Promotorii autonomiei teritoriale pe criterii etnice sustin - in mod fals - in sprijinul pretentiilor lor faptul ca Uniunea Europeana si Consiliul Europei sprijina aceasta forma de organizare administrativa. Structurile europene se feresc de obicei sa emita recomandari asupra modalitatilor de organizare - fiecare stat membru al Uniunii Europene incercand sa-si conserve identitatea. Ceea ce sustin intr-adevar structurile europene sunt anumite standarde in diferite domenii - standarde in administrare, standarde in privinta drepturilor omului standarde economice - dupa cum se arata intr-un amplu studiu alcatuit de Bogdan Aurescu, expert in probleme juridice internationale al Ministerului Afacerilor Externe de la Bucuresti. Autonomia teritoriala respinsa Faimoasa Recomandare Frunda 1735 de la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei contine la paragraful 16.2 prevederea ca "statele sa promoveze in legislatia lor recunoasterea drepturilor culturale ale minoritatilor, inter alia pe baza Recomandarii 43/1998 privind autonomia teritoriala si minoritatile nationale si Recomandarea 70/1999 privind dreptul local/statutul special al Congresului Puterilor Locale si Regionale al Consiliului Europei" (CPLRE)". Referirea la autonomia teritoriala din partea senatorului Frunda este practic inutila. Studiul lui Bogdan Aurescu arata ca: "In primul rand pentru ca nici o forma de autonomie pentru minoritati nu este, in prezent, inclusa in zona standardelor pentru minoritati si, prin urmare, nici in categoria drepturilor culturale ale minoritatilor. Cu prilejul avizului asupra proiectului legii privind statutul minoritatilor nationale din Romania, Comisia de la Venetia a precizat clar ca autonomia culturala nu este reglementata de dreptul international actual. De aceea, referirile la diverse forme de autonomie pentru minoritati, care existau in variantele anterioare ale textului, nu se mai gasesc in textul evocat mai sus. In plus, trimiterea la cele doua Recomandari ale CPLRE este lipsita de orice eficienta normativa si este chiar surprinzatoare: Recomandarea 43/1998 privind autonomia teritoriala si minoritatile nationale a fost respinsa, in intregime, de Comitetul Ministrilor in 2002, pe considerentul ca dreptul international nu consacra conceptul de autonomie teritoriala pe baze etnice, iar cea de-a doua a primit un raspuns al aceluiasi organism tot in 2002, raspuns care o circumscrie cadrului normativ al fiecarui stat". In acelasi timp, textul senatorului Frunda contine o ciudatenie: acesta respingand organizarea statului pe baza criteriilor etnice blocheaza practic si posibilitatea legiferarii autonomiei teritoriale pe aceleasi criterii etnice. "Orice interpretare ca recomandarea Frunda ar impune la nivel national forme teritoriale de autonomie este contrazisa clar de recomandarea imediat urmatoare (paragraful 16.3) care cere ca ,,statele membre ale Comisiei Europene sa respinga orice incercare de a promova puritatea etnica a statului sau de a organiza teritoriul si administrarea statului pe baze etnice", ceea ce echivaleaza cu o veribitabila interdictie a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic. Exceptia mentionata de acelasi paragraf (,,masuri afirmative pentru a asigura o reprezentare corecta a minoritatilor nationale in administratia de stat, la nivel central si local") este o masura fireasca, deja aplicata de multe state, inclusiv Romania; ea nu poate fi interpretata ca lasand loc autonomiei teritoriale de tip etnic" - se mai arata in studiul lui Bogdan Aurescu. Maghiarii, parte constitutiva a statului roman Promovarea autonomiei teritoriale ca mijloc de rezolvare a problemelor maghiarilor din Romania mai este motivata sub pretentia ca maghiarii sunt exclusi de la fundamentele constitutive ale statului roman, datorita formularii din Constitutie de "stat national". Gyorgy Frunda a promovat la Strasbourg in cadrul APCE privirea minoritatilor ca "parti constitutive si entitati co-fondatoare ale statului-natiune". "Formularea poate fi apreciata ca fiind eronata si neadecvata deoarece amesteca in aceeasi ecuatie termeni aflati in categorii diferite: termenul corespondent minoritatii nationale este natiunea (civica, in sensul textului invocat), iar nu statul, institutie care se bazeaza pe natiune (care este fundamentul statului). Persoanele apartinand minoritatilor nationale, in calitate de cetateni ai statului unde locuiesc, fac parte din natiunea civica, pe care se fundamenteaza statul. Formularea ,,stat national" din Constitutia Romaniei nu este necesar a fi modificata, caci corespunde ideii de natiune civica", mai indica studiul amintit. "Legitimatia de maghiar" respinsa la Venetia Budapesta a promovat in ultimii ani o serie de interpretari ale conceptului de natiune care sa-i permita extinderea autoritatii asupra maghiarilor din jurul granitelor Ungariei - atitudine respinsa de catre structurile europene. Legea privind maghiarii din statele vecine, adoptata la Budapesta in 2001, a constituit un prim pas in legitimarea pretentiilor juridice ale "statului mama" fata de minoritatea nationala inrudita aflata sub jurisdictia unui stat vecin. Atitudinea Executivului de la Budapesta a provocat o ampla dezbatere juridica europeana a carei concluzie a fost ca "pe baza interesului (iar nu a unui drept) a statului in cauza de a mentine legaturile culturale cu minoritatea dintr-un stat vecin, asistenta ce poate fi acordata de acesta este una de tip cultural, cu respectarea anumitor principii: raspunderea primara pentru protectia minoritatilor apartine statului unde acestea locuiesc, respectarea suveranitatii teritoriale a statului de resedinta, respectarea cu buna-credinta a tratatelor bilaterale, respectarea relatiilor prietenesti dintre state" - dupa cum indica studiul lui Bogdan Aurescu. (D.E.)