Ziua Logo
  Nr. 3538 de miercuri, 1 februarie 2006 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
Romania baga vize pentru sase milioane de romani
Primaria din Chisinau
Romania s-a angajat in anul 1991, prin Legea 21, sa repare greselile istoriei oferind posibilitatea de a reda cetatenia romana celor care au pierdut-o fara a fi ei de vina. Cetatenia romana a fost vazuta de multi bucovineni si basarabeni ca o salvare. Reintoarcerea in sanul natiunii a fost insa, blocata rapid. Foruri guvernamentale, inclusiv Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Justitiei, au dat de inteles ca procesul de acordare a cetateniei romane pentru basarabeni ar fi starnit ingrijorare la nivelul tarilor europene. Niciodata nu s-a prezentat insa opiniei publice o pozitie clara a Romaniei privind aceasta situatie, pozitie bazata, evident, pe o strategie viabila care sa vizeze apararea drepturilor naturale ale etnicilor romani. Tot asa cum niciodata nu s-a prezentat o statistica la zi asupra numarului cetateniilor oferite romanilor in drept de-a lungul anilor. O face ZIUA astazi. Ancheta noastra demonstreaza ca regimurile trecute au dus - de la un anumit moment dat - o politica anti-nationala, blocand "in lucru" zeci de mii de cereri ale basarabenilor si bucovinenilor. Practica a fost preluata de ministerele de resort si dupa venirea lui Traian Basescu la putere, in ciuda declaratiilor presedintelui privind prioritatile nationale ale noii Romanii, printre care se numara si apararea drepturilor romanilor din jurul granitelor.
Romania nu a reusit pana in prezent sa creeze o strategie care sa armonizeze interesele nationale cu cerintele europene. Aceasta in ciuda exemplelor de succes din imediata vecinatate. Cel al Ungariei este cat se poate de graitor. Parlamentul de la Budapesta nu si-a uitat conationalii din afara granitelor, acordandu-le o viza nationala, care le da dreptul sa intre in Ungaria timp de cinci ani pentru a-si putea pastra identitatea culturala. Astfel, cetatenii ai CSI intra direct in spatiul Uniunii Europene, fara oprelisti. "Ne vom stradui ca ideile noastre sa devina parte a practicii europene si a legislatiei comunitare" se afirma in strategia Budapestei. La noi, Guvernul de la Bucuresti, dupa ce a trantit o viza prea timpurie cu Serbia, pregateste impunerea unei vize pentru Ucraina si Republica Moldova - sub imperiul aderarii la UE - blocand totodata si accesul romanilor din provinciile istorice ale Romaniei la tara mama: in total, peste sase milioane de oameni, conform declaratiei lui Basescu. Diplomatia de la Budapesta ofera cetatenie pe banda si desfasoara un program intitulat "Patria - mama", in vreme ce diplomatii de la Bucuresti trantesc o cortina de plastic pe Prut si umbla in varful picioarelor, tiptil-tiptil, atat pe langa usile de la Bruxelles, cat si pe langa cele de la Budapesta, Belgrad, Sofia, Chisinau, Kiev si Moscova. (Victor RONCEA, George DAMIAN)
Cortina Prutului naste insecuritate
Romania trebuie sa stabileasca un regim de vize cu Republica Moldova care sa respecte prevederile legislatiei Uniunii Europene si, totodata, sa acorde romanilor din Basarabia posibilitatea de a veni liber in Romania, se arata intr-un studiu semnat de George Dura si publicat de Unitatea pentru Politici de Securitate si Cooperare (UNISCI) din cadrul Departamentului pentru Politica Internationala al Universitatii din Madrid. George Dura este cercetator in cadrul Centrului pentru Studiere Politicilor Europene (CEPS), unul dintre cele mai importante centre de studii (think-tank)de la Bruxelles.
Relatiile de frontiera dintre Romania si Republica Moldova au evoluat de la o politica a deschiderii totale - cand granita putea fi trecuta cu un simplu act de identitate - pana la starea actuala cand este nevoie de pasaport, existand riscul impunerii unei vize stricte. Chestiunea vizei in relatiile dintre Romania si Republica Moldova este una complicata de legaturile speciale dintre cele doua state pe de o parte, pe de cealalta parte de faptul ca Uniunea Europeana solicita Romaniei securizarea frontierei de Rasarit. Pentru a evita pericolul unei noi cortine pe Prut, analiza lui George Dura prevede mai multe variante.
