Un r
aport intern
atribuit
Amb
as
adei
Austriei l
a Bucuresti, prezent
at ieri de NewsIn, dezv
aluie inform
atii extr
aordin
are
despre politic
a extern
a si intern
a a Rom
aniei. Potrivit sursei, r
aportul, red
act
at sub semn
atur
a amb
as
a�dorului
austriac M
artin Eichtinger este d
at
at 14 m
ai si
adres
at Ministerului
Af
acerilor Externe vienez, precum si
amb
as
adelor
Austriei de l
a Bruxelles, Chisin
au, Kiev si Moscov
a. Documentul obtinut de NewsIn rel
ate
az
a, in cinci p
agini, continutul discutiei cu presedintele Tr
ai
an B
asescu,
avut
a m
arti, l
a un dejun de lucru cu
amb
as
adorii t
arilor UE
acredit
ati l
a Bucuresti. Conform sursei, presedintele Tr
ai
an B
asescu
acuz
a Comisi
a Europe
an
a c
a nu
a f
acut destule presiuni pentru c
a g
azoductul N
abucco s
a fie construit r
apid. Premierului Turciei i-
a cerut s
a nu lege proiectul N
abucco de chestiune
a ader
arii l
a UE. Rom
ani
a promove
az
a soluti
a g
azului n
atur
al lichefi
at si po
art
a discutii cu Q
at
arul in
acest sens. Procesul de
acord
are
a cet
ateniei pentru moldoveni v
a fi
acceler
at,
anunt
a B
asescu, intr-o disput
a cu un diplom
at germ
an. "Rel
ati
a cu Rusi
a a fost
afect
at
a recent
si de sc
and
alul de spion
aj si de expulz
are
a a trei
ang
aj
ati
ai
amb
as
adei ruse l
a Bucuresti", m
ai spune B
asescu. Prezent
am pe l
arg fr
agmente din documentul difuz
at de NewsIn.
In discuti
a avut
a cu diplom
atii, B
asescu
ar fi spus, referitor l
a decizi
a privind viitorul comis
ar europe
an din p
arte
a Rom
aniei, c
a se
aste
apt
a l
a un portofoliu m
ai consistent dec
at cel pentru "limbi orient
ale" -
aluzie l
a actu
alul comis
ar pentru multilingvism, Leon
ard Orb
an. Cu
a trei
a supr
af
at
a agricol
a din UE dup
a Fr
ant
a si Sp
ani
a, de 4,5 milio
ane de hect
are, Rom
ani
a s-
ar c
alific
a cel m
ai bine pentru un comis
ar pentru
agricultur
a, consider
a presedintele.
Energia pe domenii
L
a c
apitolul energie, prese�dintele
a spus c
a a trimis in
apoi c
atre Guvern str
ategi
a energetic
a prezent
at
a in CS
AT, pentru
a include d
ate si cifre concrete. In locul comp
aniei energetice n
ation
ale, Guvernul
are
acum in vedere cre
are
a a dou
a-trei comp
anii de productie, pentru
a fi concurent
a pe pi
at
a. Producti
a in domeniul hidroener�getic, termoenergetic si nucle
ar
ar urm
a s
a fie
astfel imp
artit
a, inc
at s
a existe si un echilibru
al costurilor intre
aceste comp
anii.
Sfada pe Nabucco
"B
asescu
a avut o convers
atie fo
arte insistent
a cu presedintele CE Jose M
anuel B
arroso, in c
are
a acuz
at Comisi
a c
a nu
a f
acut destule presiuni pentru c
a N
abucco s
a fie construit
a r
apid.
A vorbit si cu premierul turc Recep T
ayyip Erdog
an si i-
a cerut s
a nu lege proiectul N
abucco de chestiune
a ader
arii l
a UE si deschidere
a c
apitolelor de negociere," se
ar
at
a in document, potrivit decl
ar
atiilor presedintelui. Cot
a de pi
at
a a G
azprom in Europ
a - 25% - este pre
a m
are,
a m
ai spus B
asescu,
ad
aug
and c
a promove
az
a soluti
a g
azului n
atur
al lichefi
at (GNL) si c
a po
art
a discutii cu Q
at
arul in
acest sens. Ce
a m
ai bun
a solutie pentru GNL, pe l
ang
a porturile din Cro
ati
a, este Const
ant
a, pentru c
a permite si
accesul v
apo
arelor de l
argi dimensiuni c
are
au voie s
a tre
ac
a prin Bosfor. "B
asescu s-
a ar
at
at dez
am
agit de interesul redus
al Europei pentru tr
ansportul de petrol din zon
a c
aspic
a pe rut
a m
aritim
a Sups
a (Georgi
a)-Const
ant
a si
apoi prin conduct
a PEOP (Const
ant
a-Trieste) c
atre Europ
a Centr
al
a", note
az
a documentul
austriac.
Model german pentru Moldova
Decl
ar
atiile presedintelui referito
are l
a Republic
a Moldov
a au st
arnit ins
a cele m
ai multe coment
arii in p
ar
antez
a din p
arte
a amb
as
adorului
austriac. B
asescu
a spus c
a deoc
amd
at
a nu v
a numi un nou
amb
as
ador, ci v
a ridic
a un diplom
at din
amb
as
ad
a de l
a Chisin
au l
a r
ang de ins
arcin
at cu
af
aceri, dup
a ce propunere
a de
a-l numi pe Mihne
a Con�st
an�tinescu
a fost respins
a de
auto�rit
atile moldovene. "Rom
ani
a v
a acceler
a procesul de
acord
are
a cet
ateniei pentru moldoveni, lege
a cet
ateniei corespunz
and ex
act modelului germ
an si
afl
andu-se
astfel in c
adrul leg
al europe
an",
a spus B
asescu.
