In 28 ianuarie 2009 Romania era ravasita - la propriu si la figurat - de un eveniment fara precedent. Din depozi�tul de armament al Fortelor Aeriene aflat in incinta UM 01916, din Ciorogarla au disparut 62 de arme. Proaspat instalatul ministru al Apararii, Mihai Stanisoara, a luat masura destituirii a 17 militari, incepand cu seful Fortelor Aeriene. Ulterior, au fost trimisi in judecata 11 militari, dintre care sapte au fost arestati sub acuzatia de furt calificat, neres�pectarea regimului armelor si munitiilor si calcare de consemn. Fie si in lipsa armelor despre care se spune ca au fost furate. Senzatia de gravitate si panica indusa publicului au fost alimenta�te de filtrele instituite in mai multe judete, timp de cateva zile, si de ideea ca armele ar fi putut intra pe mana unor grupari criminale, din tara sau din stra�inatate. Elemente ale anchetei, scoase la lumina de mass-media, au relevat insa si detalii suspecte. Cu doua saptamani inainte de anuntarea disparitiei armelor, Directia Generala de Informatii a Apararii (DGIA) trimitea la Ciorogarla un transport de arme, pentru a fi depuse in custodie exact in depozitul care a fost spart. In mare secret, zeci de pistoale moderne Browning au intrat in unitate, dar tocmai acestea au fost ignorate de presupusii hoti, care au preferat modele mai vechi si mai putin performante. Doar cativa ofiteri au cunoscut aceasta operatiune a serviciului secret al armatei, desfasurata in doua etape, respectiv pe 14 si pe 23 ianuarie. Din personalul unitatii ar fi fost prezent doar magazionerul depozitului, caruia anchetatorii nu i-ar fi luat nici macar o declaratie. Intre cele doua vizite de taina, seful DGIA era schimbat din functie. Probabil, o simpla coincidenta. Prin bezna rechizitoriului 11 oameni au fost trimisi in judecata iar sapte din ei se afla si acum dupa gratii pentru o paguba de 34.518 de lei, valoarea celor 62 de arme si a "altor obiecte" furate. Probele biologice a trei dintre inculpati se regasesc pe capacele si incuietorile unor lazi de armament (din rechizitoriu nu rezulta cate arme erau in unitate in noaptea furtului) pe o cutie de carton, pe o folie de plastic...Atat si nimic mai mult. Ce probeaza aceste lucruri? Nu exista posibilitatea ca urmele biologice, amprentele prelevate de la cei trei sa fi ajuns pe obiectele acelea in alte conditii decat cele prezentate de procurori? Spre exemplu, acestia sa fi ajutat la depozitarea armelor, la mane�vrarea lazilor cu mult inainte de furt? Noaptea furtului a fost una foarte ploioasa. Cu toate acestea, urmele pe care autorii ar fi trebuit sa le lase in pamantul din zona in care ar fi operat lipsesc, desi o singura persoana, ducand o greutate substantiala, trebuie sa fi cantarit cel putin 100 de kilograme. In plus, anchetatorii au gasit in apropierea unei sparturi din gardul unitatii doua lazi pentru arme, goale, dar uscate in interior, potrivit unor surse din randul angajatilor. In mod evident indiciile din rechizitoriu nu pot proba fara echivoc faptul ca cei trei sunt autorii furtului. In privinta profilelor genetice, ele pot apartine unui numar urias de persoane si deci nu pot fi atribuite cu certitudine militarilor arestati.In schimb, sunt oferite la greu, de factura cinematografica, amanunte despre deplasarile inculpatilor, ca noctambulii, prin unitate, despre "intelegerile" dintre ei, despre copacii de care nu vedea santinela, era intuneric, ploua... Amanunte din care rezulta doar ca inculpatii se aflau la locul faptei. Cum au furat? Nici un cuvant - unul singur - despre furtul in sine. Nici o declaratie a inculpatilor daca isi recunosc sau nu faptele. Cum s-au furat armele? Cine le-a furat? Unde au fost duse? Prezenta profilelor ADN, prezenta in noaptea furtului a inculpatilor, preumblarile lor "suspecte", declaratii neconcor�dante si faptul ca acestia "puteau comite sustragerea fara a fi observati de alte persoane"- aces�tea sunt "elementele probatorii" ale acestui rechizitoriu bazat pe presupuneri si supozitii. Ancheta a costat 218.000 lei, mai mult decat armele furate. Exista si urmele biologice ale unei persoa�ne ramasa neidentificata. Nei�dentificati au ramas si "tainu�itorii si detinatorii" armelor furate. Rezulta ca hotii au colabo�rat cu stafii si s-au cerut singuri la puscarie in acest triunghi al bermudelor in care filmul e taiat si nimic nu se leaga. Scenariul, regia si rolul principal Raman ipotezele. Una ar fi ca totul a fost pus la cale de servicii secrete. Daca scopul inscenarii furtului a fost sa se indeparteze din sistem cadre indezirabile ori incompetente, atunci cel mai probabil armele nici nu vor fi gasite vreodata. Alta: printr-o diversiune, s-ar fi dorit sa se camufleze lipsuri mai vechi in inventarul depozitului de armament. Sau: miza sa fie legata de organizarea unei licitatii de catre MApN, pentru achizitia unor echipamente opto-electronice necesare asigurarii securitatii si supravegherii unor obiective militare. Valoarea lor - circa un miliard de euro; furnizorul - o firma din Romania care nu ar dori licitatie.

Adrian-Nicolae POPESCU, Tudor BORCEA