Pericolele sigilarii Uniunii
Un efect neintentionat al aderarii la Uniunea Europeana si la reglementarile sale stricte in ceea ce priveste trecerea frontierelor este acela ca sunt intrerupte legaturile umane, economice si sociale existente pe continentul european - mai ales intre tarile membre UE si cele ramase in afara clubului.
In eventualitatea in care intre Romania si Republica Moldova va fi aplicat un regim strict de vize, dorinta basarabenilor de a calatori va duce la o crestere exploziva a incercarilor de trecere frauduloasa a frontierei si la inmultirea cazurilor de trafic de persoane. Practic efectul unei vize stricte va fi tocmai cel opus intentiilor Uniunii Europene, existand posibilitatea cresterii exponentiale a traficului ilegal.
In prezent la Chisinau exista doar doua ambasade care emit vize Schengen, respectiv reprezentantele Germaniei si Frantei. Ambasada franceza din Republica Moldova este reticenta in a acorda vize Schengen - greul acestei activitati revenind germanilor. Pentru a primi viza Schengen din partea celorlalte state europene basarabenii trebuie sa faca mai multe drumuri la Bucuresti - existand totodata riscul ca aceasta viza sa nu fie acordata. Romanii de pe ambele maluri ale Prutului au relatie speciala cu Italia si Spania, insa aceasta se reflecta doar unilateral o data ce intra in contact cu autoritatile tarilor respective din Romania. Dupa zile si nopti petrecute la portile acestor ambasade, de cele mai multe ori basarabenii sunt respinsi fara a li se oferi nici o explicatie. Mai multe grupuri de basarabeni au reclamat aceste situatii, neregulile de la consulatul Italiei la Bucuresti fiind chiar discutate in Parlamentul de la Roma.
Modelul polonez, vizat de MAE
Polonia a introdus un regim flexibil de vize pentru vecinii sai rasariteni (Ucraina, Moldova, Rusia si Belarus). Polonia urmeaza sa devina un stat Schengen in anul 2007, iar acest regim flexibil intentioneaza sa nu afecteze legaturile interumane cu vecinii sai. Pentru ca cetatenii Republicii Moldova sa obtina viza de intrare in Polonia acestia trebuie sa prezinte o invitatie si sa aiba un pasaport valabil cel putin treizeci de zile dupa data expirarii vizei. Viza este emisa la 15 zile dupa ce a fost depusa o cerere la ambasada Poloniei. MAE roman doreste sa se inspire din modelul polonez, insa Romania ar putea devini stat membru Schengen de abia in 2010. George Dura arata in studiul sau ca o viza romaneasca pentru cetatenii republicii Moldova ar trebui sa urmeze modelul polonez, avand totusi unele modificcari. Astfel ar trebui renuntat la obligativitatea prezentarii unei invitatii, iar persoanele de buna credinta care au nevoie frecvent de viza ar trebui sa poata depune cererea prin posta electronica. Perioada de procesare a cererilor de vize ar trebui sa fie una rapida care sa nu dureze mai mult de sapte zile. Persoanele de buna credinta ar trebui sa poata obtine viza pe loc, fara sa fie nevoie sa depuna o cerere. Pentru categoriile de persoane care calatoresc frecvent in Romania (studenti, profesori, activisti in organizatii non-guvernamentale, oameni de afaceri, membri ai clerului) ar trebui sa existe posibilitatea emiterii unei vize pe perioade lungi cu intrari multiple.
Variantele Schengen
Romania intentioneaza sa devina stat Schengen in anul 2010, dupa aceasta data existand cateva modalitati de prevenire a unui blocaj in traversarea Prutului, apreciaza George Dura. Astfel, conform Tratatului Schengen, Romania ar putea emite pentru basarabeni un model mixt de viza, intre vize cu validitate teritoriala limitata (VLTV) si vize nationale pe termen lung (LTNV). Vizele cu validitate teritoriala limitata sunt valabile doar pentru teritoriul statului care emite aceasta viza - respectiv basarabenii pot calatori doar in Romania, fara sa poata trece in alte state Schengen. Acest tip de vize a fost folosit pana in prezent doar pentru motive umanitare, fiind emise in numar limitat. Studiul cercetatorului CEPS nu studiaza insa si modelul ungar. (D.E.)
