Sorin ROSCA STANESCU - rosca@ziua.ro 

Oare este normal ca un partid care pierde alegerile prezidentiale sa intre intr-o stare de trepanatie? In defini�tiv, PDL, si dupa alegerile prezidentiale pierdute, va continua sa detina un pachet semnificativ de voturi in Parlamentul Romaniei, reprezentand circa 30 la suta. Si care ar fi criza careia partidul ar urma cu greu sa ii faca fata, daca o formatiune politica ce detine 30 la suta din numarul de parlamentari intra in opozitie? Nu cumva va fi iar o criza de crestere? Nu cumva PDL, la urmatoarele alegeri parlamentare, ar putea iesi intarit? Ar fi usor sa raspundem in mod optimist la toate intrebarile de mai sus daca, sub Traian Basescu, PDL, ca partid si nu ca instrument in mana unui politician, ar fi dobandit o personalitate si o identitate. Si mai ales daca formatiunea politica nu ar fi fost lovita in moalele capului de blestemata regula a unanimitatii. Ce s-a intamplat de fapt? Traian Basescu a instituit reguli paramilitare care guverneaza viata interna de partid. Ceea ce inseamna ca toti raspund la comanda in acelasi timp. Cu aceeasi hotarare. Nu este posibila nici o disidenta in front. Pana si la talk- show-uri, diversi reprezentanti PDL recita aceleasi raspunsuri indiferent de tematica si de intrebari. Iar cand se voteaza, chiar se voteaza la PDL in unanimitate. Acesta regula a unanimitatii caracterizeaza un partid de tip totalitar. Care, intr-o democratie, reprezinta un non sens. In plus, a trecut foarte putin timp de cand, tot dupa o idee a lui Traian Basescu, dintr-un partid socialist, PDL a sarit in cealalta extrema a spectrului politic transformandu-se in partid popular. Adica crestin-democrat. Adica conservator. Dar activistii PDL s-au schimbat in vreun fel? Au fost inlocuite unele rotite in mecanismul lor de gandire? A pus fiecare mana pe doctrina si a optat pentru un mod cu totul si cu totul diferit de a evalua politica si de a actiona intr-un spirit cu totul nou? Evident, a fost vorba doar de o simulare. Lovit de blestemata regula a unanimitatii, tipica partidelor totalitare, PDL mai este, in plus, un partid lipsit de identitate. Ce poate face un asemenea partid in momentul in care f�hrerul dispare? Pentru ca Basescu a repetat insistent ca daca pierde alegerile se retrage din viata politica. Pentru inceput, pe mare. Lasat de izbeliste, PDL va incepe operatiunea inversa. La fel cum s-a umflat, se va dezumfla. Primii care vor incerca sa puna mana pe puterea interna, pentru a-i reda partidului un minim de elasticitate, vor fi liberalii. Dar ei sunt putini. Si nu au suficienta sustinere in teritoriu. Rezultatul este ca PDL se va rupe. Vor ramane fostii, sa le spunem, democrati. Dar si printre acestia sunt multi, circa o treime, luati cu japca de la alte partide. Printre ei vor exista intaile miscari retractile. Ceea ce va mai ramane din PD va trebui sa se confrunte cu baronii partidului. Cum ar fi Videanu. Cum ar fi Berceanu. Optiunea va fi decisiva. Fara o personalitate la varf, aleasa dintre acestia, PD va continua sa nu aiba identitate. Dar cum va renaste dupa moarte PD cu un Berceanu sau cu un Videanu la varf? Iata o intrebare cheie.