In urma cu trei ani, Wedad a ramas vaduva, sotul fiindu-i asasinat de partizanii irakieni. Neputandu-se baza pe ajutorul familiei, irakiana a incercat din raspunderi sa isi gaseasca un loc de munca pentru a-si putea intretine cele trei fiice. Dar fara succes. A aflat cu stupoare si durere ca barbatii care o intervievau pentru diferite slujbe nu o doreau pentru ceea ce stia sa faca. Ci numai pentru corpul ei. "Nici nu pot exprima in cuvinte cat de dificil a fost sa iau, intr-un final, hotararea de a face asta. Nimeni nu se apuca de meseria asta pentru ca vrea sau de placere", a spus ea ezitand. "Situatia in care ma aflam m-a impins catre aceasta decizie, pentru ca nu am reusit sa imi gasesc pe cont propriu un serviciu decent. Nici guvernul nu m-a putut ajuta in acest sens". Deoarece tentativele de a se angaja legal au esuat, Wedad - care, bineinteles, nu este numele ei real, pentru a-i proteja identitatea - a facut un pas pe care nu l-ar fi crezut vreodata posibil, devenind prostituata. Profund dezgustata de ceea ce este nevoita sa faca pentru bani, irakiana spera din tot sufletul ca ziua in care nu va mai fi nevoia sa-si vanda trupul este cat mai aproape.
Viitor sumbru
Potrivit estimarilor lui Yanar Mohammed (foto stanga), activista pentru drepturile feïżœmeilor, in Irak sunt mii de femei aflate in situatii asemanatoare celei a lui Wedad, fortate sa munceasca in degradanta industrie a sexului. Majoritatea sunt mult prea inspaimantate sau rusinate pentru a recunoaste deschis ce meserie practica sau sa ceara ajutor. "Sunt privite ca niste paria ale societatii. Nu se bucura de respectul sau ajutorul nimanui. Sunt pe cont propriu", a declarat Mohammed. Femeia, director al Organizatiei Libertatii Femeilor din Irak, lupta pentru ajutarea femeilor ca Wedad, marturiseste cu durere in glas ca majoritatea acestora sunt nevoite sa patrunda in aceasta lume din cauza lipsei unui sistem oficial de ajutorare si, ca atare, nu au cu ce sa se intretina.
Prostitutia este ilegala in Irak. In general, o femeie condamnata pentru practicarea acestei infame meserii poate petrece intre trei si patru luni in spatele gratiilor. Pe de alta parte, clientii acestora sunt arareori - sau deloc - arestati. "In ziua in care femeia iese, cei care o asteapta la poarta inchisorii sunt 'pestii' ei", povesteste Mohammed. Viitorul arata la fel de sumbru. "In cea mai mare parte a cazurilor, asta se intampla. In altele, insa, pur si simplu nefericita nu are unde altundeva sa se duca. E vorba fie de o vaduva sau de o orfana a acestui razboi, care nu are alta alternativa.
Corp fara suflet
Wedad traieste intr-o permanenta teama ca va fi cumva descoperita - mai mult din cauza rusinii aduse familiei decat din cauza pedepsei aduse de autoritati. "Nu voi face asta pentru totdeauna, e imposibil", spune tremurand. Pana acum, femeia a reusit sa-si tina activitatile secrete, dar fetitele ei cresc si odata cu ele si curiozitatea lor. "Cand ma intreaba unde merg, le spun ca la doctor sau la coafor, ca am comisioane de facut", explica Wedad. "Cateodata, cand ma vad ca plec, imi cer sa le aduc ceva anume. Mi se rupe sufletul cand le spun ca nu am cum sa fac ceea ce mi-au cerut, pentru ca nu am indeajuns - sau deloc - de multi bani pentru asta. E dureros", continua sa povesteasca femeia, izbucnind in plans. Dupa moartea sotului ei, a facut tot posibilul pentru a evita asta. Acum, face tot ce ii sta in puteri pentru a rezista. Singurul mod in care poate face fata actului in sine, e prefacandu-se ca se ofera clientilor ca un "corp fara suflet". E un mecanism de autoaparare care ii permite sa se simta cat mai neinsemnata posibil, diminuandu-i astfel suferinta. Wedad se agata cu disperare de un singur gand: speranta ca fetele ei nu vor ajunge sa lucreze si ele ca mama lor.