Bulibaseala legislativa
Situatia grava a redobandirii drepturilor romanilor din Basarabia si Bucovina, in special a cetateniei romane, este in continuare nesocotita la Bucuresti de catre Ministerul Justitiei, in ciuda schimbarii din decembrie 2004. Bulibaseala legislativa in ce priveste aceste probleme este mentinuta la Bucuresti, ori din incompetenta ori din alte interese, denotand in tot cazul lipsa evidenta a unei strategii nationale.
Initial, articolul 10 din Legea cetateniei romane nr. 21/1991 avea urmatoarea forma: "Cetatenia romana se poate acorda si persoanei care a avut aceasta cetatenie si care cere redobandirea ei, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate".
Aplicarea acestui articol a fost suspendata pentru sase luni de zile prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr. 160/20.11.2002, suspendare dictata de o noua reglementare a procedurilor privind redobandirea cetateniei romane.
Aceasta noua reglementare a fost stabilita prin Ordonanta de Urgenta nr. 43 din 29 mai 2003, care pastra articolul 10 de mai sus, insa mai adauga doua articole suplimentare 10-1 si 10-2.
Articolul 10-1 stipuleaza ca: "Fostii cetateni romani care inainte de data de 22 decembrie 1989 au pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentii acestora pana la gradul II pot redobandi ori li se poate acorda cetatenia romana, la cerere, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate".
Articolul 10-2 stipuleaza ca: "Persoanele prevazute la art. 10-1 care au domiciliul sau resedinta in Romania pot depune la Ministerul Justitiei o cerere de redobandire a cetateniei romane dupa implinirea unui termen de 4 ani de la momentul obtinerii dreptului de sedere, respectiv al stabilirii domiciliului in Romania". (D.E.)
Cum protejeaza Budapesta maghiarii de pretutindeni
Exemplul Ungariei
Budapesta a introdus de la inceputul acestui an o noua viza care da dreptul etnicilor maghiari din tarile vecine sa calatoreasca in Ungaria timp de cinci ani. Potrivit Ministerului ungar de Externe, "viza nationala" ungara se inscrie in eforturile Ungariei de a consolida legaturile maghiaro-maghiare si este acceptata de Uniunea Europeana si necontestata de cele patru tari vecine asupra carora se extinde masura luata - respectiv Romania, Ucraina, Serbia Muntenegru si Croatia. Aceasta viza se acorda in mod gratuit pe o perioada de cinci ani si va servi in primul rand intaririi relatiilor maghiarimii din aceste tari cu patria-mama, potrivit comentariilor aparute la Budapesta.
Cetatenii maghiari ai Romaniei, Ucrainei, Serbiei-Muntenegru si ai Croatiei pot solicita viza nationala ungara, cu conditia ca scopul vizitei si al sederii in Ungaria sa se incadreze in urmatoarele patru criterii: cultivarea limbii maghiare, pastrarea identitatii culturale si nationale, frecventarea unor cursuri ale invatamantului, cu exceptia invatamantului superior, si consolidarea relatiilor familiale.
Programul "Patria mama"
Introducerea "vizei nationale" de catre Guvernul de la Budapesta face parte din Programul "Patria-mama" promovat activ de Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei. Pentru a putea fi pus in functiune acest nou tip de viza, Parlamentul Ungariei a modificat pe 6 iunie 2005 legea privind regimul strainilor.
Programul promovat de Guvernul de la Budapesta face parte din politica nationala a Ungariei, expusa de Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta. Astfel, principalul scop al acestei politici este "unificarea natiunii ungare in cadrul unei perspective a Uniunii Europene, promovarea pastrarii si cresterii comunitatilor maghiare din afara granitelor prin utilizarea mijloacelor oferite de integrarea in Uniunea Europeana si prin cooperare". "Patria-mama" este destinat "sa ofere noi mijloace pentru pastrarea identitatii maghiare a maghiarilor care traiesc in tarile vecine, printr-un nou sistem diferentiat care sa sprijine competitivitatea maghiarilor intr-o maniera pragmatica".
Prioritatea numarul 1 in lume
In cadrul politicii nationale maghiare, Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta si-a asumat ca sarcina "reprezentarea eficienta a cauzei maghiarilor din afara granitelor in cadrul forurilor internationale. Sensibilitatea la chestiunea minoritatilor este o binecunoscuta caracteristica a diplomatiei maghiare", conform strategiei "Noua Politica Nationala", publicata de site-ul MAE maghiar. In paranteza fie spus, MAE roman nu numai ca nu are o strategie clara pentru conationalii nostri din afara granitelor dar nici macar un portal de internet pentru Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, unde sa fie reflectate prioritatiele si activitatile acestuia.
