Sorin ROSCA STANESCU - rosca@ziua.ro 

Voi incerca sa raspund la aceste intrebari, dar nu inain�te de a semnala paradoxul ca ne aflam in aceasta situatie dramatica, in conditiile in care suntem totusi stat NATO si UE. Conceptul "presedinte-juca�tor" sta la baza disfunctio�nalitatii statului. Pentru ca aplicarea lui constituie o abatere grava de la Constitu�tie. Legea fundamentala a Romaniei spune ca prese�dintele este o parte, si atata tot, a Executivului. El nu este Executivul si, cu atat mai putin, el nu se confunda cu statul. Incercand sa fie prese�dinte-jucator, in perioada guvernarii Tariceanu, cand acest demers nu i-a reusit, Traian Basescu a demonizat Executivul. Din care si el era o parte, conform fisei postului. Sub guvernarea Boc el devine jucator. Se substituie in totali�tate puterii executive. Si nu ezita sa afirme si sa recunoas�ca acest lucru atunci cand spune ca este intru totul sol�i�dar cu guvernul sau. El nu mai este si un presedinte al celor�lalti. Care nu fac parte din guvernare si care nu impar�tasesc politica Executivului. Desigur, de aici si consecinta. Daca Guvernul indreapta Romania intr-o directie gresita, atunci principalul vinovat e Traian Basescu. Incepand din momentul in care Parlamentul l-a suspendat, Traian Basescu a demonizat si puterea legislativa. Mergand atat de departe, incat si-a permis sa afirme ca majoritatea parlamentara a incercat o lovitura de stat. Prin aceasta afirmatie el a suspendat, de fapt, importante prevederi constitutionale care permit Parlamentului sa-l judece si sa il sanctioneze pe presedinte si, in general, sa se manifeste ca o putere total independenta. Iar bomboana pe coliva independentei Legislativului este atitudinea Elenei Udrea, incurajata de presedinte, de partidul sau si de premierul sau. Situatia este inca si mai grava in deteriorarea Justitiei ca putere independenta in stat. Ultimii patru ministri, pri�mul dintre acestia fiind Moni�ca Macovei, dar si guvernele Tariceanu si Boc, au slabit, in loc sa intareasca, infra�struc�tura Justitiei. Cea materiala dar si cea logistica. Magistratii de instanta nu dispun de con�ditii minime pentru a judeca drept si cu celeritate cauzele. Mai mult, discursul politic al presedintelui a demonizat si aceasta institutie. Iar, prin parghia Executivului, acelasi presedinte i-a redus Justitiei in mod dramatic bugetul. Si oricum, acesta nu este administrat, asa cum ar fi normal, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, ci este lasat pe mana politicienilor. Ca mijloc de presiune si de represiune impotriva judecatorilor. Cealalta parte a magistraturii, corpul procurorilor, a fost transformata in reprezentant al statului, pentru ca numirile la varf nu se fac de fapt de catre CSM, cum ar fi normal, ci tot de catre politicieni: presedintele, prim-ministrul, ministrul Justitiei. Despre starea presei, blestemata in fiecare discurs prezidential, nu mai are rost sa vorbim. �Alunecarea de la derapaj la disolutie s-a produs deja in clipa in care magistratii s-au simtit atat de amenintati, incat Justitia a trecut pe relanti. Ne oprim sau mergem mai departe in aceasta directie?