Ministrul Sanatatii, Attila Cseke, a declarat, ieri, ca 2010 va fi un an greu pentru Sanatate, din punct de vedere financiar si nu numai, bugetul institutiei pentru 2010 fiind de 4191,6 milioane de lei, aproximativ acelasi nivel ca si anul trecut. Si trebuie amintit faptul ca, deoarece banii pe 2009 s-au terminat prin vara anului trecut, multe dintre programele de sanatate, achizitii de medicamente sau investitii s-au finantat pe datorie, din bugetul pe acest an.
"Vom avea dificultati in sustinerea programelor de sanatate (82% fata de 2009), a programelor de investitii in infrastructura si in aparatura medicala (53% fata de 2009). De asemenea, ne vom confrunta cu probleme in asigurarea necesarului de medicamente si materiale sanitare in unitatile de primiri urgente (50%) si cele de transfuzie sanguina (50%)", a declarat, ieri, ministrul Sanatatii.
In aceste conditii, referindu-se la prioritatile institutiei pentru anul in curs, Attila Cseke a vorbit despre trecerea spitalelor in subordinea administratiei locale, ce trebuie facuta pana la 1 iulie 2010, sau despre introducerea cardului national de sanatate - ca mijloc de reducere a birocratiei din sistem. "Doresc sa redau demnitatea medicului de familie si sa-i dam posibilitatea de a-si exercita efectiv meseria, nu de a fi un functionar care completeaza retete si borderouri, cum se intampla acum", a declarat Cseke.
In 2010, conducerea Ministerului Sanatatii (MS) vrea sa regandeasca modul in care se face plata medicilor de familie acum - per capita, adica in functie de numarul pacientilor inscrisi pe liste si sa ia in considerare serviciul medical prestat, deci nu persoanele inscrise. "Medicul de familie va fi retribuit in functie de serviciul medical prestat pacientului si nu pentru ca are un anumit numar de persoane pe lista, dar care nu ajung la doctor decat din cand in cand", a aratat ministrul. Potrivit acestuia, reformarea sistemului de medicina primara va fi regandita asemanator cu sistemul de urgenta 112. Astfel, in fiecare judet va fi infiintat un call-center (de tip 112), la care cetateanul sa poata apela atunci cand are nevoie de o consultatie de la medicul de familie, la ambulatoriul de specialitate sau la spital. "Pacientul va fi indrumat pentru consult de catre personalul de la call-center catre un cabinet de medicina de familie, in functie de distanta la care se afla si de disponibilitatea medicului. Medicul de familie va fi conectat la call-center printr-un sistem informatizat, va avea o cartela pe care o va introduce in sistem in momentul prezentarii la cabinet. In acest sistem se va putea organiza serviciul de tura, la fel ca in spitale, astfel incat, in perioada sarbatorilor si nu numai atunci, sa putem scadea presiunea pe unitatile sanitare cu paturi (respectiv camerele de garda ale spitalelor)", a mai spus Attila Cseke. Medicul de familie va avea acces la sistemul de telemedicina in cazurile in care va avea nevoie de opinia unui specialist, potrivit ministrului.
Referindu-se la contributia la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS), ministrul considera ca "exista o inadvertenta in sistem, in conditiile in care exista cinci milioane de platitori la fondul de asigurari de sanatate si peste 10 milioane de neasigurati care primesc servicii. Exista multe categorii exceptate de la plata contributiei si trebuie revizuita lista acestora. Si nu ma refer la elevi sau studenti - care nu au venituri, la pensionari - pentru care plateste Ministerul Muncii sau la persoanele cu handicap, pentru care plateste Autoritatea pentru persoane cu handicap. Este asadar necesar sa se analizeze posibilitatea de a aloca la FNUASS sumele aferente celor 10 milioane de persoane care se gasesc in categoriile speciale si nu platesc asigurari de sanatate, dar care beneficiaza de servicii de sanatate", a spus Cseke.
O alta masura pentru deblocarea situatiei financiare din sistemul de sanatate va fi legata de implementarea mecanismului financiar de tip clawback. Acesta este un sistem prin intermediul caruia toti producatorii de medicamente, care desfac produse pe piata romaneasca, vor contribui la finantarea sistemului public de sanatate cu 5% pana la 11% din veniturile realizate in urma vanzarii produselor. Grila de contributie va fi progresiva si va duce la scaderea efortului financiar public, pe masura cresterii volumelor de medicamente achizitionate.