Parintele istoriei, Herodot, a scris despre o armata de 50.000 de persani care, in timpul unei calatorii din anul 525 i.Hr. prin desertul egiptean, a disparut misterios, nemaia�uzindu-se nimic de ea... pana acum. Doi cercetatori italiani au declarat ca sute de oseminte recent descoperite in salbaticia dezolanta a Saharei ar putea fi ramasitele maretei armate. Arme din bronz, o bratara de argint, un cercel si sute de oase omenesti au fost dezgropate in desertul egiptean in cadrul expeditiei arheologice conduse de fratii Alfredo si Angelo Castiglioni (foto medalion). Daca se va dovedi faptul ca, intr-adevar, este vorba de armata pierduta a regelui persan Cambyses al II-lea, ar putea insemna rezolvarea unuia dintre cele mai importante mistere ale istoriei. Potrivit istoricilor, cei 50.000 de razboinici au pierit pana la ultimul in timpul unei furtuni de nisip cataclismice, in anul 525 i.Hr. "Am gasit prima dovada arheologica a unei povesti apartinand istoricului grec Herodot", a relatat, mandru, pentru Discovery News, Dario Del Bufalo, membru al expeditiei. Din cauza ca nu se gasise niciodata vreo urma cat de neinsemnata care sa confirme ca ghinionistii luptatori au existat cu adevarat, savantii au inceput, incet-incet, sa se indoiasca de apartenenta la realitate a povestii marelui istoric. Artefacte din Ahemenid Astazi, doi arheologi italieni de top, gemenii Angelo si Alfredo Castiglioni, sustin ca ar fi gasit dovezi de necontestat ce sustin istorioara lui Herodot - armata persana a pierit, intr-adevar, inghitita de o devastatoare furtuna de nisip. In timp ce inspectau zona, cercetatorii au dat peste un vas de lut pe jumatate ingropat in pamant, alaturi de care se aflau si cateva ramasite umane. Apoi cei doi frati au zarit o formatiune stancoasa cu o lungime de 35 de metri, o inaltime de 1,8 metri si adancime de trei metri. Acolo, cu ajutorul unui detector de metale, geologul egiptean Aly Barakat, profesor la Uni�versitatea din Cairo, a localizat relicvele unor obiecte de armament antice - un pumnal de bronz si cateva varfuri de sageti. "Stim ca este vorba de niste obiecte de dimensiuni reduse, dar nu marimea lor conteaza, nu asta le confera o importanta istorica. Ci faptul ca sunt cele dintai artefacte apartinand Imperiului Ahemenid - mai precis datand din perioada de domnie a lui Cambyses al II-lea - dezgropate din desert intr-o regiune aflata in apropierea Siwa", a declarat Castiglioni. Itinerar diferit La sfarsitul expeditiei, echipa de arheologi a decis investigarea unor povesti auzite de la beduini, conform carora "mii de oase au aparut la suprafata acum cateva zeci de ani, in urma unei activitati ciudate ale vantului intr-o zona invecinata". Povesti confirmate, pana la urma: urmand indicatiile acestora, nu mica le-a fost mirarea savantilor cand au dat peste un mormant comun cu sute de oase si cranii. Printre oseminte erau imprastiate haotic ramasite de sageti per�sane, precum si un capastru de cal, perfect identic cu unul regasit intr-o reprezentare a unui cal persan din antichitate. "In pustiul desertului, in sal�baticie, unde nu te-ai astepta sa gasesti mare lucru, am avut norocul incredibil de a da peste locatia exacta in care a avut loc tragedia, cu 2500 de ani in urma", a continuat Del Bufalo, in interviu. "Incepand cu secolul XIX, numerosi arheologi si exploratori au cercetat aceeasi ruta, dar fara succes. Noi am lansat o noua teorie, cu un itinerar total diferit. Sunt sigur ca armata pierduta este ingropata undeva in zona pe care am cercetat-o noi, cel mai probabil la aproximativ cinci metri sub pamant".

Ana Munteanu - anamaria.munteanu@ziua.ro