Traseele de actiune ale diplomatiei maghiare in sprijinirea politicii nationale se concentreaza in doua directii principale, in primul rand fiind intreprinsi: "pasi concertati si eficienti in cadrul institutiilor europene relevante, mai ales in forurile specializate pe probleme de minoritati. Ungaria trebuie sa detina un rol initiator in procesele de protectie a minoritatilor in cadrul si in afara Uniunii Europene. Ne vom stradui ca ideile noastre sa devina parte a practicii europene si a legislatiei comunitare". In al doilea rand, Ungaria va "participa activ in politicile UE legate de politica vizelor, stabilirea principiilor de cooperare frontaliera si infiintarea sistemelor de comert trans-frontalier".
Cetatenie pe banda
Parlamentul de la Budapesta a modificat si procedurile referitoare la obtinerea cetateniei maghiare, facand ca aceasta sa fie mai usor de obtinut. Astfel, Parlamentul maghiar a modificat pe 6 iunie 2005 legea privind acordarea cetateniei maghiare, conform acestei modificari termenele administrative in cadrul procedurilor de acordare a cetateniei sunt scurtate considerabil: cererile de naturalizare sau re-naturalizare pot fi completate imediat dupa intrarea in Ungaria, nemaifiind necesara o perioada de asteptare de un an. Astfel, cetatenia maghiara poate fi obtinuta la doar 18 luni de la depunerea cererii. Prin aceeasi modificare au fost micsorate si taxele administrative platite.
Budapesta sprijina autonomia de toate felurile
In cadrul Programului Patria-mama, Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta afirma ca sprijina in mod activ acordarea autonomiei pentru comunitatile maghiare din tarile vecine.
"Integrarea europeana a regiunii noastre ofera comunitatilor minoritare ocazia de a avea auto-guvernari in numeroase regiuni. Astfel de mijloace si forme care ofera un cadru pentru existenta autonoma a comunitatilor includ descentralizarea administratiei publice, autoguvernarea si aplicarea principiului european al subsidiaritatii. Exemple europene indica faptul ca autonomia constituie un mijloc eficient pentru co-existenta popoarelor diferite. De aceea Guvernul Ungariei sprijina ferm campania pentri obtinerea autonomiei in comunitatile maghiare din tarile vecine, in acord cu practicile europene si in spiritul normelor internationale, ca mijloc de reglementare a situatiei lor pe baza egalitatii constitutionale", se afirma in politica nationala prezentata de Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei.
Pentru obtinerea autonomiei maghiarilor din tarile vecine, diplomatia maghiara "examineaza posibilitatile de sprijinire a campaniilor pentru autonomie. Folosind mijloacele existente avem o pozitie activa. In acelasi timp este importanta sustinerea pe scena internationala pentru propunerile noastre".
In acelasi timp, executivul de la Budapesta analizeaza in prezent posibilitatea incorporarii in Constitutia Ungariei a unei prevedri care sa exprime responsabilitatea Budapestei fata de maghiarii din afara granitelor si conceptul de natiune culturala. (George DAMIAN)
Doar 99.883 de cetatenii pentru basarabeni si bucovineni
In comunitatea europeana, ca si in spatiul post sovietic, se vehiculeaza cifre fanteziste in ceea ce priveste numarul basarabenilor si bucovinenilor care au primit cetatenie romana. Specialistii in dezinformari au afirmat chiar faptul ca peste jumatate de milion de oameni au devenit cetateni romani in baza legii 21 din 1991. Adevarul este altul. ZIUA l-a aflat, in premiera in spatiul public romanesc, centralizand toate datele de la toate forurile de resort: in total, in 15 ani, doar 99.883 de romani din Basarabia sau Bucovina de nord au reprimit cetatenia romana de care au fost deposedati abuziv prin pactul Hitler-Stalin, in urma cu 65 de ani (vezi de asemenea fisierul atasat).
Sarabanda cifrelor
Intre anii 1991-2001, basarabenii si bucovinenii si-au depus cererile pentru obtinerea cetateniei romane la Directia Generala de Pasapoarte din Bucuresti. Trecand peste greutatile drumului pana la Bucuresti, cozile nesfarsite si acreala birocratica, intre anii 1991-2001, 94.916 basarabeni au reusit sa obtina pasaportul romanesc, ne informeaza Serviciul de Comunicare Publica al Ministerului Administratiei si Internelor. In aceeasi perioada, doar 3387 de bucovineni au redevenit cetateni romani.
