica. Mai mult, pentru acest site au fost in derulare mai multe procese intre Primaria Capitalei si firma constructoare, ceea ce a dus la intarzierea cu aproape doi ani a realizarii proiectului. Pentru aplanarea conflictului, firma s-a angajat ca va reface fatada vechiului Teatru National.
Traian Basescu sta pe un sit arheologic
In Bucuresti nu se fac cercetari arheologice sistematice multianuale, girate de anumite institutii specializate, cum se intampla cu siturile civilizatiei Cucuteni ori cu cele de la Histria si Sarmisegetuza. In Bucuresti, conform domnului Stefan Damian, se sapa pe cercetari arheologice preventive finantate exclusiv de proprietarii terenurilor si imobilelor ce trebuie sa primeasca un Certificat de Urbanism si, unde e cazul, de descarcare de sarcina arheologica. E foarte posibil ca anumite primarii sa nu stie sa lucreze cu noile reglementari in domeniu si, mai cu seama, sa citeasca harta din Plansa "Delimitarea siturilor arheologice" din Planul Urbanistic General (PUG) al Municipiului Bucuresti, care prezinta carourile cadastrale ce sunt in Lista monumentelor istorice Bucuresti. Prin Posta Speciala, la 9 martie 2006, directorul Stefan Damian a trimis o Circulara Primariei Municipiului Bucuresti si Primariilor de Sector privind siturile arheologice. Circulara se refera la modalitatile de determinare a imobilelor (terenuri, eventual constructii aferente) aflate in perimetrul siturilor arheologice clasate monument istoric, modalitatile de stabilire, prin certificate de urbanism, a regimului juridic/ecoomic/tehnic al acestora, precum si la avizele/acordurile/ si/sau celelalte acte care se vor solicita prin certificatele de urbanism emise pentru imobilele aflate in situri arheologice clasate monument istoric. La ora actuala, in Bucuresti sunt 50 de situri clasate in lista Monumentelor Oficiale. Aceste situri au o anumita delimitare si sunt prezente in carourile cadastrale din Planul pe care il prezentam. Astfel, oricine poate constata ca Vila Lac 1 si Lac 2, unde locuieste Traian Basescu, sunt situate pe un sit arheologic clasat, despre care inca nu stim daca a fost descarcat de sarcina arheologica, deoarece documentele justificative n-au fost gasite in arhiva. S-a spus doar ca este un abuz de pe vremea comunismului si atat. Toate acestea ne fac sa credem ca in Capitala s-a construit mult si bine pe aceste situri arheologice, iar aceste vestigii, probail, nu vor mai scoase la lumina niciodata.
Primariile nu pot fi trase la raspundere
Cele 50 de situri au fost inventariate pe baza propunerii specialistilor de la Muzeul Municipiului Bucuresti. in general, siturile bucurestene cuprind arheologie medievala tarzie de sate sarace. Municipiul Bucuresti este singura administratie locala care a realizat Plansa "Delimitarea siturilor arheologice", in 2004, dupa ce operatiunile de delimitare a unui sit arheologic au fost facute dupa ureche. Daca in 1992 Cartierul Straulesti punctul "Straulesti Maicanesti" era descris "pe malul nordic al lacului Grivita", in 2004 acelasi loc are urmatoarele coordonate: "intre malul nordic al Lacului Grivita si sos. Gh. Ionescu-Sisesti; carou cadastral 3'-2'; NM (* Siturile se identifica dupa traseele marcate in Planul General al Municipiului Bucuresti aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 269/2000 - Plansa "Delimitarea siturilor arheologice"). Lipsa delimitarii precise si a instrumentelor juridice au facut sa apara case si cartiere pe situri arheologice. E foarte greu juridic sa imputi unei primarii faptul ca a dat certificat de urbanism pana in 2004 pe locuri istorice clasate. Abia dupa 2004, primariile pot fi trase la raspundere pentru eventualele lor abuzuri, prostii si nestiinta.
Dan Mircea CIPARIU 
 Afisari: 1242  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 8 Afiseaza toate comentariile  
BOMBA BOMBELOR   de YOGHINUL
Saraca limba romina!   de Nick Herescu
Bomba de tezaur!   de Alexandra Sanda
Cam toata Romania e pe o bomba   de Iancu Motu
Pt. ca sa apreciezi rolul arheologiei/istoriei, trebuie sa posezi un minim de "bagaj" cultural   de Tzepelica
Arheologii aia DNA mai cauta ei aurul dacic ascuns de Decebal pe strada Zambaccian, sau nu?   de Morkova Vesela
Intrebari   de Nituc
Romania tara degringoladei si a balamucului.   de santa
A r h i v a
  L-a lasat din brate    1 comentariu
  Joc murdar in PNL    7 comentarii
  Patriciu liber    3 comentarii
  Inspectorii CSM au finalizat Raportul    1 comentariu
  Actiunile Rompetrol Rafinare suspendate din nou    1 comentariu
  Crucea Rosie n-are acces in Transnistria    2 comentarii
  Batut de nevasta, de amantul acesteia si de soacra    6 comentarii
  Armata israeliana a falsificat alegeri    5 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Bomba de sub Bucuresti (1242 afisari)
 Oamenii-magnet (1096 afisari)
 Stiri pe scurt (294 afisari)
 Joc murdar in PNL (128 afisari)
 Ingerul-bandit (91 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.06624 sec.