Potrivit documentelor din dosarul CNSAS, Dan Voiculescu a dat informatii sub numele conspirative Mircea (1970-1973) si Felix (dupa 1973) sau chiar semnate cu numele sau real, despre rude, colegi de serviciu sau parteneri de afaceri. Intr-o nota adresata in 1974 conducerii ICE Vitrocim, unde era angajat ca economist, Voi�culescu a descris imprejurarile in care a aflat de fuga verisoarei sale Paraschiva Silaghi. Initial, in declaratia data la CNSAS de Silaghi, aceasta precizeaza ca doar ea si sotul ei stiau de intentia de a fugi din Romania, deci Voiculescu nu ar fi avut cum sa informeze Securitatea despre intentia lor. De asemenea, Voiculescu a povestit, intr-o declaratie data in 1980, mai multe intalniri pe care le-a avut cu cetateni straini pe parcursul a zece ani, declaratie in care aminteste de rapoartele date Securitatii dupa fiecare intalnire. Sursa "Felix" l-a informat si in 1982 pe maiorul de securitate Marin Nicola, despre o presupusa infractiune economica a unui director adjunct al Vitrocim, Gheorghe Rugescu, motiv pentru care acesta a fost urmarit informativ. Din verificarile CNSAS a rezultat ca Rugescu nu a fost urmarit penal, deci informatiile furnizate de Voiculescu nu au fost confirmate. O nota de serviciu a unui ofiter de Securitate consemneaza ca "din discutiile purtate cu lt. Maj. Tomescu Sergiu de la Directia a III-a, a rezultat ca Voiculescu Dan este informatorul sau". Un alt raport intocmit de maiorul Constantin Smaran�dache despre Dan Voiculescu consemneaza ca acesta "este folosit in munca informativa de catre col. Alexandru din Directia IV". Felix da, in 1977, o nota informativa in care propune recrutarea ca informator a unui cetatean austriac, Leo Gottfried. Dan Voiculescu ii retine acestuia "preocuparea de defaimare a politicii noastre" si semnaleaza tendinta lui Gottfried "de a atrage spiritual si material anumiti cetateni romani la fuga din tara". Tupeul turnatorului Ofiterii Gheorghe Florea si Sergiu Tomescu au intocmit, in iunie 1973, un referat care propunea recrutarea lui Dan Voiculescu pentru supravegherea operativa a obiectivelor "Vera" si "Goran". O jumatate de an mai tarziu, Securitatea a mentio�nat, la finalul documentului, ca "intrucat la data de 15 ian. 1974 <<Felix>> a fost primit in PCR, iar in momentul de fata nu avem un obiectiv concret pe langa care sa fie folosit, propunem intreruperea legaturii si clasarea dosarului personal", adica un fel de "conservare". Confruntat cu aceste probe, Voiculescu a sustinut in fata membrilor CNSAS ca nu vede nicio problema in colaborarea sa cu Securitatea. Cand a fost intrebat de nota data despre Leo Gottfried, a raspuns: "Nu am voie sa am opinii politice? Cu atat mai mult cu cat aveam curaj sa am opinii politice. Se dorea sa fie atrasi romanii sa fuga din tara. Nici acum nu sunt de acord ca romanii sa fuga din tara", a spus Voiculescu. Mircea Dinescu a insistat pe ideea incalcarii drepturilor omului prin acea nota informativa: "Ideea era ca Securitatea, urmarindu-l pe Gottfried, putea sa dea de urma unor romani care voiau sa fuga in strainatate si o pateau". Dan Voiculescu a replicat, cu tupeu: "Aia e treaba lor!".

Marian GHITEANU