Valentin HOSSU-LONGIN, hosu@ziua.ro 

Astazi, 23 octombrie 2009, in statul de peste Prut ar fi trebuit sa se desfasoare primul tur al alegerilor prezidentiale. Principalul candidat la functia suprema este Marian Lupu, presedintele Partidului Democrat, nominalizat din partea Aliantei Integrare Europeana (AIE), socotit un viitor reformator al tarii conduse pana de curand de comunistii lui Voronin. Dintre declaratiile anterioare acestui eveniment, ma voi opri la cea privind "Istoria Republicii Moldova", care in opinia lui Marian Lupu va fi un model si pentru alte domenii de activitate, si "ar asigura o congruenta si o armonie in dezvoltarea ulterioara a societatii, pentru ca aceste decizii sa uneasca oamenii". Nimic nou sub soarele fostului comunist devenit peste noapte democrat de factura europeana. El se pronunta astfel impotriva hotararii premierului Vlad Filat, de la inceputul acestei luni, privind revenirea la manualele de "Istoria romanilor" inlocuite in 2006, de catre niste specialisti voronieni, cu o asa-zisa "istorie integrata". Se lansa ideea unei Moldove Mari, care nu avea nimic de-a face cu istoria romanitatii, precum ca limba moldoveneasca este altceva decat cea romana! Vlad Filat sustinea ca "Urmeaza sa readucem la normalitate si acest capitol in educatia copiilor nostri. Vom invata istoria noastra - cea a romanilor - asa cum este si firesc". Primii interesati de opiniile lui Marian Lupu au fost moscovitii. La inaugurarea Zilelor literaturii si spiritualitatii ruse (13 octombrie), ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau, Valeri Kuzmin, a declarat ca este impotriva revenirii la manualele de "Istoria romanilor", deoarece "acest curs este bazat pe rusofobie si pe stereotipuri antirusesti, in timp ce Imperiul Rus a stat la baza formarii statului roman"... Parca citesc, dupa aproape sase decenii, pagini din "Istoria Romaniei", a savantului Roller, din care aflam ca romanii sunt un popor de origine salva, ca rusii ne-au dat alfabetul si ca tot ei s-au luptat sa nu fim subjugati de turci! Cam asa scrie si in manualul "integrat" voronian, atat de contestat de adevaratii istorici si scriitori basarabeni, care vad, in revenirea la adevaratul nostru trecut, calea impunerii identitatii romane a majoritatii populatiei din stanga Prutului si totodata conectarea la istoria si ideile europene. Cele doua pozitii opozante s-au manifestat deschis/discret si cu prilejul sarbatoririi a 573 de ani de la prima atestare documentara a Chisinaului (in vremea lui Ilie Voda al Moldovei, 1436), cand primarul Dorin Chirtoaca s-a rugat, in Catedrala Nasterea Domnului, pentru "viata fara de moarte si tinerete fara batranete" a urbei sale si a tot neamului romanesc (14 octombrie). Peste cateva zile, reprezen�tantii celor doua tari-surori au parafat Acordul privind micul trafic de frontiera, care permite milionului de basarabeni din apropierea granitei sa calatoreasca fara viza in Romania. Autoritatile de la Chisinau aproba deschiderea a inca doua consulate romanesti, la Cahul si Balti. Nota: Cand ti-e lumea mai draga, cum se spune, si te intorci la cumplitele realitati din "tarisoara mea", aflata in plina campanie electorala, udemeristul Kelemen Hunor (42 ani) isi anunta oficial candidatura la presedintia Romaniei. Ziarist si scriitor publicat in Romania, deputat de Harghita si fost secretar de stat la cultura, el are o singura idee fixa: sa scoata din articolul 1 al Constitutiei sintagma "stat national", pe motiv ca in Romania traieste o zecime de minoritati. Cred ca vrea si el sa fie rescrisa istoria romanilor, dupa venirea ungurilor in Transilvania (sec. X-Xl), ca si a slavilor in spatiul carpato-danubiano-pontic (sec. Vl-Vll).