Ca sa ascunda dezastrul pe care l-au produs, judecatorii se ridica in slavi: "Coloana vertebrala a statului", "Chezasul de�mo��cratiei", "Stindardul drep�ta�tii". Las la o parte faptul ca Jus�titia alimenteaza bazinul in care inoata rechinii indestulati ai coruptiei. Ce-i drept, nu ea i-a creat, ci doar ii hraneste. Am depus o cerere prin care solicitam sa mi se trimita instiintarile la adresa reala, nu la aceea din dosar. O data. De doua ori. A treia oara am primit garantia judecatorului. Degeaba. Invari�abil, aceeasi greseala.
Nu mai e vorba de haosul din legislatie, nici de subfinan�tare, nici de nimic. Este vorba de educatie. De parintii care i-au crescut, de invatatorii care i-au luat in primire, de profesorii care le-au cizelat personalitatea. De parintii parintilor, de profesorii profesorilor, de das�calii dasca�lilor.
Daca de maine salariile se vor inzeci, spatiile vor fi de basm, numarul dosarelor se va diminua de o suta de ori, parintii parintilor, dascalii dascalilor ra�man aceiasi. Calitatea urmasilor nu se schimba. Si pentru ca disputa Justitie-Sanatate-Educatie este in toi, trebuie sa spunem ca, pretutindeni in lume, lumea medicilor, a judecatorilor, a poli�ticienilor arata dupa chipul si ase�manarea parintilor, a das�calilor. Educatia este de nein�locuit. Omul poate muri si singur, poate suferi nedreptatea ca si pana acum, dar nu poate zbura decat invatat.