Noul proiect de Cod Penal asimileaza infractiunea de colectare de "taxa de protectie" - oricum greu de probat si protejata cu un zid al tacerii - cu "santajul" (art. 207 C.P.), dar multi dintre cunoscatorii fenomenului considera ca cele doua infractiuni ar trebui judecate separat. Prin neincriminarea separata a "taxei de protectie", este salvata crima organizata, care va ramane mereu ascunsa in spatele santajistilor de colt de strada. In Romania, harta grupurilor interlope nu este foarte complicata. La Iasi, dupa retragerea "peste hotare" a lui Ion Clamparu zis "Papa", zis si "seful Moldovei", au ramas grupul Cordunenilor si fratii Tanasie. La Tg. Jiu este Ciupilan, iar Valcea e tinuta cu "succesorii" lui Gorun-Piele si Samir. La Vrancea sunt temuti oamenii lui Surian si Argint, la Buzau este Fieraru, iar Botosanii sunt tinuti de Tibu si Vamanu. La Bacau sunt Hasan, Tanase, Austrianu, Ceapasi, fratii Bica. In Ploiesti ii gasim pe Barsanu, Bahoiu si Vulpasin, iar la Constanta puterea lui Ismail Sacean a scazut si s-au afirmat "lupii tineri" - cei din grupurile lui "Spaniolul", respectiv fratii Vasea. Pe axa Mangalia - Bucuresti era Beinur, iar in Tulcea este cunoscut grupul lui Sacalu. Tot la Bucuresti, dupa condamnarea fratilor Nutu si Sile Camataru, au ramas "pe piata" cel putin zece alte grupuri care isi disputa orgoliile de lideri, Caranii si Duduienii fiind cei mai cunoscuti. La Suceava sunt grupurile Tantar, Porcu si Nitculai, iar in Tg. Mures sunt fratii Csobi si Attila. La Calarasi haladuieste grupul Taganiu, Slobozia il are pe Frusin, in Tandarei este Bocioga, la Pitesti sunt Pata si Dode, iar la Craiova raman "la varf" Fulguta (grupul "Mandria" din cel mai mare cartier de romi din Europa, Fata Luncii), Gigioc si grupul "Fratia". La Brasov erau temuti Tolea si Marius Ilie, iar in prezent au venit fratii Stolera. La Galati se afirma Ivan, Renato si Ogeaca, la Medgidia este un anume Butnaru, iar in Braila sunt grupurile Buricea, Talan si Titu Cracanatu. La Timisoara sunt cunoscuti Badercan si Baronu, la Arad este Utu, la Cluj-Napoca nu-i sufla nimeni in ciorba lui Szony, la Deva este Spumica, iar in Sibiu sunt Blaga si grupul Tamplarilor. In Neamt imparatesc Motanu si Popean Mutu, iar la Vaslui au fost puternici, pana la intemnitare, cei din grupul Dariestilor. "Multi dintre membrii grupurilor interlope "au incercat" macar o data o taxa de protectie. Cu sau fara voie de la sef, cu sau fara voie de la rude. Multe grupuri au coeziunea bazata pe legaturi de familie, dar tinerii de multe ori sunt rebeli!", ne-a declarat un ofiter de politie judiciara. Taxa de protectie, prin falsi bodigarzi Cazuistica in domeniu releva un mecanism relativ simplu de operare a celor ce solicita "taxe de protectie". Un grup (de regula, inarmat) intra in local si provoaca un scandal. Acesta este aver­tismentul. Ulterior, urmeaza asa-zisa negociere, in cadrul careia patronului sau patronilor li se cere sa plateasca o anumita suma ca sa-si asigure "linistea". "Taxa de protectie se cere in general in localuri de lux, supermarketuri, cluburi sau cazinouri, unde se presupune ca se invart bani multi. Nu ceri "taxa de protectie" cu copiii: membrii bandelor sunt adulti, incepand de la 25-35 de ani. Asta, ca sa fie bagati in seama", ne-a declarat comisarul-sef Mihai Pitulescu, de la Politia Capitalei - Serviciul de Investigatii Criminale (SIC). Politistii spun ca, de multe ori, o caracteristica importanta a acestor infractiuni este faptul ca victimele sunt oameni santajabili. Plata taxei de protectie se poate face o singura data, sau la un anumit interval de timp. Deseori, cei santajati sunt obligati sa "angajeze oameni de-ai interlopilor pentru paza localului: prin salariile acestor paznici se scurge taxa de protectie catre grupul de crima organizata", a mai spus Pitulescu, care a adaugat: "Am vazut in presa harti desenate ale infrac­tionalitatii din Bucuresti si zona limitrofa, dar este o falsa idee ca aceste clanuri ar avea arii de actiune bine delimitate". Clanul Iasar din Constanta "Ultimul caz de taxa de protectie denuntat la Constanta a fost in 2006. O grupare din Piata Chiliei a solicitat atunci bani unor patroni turci si arabi, care aveau cateva magazine in Constanta. S-a intervenit cu forte de politie pentru retinerea membrilor gruparii. Santajistii au notarii si avocatii lor si vin seara la usa datornicului fara teama", ne-a declarat comisarul-sef Florian Pamfile, sef al SIC Constanta. Surse judiciare locale spun ca este vorba de clanul de turci Iasar, din cartierul Piata Chiliei. Tot la Constanta, membrii grupului Babai Ender (provenit din Valu lui Traian) au fost suspectati ani in sir de implicare in colectarea de taxe de protectie, dar condamnari nu au existat. "Cazurile de camatarie sunt mai numeroase. Zilele trecute, la Constanta a fost un caz in care un barbat care imprumutase altuia o suma de bani cu dobanda a fost retinut pentru amenintare: camatarul a fost arestat pentru trei zile si a fost eliberat de judecatori", ne-a mai spus comisarul-sef Pamfile. "La Targu Mures nu a fost inregistrat nici un caz de "taxa de protectie in ultimii ani, dar este clar ca fenomenul exista", ne-a declarat si procurorul Dan Oltean, de la Parchetul Tribunalului Mures.

Traian George HORIA, horia@ziua.ro