"In timp ce buna dispozitie stimuleaza creativitatea, flexibilitatea, cooperarea si folosirea mijloacelor mnemotehnice, proasta dispozitie determina o atentie sporita la lumea exterioara si o gandire mai realista", precizeaza Joseph Forgas, profesor de psihologie la Universitatea New South Wales. "Cercetarea noastra sugereaza ca tristetea sta la baza unor strategii de procesare a informatiei mai adecvate unor situatii dificile", mai spune profesorul australian, citat de telegraph.co.uk. In vederea efectuarii acestui studiu, echipa lui Forgas a facut o serie de experimente pornind de la inducerea unor stari de bucurie sau tristete voluntarilor. Astfel, subiectii au vizionat filme vesele sau triste si au rememorat unele evenimente fericite sau nefericite din viata lor. Intr-unul dintre experimente, participantilor - carora li se indusese o stare buna sau una proasta - li s-a cerut sa isi spuna parerea privind valoarea de adevar a unor mituri urbane si zvonuri. S-a constatat astfel ca persoanele prost dispuse erau mai putin susceptibile sa le dea crezare. Acestea erau, de asemenea, mai putin susceptibile sa ia decizii pripite in baza unor prejudecati religioase sau rasiale si faceau mai putine greseli atunci cand li se cerea sa isi aduca aminte de un eveniment la care au fost martore. Studiul a mai demonstrat ca oamenii tristi sunt mai capabili sa sustina o pledoarie, in scris, cu argumente. Potrivit lui Forgas, o dispozitie usor proasta ar putea promova un stil de comunicare mai bine adaptat si mai reusit. (D.M.)