Sigur, episodul poate fi considerat drept o intamplare trist-hazlie, dar nerelevanta. Nu cred. Pentru ca atunci, daca lucrurile ar sta altfel, macar foarte putin asemenea realitatilor din tarile vecine noua si membre in UE, atunci n-am avea unul dintre cele mai inalte nivele de boli contagioase din Europa, nu am avea spitalele dezastrului si rusinii, aproape sa se prabuseasca si lipsite de un minimum necesar existent chiar si pe vreme de razboi. Atunci n-am avea dezastrul din infrastructura rutiera, patronat de doua decenii de aceleasi clanuri care-si negociaza obedienta si darul cu fiecare dintre cei care ajung la guvernare. Domnul presedinte, poate sub imperiul emotiilor care-l cuprind in mod firesc atunci cand se adreseaza Parlamentului Rusinii, a uitat sa mentioneze ca in Romania anului 2009 se inchid in ritm accelerat scoli din mediul rural, iar multe dintre cele existente arata lamentabil. De dotari de laborator fiind vorba doar daca exista donatori privati, caci statul are de platit alte contracte, alte comisioane. Banii se duc prioritar la ai nostri de la partid, restul trebuind sa invete pe pielea lor cu cine trebuie sa voteze daca vor vrea o parte de cascaval.
Poate din aceleasi motive, cu sfiala feciorelnica ce-i sta in fire, presedintele tuturor romanilor a uitat sa mentioneze si ca suntem singura tara din spatiul euro-atlantic care are un prim-ministru care sa iasa public si sa-si anunte supusii
ca exista bani sa se plateasca salariile si pensiile pana la finele anului. Dementa completa, caci asta nu este o realizare exceptionala, ci un act cotidian despre care se putea presupune ca era insasi starea de normalitate pentru cei care au solicitat votul prostimii si au asumat guvernarea. Boc nici macar nu e singurul. Cu cateva zile inainte si ministrul sau al Apararii, dl. Stanisoara, cu fiul angajat in firma patronata pana de curand de actualul sau secretar de stat pentru inzestrarea armatei, transmitea armatei aceeasi bucurie care la voi sa fie! Euforie pare-se si ea de scurta durata, caci daca FMI-ul nu va fi de acord cu reducerile si asa teribile presupuse de noua lege unica a salarizarii, atunci nu va mai veni urmatoarea transa a imprumutului si atunci adio salarii si pensii chiar de luna viitoare! Situatie discutata intens in videoconferinte la finalul saptamanii trecute in duplex Bucuresti-Bruxelles, asa cum spun unele surse diplomatice apropiate Misiunii Romaniei pe langa UE.
Cum am ajuns oare, la finele "cincinalului Basescu", in situatia ca supravietuirea economiei si stabilitatea sociala sa depinda exclusiv de imprumuturi externe, in timp ce ministerele Guvernului Boc angajeaza cu nonsalanta contracte fabuloase, fiecare in valoare de multe sute de mii sau milioane de euro? Mai terminati cu frenezia programelor anticriza, spunea Mugur Isarescu, treceti si la ceva concret intr-o tara transformata intr-un urias Shopping Center. Fals, domnule Guvernator! Mai cititi inca o data mesajul prezidential, unde criza nu exista si Romania este proiectata in parametrii abstracti pe care nimeni nu-i crede reali, dar toata lumea se preface ca-i valideaza pentru ca miza lui, a Omului, dar si a tuturor impartitorilor de cascaval nu este si nu va fi niciodata omul indemnat sa se spele in copaie. Vorba lui Ceausescu, sa-si puna dupa aia si o haina in plus sa nu-i fie frig! Oricum, inteleptea odinioara Iosif Vissarionovici, nu conteaza cine voteaza, ci cine numara. Iar cei care numara, scuzati, de la copaie vin si nu mai vor sa se intoarca niciodata la ea.