Incepand din anul 2002, procesul acordarii cetateniei romane a fost blocat. Aceasta sarcina a fost trecuta de la Directia Generala Pasapoarte la Ministerul Justitiei. Probabil ca urmare a "reorganizarii", in cursul anului 2002 nici un basarabean si nici un bucovinean nu a primit cetatenia romana. Ministerul Justitiei si-a dat adevarata masura a capacitatii sale administrative in cursul anului 2003 cand au fost aprobate 6 (!) cereri de obtinere a cetateniei, venite din partea unor basarabeni. In 2003 bucovineniii nu au avut acces la pasaportul romanesc. In 2004 activitatea a fost reluata "in forta": 257 de basarabeni au primit cetatenie romana si 5 bucovineni. In anul 2005, 1317 basarabeni au reusit sa-si redobandeasca dreptul la cetatenie, impreuna cu 11 bucovineni.
Cererile blocate
In prezent Ministerul Justitiei sta calare pe 25.345 de cereri de obtinere a cetateniei romane venite din partea unor cetateni ai Republicii Moldova, la care se adauga alte 685 de cereri venite din partea romanilor din Ucraina. Procedura complicata si asteptarea nesfarsita a descurajat alte zeci de mii de romani de a-si recupera drepturile naturale, garantate prin toate declaratiile internationale in domeniu, la care Romania este, evident, semnatara. Este de notat, de asemenea, ca, pana recent, Republica Moldova interzicea obtinerea unei alte cetatenii de catre cetatenii "moldoveni", iar in Ucraina autoritatile ex-sovietice recurg inclusiv la amenintari directe la adresa celor care incearca sa-si recupereze din arhive actele originale romanesti. Pe de alta parte, basarabenii sunt cat se poate de interesati sa reprimeasca cetatenia romana: intre anii 2003-2005, Ambasada Romaniei la Chisinau a primit 15.567 cereri pentru primirea cetateniei, ne informeaza Ministerul Afacerilor Externe.
Zidul de la Prut
La sfarsitul anului trecut basarabenii au acuzat inrautatirea brusca a conditiilor de traversare a Prutului. Brusc, granicerii romani - in baza cine stie carui ordin - au devenit cerberi la portile Occidentului solicitand studentilor in drum spre Bucuresti sa prezinte documente justificative si dovada ca detin mijloace banesti necesare intretinerii in Romania. Solicitarile granicerilor sunt legale - insa acestia nu au luat in considerare ca documente justificative legitimatiile de student. Iar in ceea ce priveste suma de bani necesara intretinerii in Romania - nefiind fixata in nici un act normativ - a variat in functie de granicerul de tura, intre 50 si 100 de dolari. In conditiile in care salariul mediu din Republica Moldova nu depaseste 30 de dolari, sumele solicitate la intrarea in Romania nu au facut decat sa provoace panica printre basarabeni si sa ridice, treptat, un nou zid al Berlinului, la Prut. (George DAMIAN)
 Afisari: 399  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 9 Afiseaza toate comentariile  
Don't worry, be happy (Statzi linistitzi la locurile voastre):   de Pinkie
Nu am cuvinte, daca exista un Dzeu. va fi vai da vinovatii marii ''patrioti'' prefacuti!   de serios-glumetul
fratie, neam, unitate, limba, bla, bla, bla.....   de geek-a-contra
Moldoveni de peste Prut! O alta viziune   de natprut
Solutii?   de griar
Exact ceea ce va spuneam, cititi aceste mesaje   de Andreea Band
Nu se simte ca ar exista o atitudine deschisa fata de romanii din Basarabia   de Andreea Band
Nu vrem raketi   de olivetti
pai sa ne unim cu ei   de Duca
A r h i v a
  Iesi afara!    51 comentarii
  Afacerea "maidanezul"    4 comentarii
  170 de demnitari isi tin averile la secret    7 comentarii
  Favoritii la Oscar    1 comentariu
  Asasinul lui Teo Peter scos basma curata    41 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Romania baga vize pentru sase milioane de romani (399 afisari)
 Teologia cartii de rugaciuni (278 afisari)
 170 de demnitari isi tin averile la secret (140 afisari)
 Carlos Fernandes a cerut numarul 13 (126 afisari)
 Videanu liciteaza 17.000 de locuri de parcare (57 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2006 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 1.20398 sec.