Cercetatoarea Barbara Frale, care studiaza de ani buni arhivele Vaticanului, si-a aprins paie in cap dupa ce a afirmat ca Giulgiul din Torino este inscriptionat in greaca, latina si aramaica iar mesajul pe care-l contine reprezinta un fel de "certificat de deces" al lui Iisus. Barbara Frale este autoarea volumului "La Sindone di Gesu Nazareno ("Giulgiul lui Iisus Nazariteanul"), in care detaliaza rezultatele cercetarilor sale asupra controversatei panze din in tors al carei mister refuza parca sa se lase patruns. Pe langa deja celebrele amprente fata/spate ale barbatului inalt, cu par lung si barba, biciuit si crucificat, giulgiul ar contine, potrivit lui Frale, si cateva fragmente de text, aproape invizibile, care ii dovedesc autenticitatea. Cuvintele, scrise in trei limbi diferite - greaca, latina si aramaica - includ si numele lui Iisus Nazariteanul (in limba greaca). Rationamentul cercetatoarei este simplu: varianta unui fals medieval este astfel categoric exclusa, pentru ca la vremea respectiva niciun crestin - nici macar un escroc - nu ar fi mentionat numele lui Iisus fara sa faca referire la natura sa divina. "Daca am fi descoperit cuvinte precum Hristos sau Fiul lui Dumnezeu, am fi stiut din capul locului ca avem de-a face cu un fals", explica Fale. Practici de inhumare Dar nu Frale este prima care a remarcat prezenta unor litere "sterse" pe panza, ci ita­lianul Piero Ugolotti, in 1979. Folosind o tehnica de prelucrare digitala a imaginii, Ugolotti a identificat existenta unor litere grecesti si latine in zona fetei. Descoperirile lui Ugolotti au fost studiate in 1997 de Andre Marion, directorul Institutului de Optica din Orsay (Paris), impreuna cu studenta Anne Laure Courage. "Cercetarea mea incepe acolo unde se termina cea a francezilor. Marion si Courage nu erau specialisti in scrieri antice, motiv pentru care nu au patruns sensul acelor cuvinte", a declarat Frale pentru Discovery News. "Pe vremea lui Iisus, Palestina era colonie romana iar practicile evreiesti de inhumare prevedeau ca trupul unui condamant la moarte sa fie returnat familiei abia dupa ce trecea printr-o perioada de purificare care dura un an. Pana atunci, ramasitele erau lasate sa zaca intr-un mormant comun iar lintoliile in care erau invelite cadavrele erau inscriptionate (in zona fetei) pentru identificarea ulterioara a decedatului", precizeaza Frale. La fel ca in cazul unui puzzle, Frale a reusit reconstituirea asa-zisului certificat de deces al lui Iisus dupa ce a descifrat cele cinci fragmente in greaca, latina si aramaica (foto medalion): 1. (I)esou(s) "Iisus"; 2. Nna­za­rennos "Nazariteanul"; 3. (o)pse kia(tho) "coborat la caderea serii"; 4. in nece(m) "la moarte"; 5. pez(o) "Am executat". Pe langa acestea, mai exista insa si alte cuvinte inscrise pe panza, printre care si "iber", pe care Frale il interpreteaza ca pe o referire la Imparatul Tiberius, care domnea in vremea crucificarii lui Iisus. In viziunea cercetatoarei, varianta initiala a textului ar fi aratat cam asa: "In cel de-al 16-lea an al domniei Imparatului Tiberiu, Iisus Nazariteanul, coborat de pe cruce la asfintit ca urma a condamnarii la moarte de catre guvernatorul roman, este astfel inhumat cu obligatia de a fi predat familiei sale dupa un an de zile". "Certificatul" se incheie cu un fel de semnatura "Am executat". Imaginatia, bat-o vina Recentele descoperiri ale italiencei au fost insa categoric respinse de o serie de colegi de breasla. "Nu sunt decat rodul imaginatiei sau eroarea unui program de computer cu ajutorul caruia a fost prelucrata imaginea giulgiului... Daca intorci pe toate fetele o fotografie a giul­giului, poti observa nenumarate contraste intre partile luminoase si ce­le intunecate, dar cu siguranta nu vei descoperi nicio litera", afirma cel mai vehement dintre contestatari, istoricul Antonio Lombatti, care a scris si el o carte despre giulgiu. In plus, artefacte care sa contina texte in greaca si aramaica au mai fost gasite in mormintele evreiesti din primul secol, dar niciunul in limba latina. "Nu exista nicio dovada ca acele litere chiar exista cu adevarat. Multi au vazut urme vagi de texte. Parca nici n-ar mai fi vorba despre un giulgiu, ci despre o enciclo­pedie", precizeaza si Bruno Barberis, directorul Centrului International de Studii asupra Giulgiului din Torino. Lintoliul Domnului Pe panza din in tors manual - a carei vechime nu a putut fi stabilita cu exactitate in ciuda datarii cu carbon 14 in 1988 sunt imprimate amprentele fata/spate ale unui barbat inalt, cu par lung si barba, biciuit si crucificat dupa cum indica petele de sange. Credinciosii crestini sunt convinsi ca este vorba despre lintoliul in care a fost invelit trupul Mantuitorului imediat ce a fost coborat de pe cruce iar imaginea lui s-a impregnat pe panza in momentul Invierii. Aflata in proprietatea Vaticanului, fragila relicva este momentan tinuta intr-o camera de protectie speciala din incinta Catedralei Sfantul Ioan Botezatorul din Torino. Urmatoarea expunere publica a panzei ce masoara patru metri pe unu va avea loc, pentru prima data in ultimii sapte ani, in primavara anului viitor. Biserica Catolica nu s-a pronuntat niciodata cu privire la autenticitatea giulgiului, dar a precizat ca este simbolul palpabil al suferintei lui Hristos.

Camelia CIOBANU - camelia.ciobanu@ziua.ro