Aici,
Amb
as
ad
a Austriei descrie un schimb de replici intre presedinte si diplom
atul c
are reprezent
a Germ
ani
a: "Reprezent
antul germ
an
a ar
at
at c
a exist
a diferente gr
ave intre cele dou
a reglement
ari, m
ai
ales c
a lege
a prevede c
a domiciliul s
a fie in Germ
ani
a, num
arul potenti
alilor solicit
anti fiind m
ai mic si din m
ai multe t
ari de provenient
a. Presedintele B
asescu
a ripost
at invoc
and reunific
are
a Germ
aniei cu Republic
a Democr
at
a Germ
an
a si
a spus c
a si Rom
ani
a a fost imp
artit
a dup
a Al Doile
a R
azboi Mondi
al. El
a spus ins
a c
a isi d
a se
am
a c
a Rom
aniei nu i s-
a acord
at dreptul de
a vorbi de dou
a st
ate, o singur
a n
atiune". Seful st
atului
a ad
aug
at c
a Rom
ani
a doreste s
a ating
a o r
at
a a incet
atenirii de circ
a 1000 pe s
apt
am
an
a p
an
a cel t
arziu in 2010, pentru
ace
ast
a fiind neces
ar un
ap
ar
at
administr
ativ mult m
ai m
are, pentru c
a in prezent pot fi rezolv
ate s
apt
am
an
al do
ar 50-75 de c
azuri. B
asescu
a repet
at decl
ar
ati
a c
a l
a Amb
as
ad
a de l
a Chisin
au
ar exist
a circ
a 600.000 de dos
are prin c
are se solicit
a cet
ateni
a rom
an
a, cee
a ce inse
amn
a c
a num
arul per�so
anelor c
are doresc s
a devin
a cet
ateni rom
ani este undev
a intre 800.000 si un milion.
Aceste dos
are nu sunt ins
a in lucru si nu
au fost tr
ansmise Ministerului Justitiei, c
are
are in prezent do
ar 25.000 de c
azuri pe rol ce vor fi fin
aliz
ate p
an
a l
a sf
arsitul lui 2009. Presedintele
a preciz
at c
a nimeni nu
a cerut in mod serios Rom
aniei s
a ab
andoneze
aceste pl
anuri si c
a v
a acord
a cet
atenie tuturor rom
anilor din str
ain
at
ate c
are si-
au pierdut-o din c
auz
a evenimentelor istorice.
"Intreb
at d
ac
a ace
ast
a m
asur
a vine c
a re
actie l
a evenimentele din Moldov
a s
au d
ac
a e o simpl
a chestiune tehnic
a, presedintele
a fost de p
arere c
a este fo
arte cl
ar o decizie politic
a, prin c
are s
a se de
a o s
ans
a gener
atiei tinere din Moldov
a. Din
acest motiv se
acord
a acces gr
atuit studentilor din Moldov
a l
a universit
atile rom
anesti. Chisin
aul
a inceput dej
a s
a reduc
a num
arul de scoli cu pred
are in limb
a rom
an
a, i
ar Rom
ani
a cere
acele
asi drepturi l
a scol
ariz
are pe c
are de exemplu le
acord
a minorit
atii ung
are", se
ar
at
a in document.
Transnistria, al doilea Kaliningrad
Referitor l
a Tr
ansnistri
a, B
asescu e de p
arere c
a Rusi
a nu se v
a retr
age niciod
at
a din
acest teritoriu, c
are v
a deveni un
al doile
a K
aliningr
ad. "Rusi
a a devenit in ultim
a vreme tot m
ai
agresiv
a in p
astr
are
a si
ap
ar
are
a sferei s
ale de influent
a. Rel
ati
a cu Rusi
a a fost
afect
at
a recent si de sc
and
alul de spion
aj si de expulz
are
a a trei
ang
aj
ati
ai
amb
as
adei ruse l
a Bucuresti",
a spus B
asescu.
Problemele cu Ucraina
In rel
ati
a cu Ucr
ain
a, presedintele
a identific
at p
atru probleme: c
an
alul B
astroe - f
aptul c
a Ucr
ain
a nu respect
a re�glement
arile intern
ation
ale de mediu,
aplic
are
a verdictului Curtii Intern
ation
ale de Justitie cu privire l
a delimit
are
a pl
atoului continent
al din jurul Insulei Serpilor si modul cum este tr
at
at
a minorit
ate
a rom
an
a in Ucr
ain
a - lips
a reprezent
arii p
arl
ament
are,
as
a cum este c
azul pentru minorit
ate
a ucr
aine
an
a in P
arl
amentul Rom
aniei. Ce
a m
ai recent
a problem
a a ap
arut in leg
atur
a cu c
azul de spion
aj ce
a dus l
a expulz
are
a a doi
at
as
ati milit
ari ucr
aineni si trei diplom
ati rusi. C
a urm
are
a acestui c
az,
arm
at
a rom
an
a a fost nevoit
a s
a-si modifice to
ate frecventele sistemelor s
ale de comunic
atii,
a m
ai spus B
asescu.