Ziua Logo
  Nr. 4510 de sambata, 11 aprilie 2009 
 Cauta:  
  Detalii »
Documentar
"Recviem pentru taranul roman"
Titlul l-am preluat din prezentarea expozitiei TARANII SI COMUNISMUL facuta de scriitorul Romulus Rusan, vicepresedinte al Fundatiei Academia Civica, directorul Centrului International de Studii asupra Comunismului (CISC), expozitie deschisa la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" (17 martie - 30 mai 2009). Cu ocazia vernisajului s-au adus marturii zguduitoare despre drama/tragedia taranimii noastre, in perioada colectivizarii (1949 - 1962) si inca multi ani dupa aceea.
Au fost lansate audiobook-ul Taranii si comunismul (zece rememorari ale unor participanti la infruntarile de atunci, in selectia si montajul Andreei Carstea, ilustratia muzicala apartinand lui Grigore Lese) si volumul Colectivizarea in Maramures coordonat de Gheorghe Mihai Barlea si Robert Frts (o culegere de 50 de interviuri cu tarani rasculati impotriva autoritatilor sovietizate).
Scriind despre "talpa tarii", cum ii socoteau pe tarani cronicarii romani, R. Rusan afirma ca acestia "au fost mereu pe campul de lupta. Au luptat cu tatarii, cu turcii si rusii, cu secetele si inundatiile, cu <<biraii>> si activistii, cu birurile si cotele. Au fost mereu invinsi si invingatori, sacrificiul lor a hranit continuitatea istoriei. Lupta cu comunistii i-a infrant insa definitiv, caci le-a distrus nu numai vietile, ci si radacinile. Fara pamant, taranii si-au pierdut definitia (...). Rapusi de glont sau de ideologie, sunt cele mai numeroase si inocente prazi ale comunismului". Pe baza ultimelor cercetari asupra "universului concentrationar", in care au avut de suferit aproximativ doua milioane de romani, prin inchisori, lagare si deportari, au trecut 150-200.000 de tarani. Despre samavolniciile la care au fost supusi acestia si familiile lor, despre starea jalnica a satului romanesc in acea perioada, Arhiva de Istorie Orala a CISC are peste 5000 de ore de inregistrari, dintre care doar o mica parte a vazut acum lumina tiparului.
"Un gest de igiena identitara"
Sala de conferinte si expozitii a muzeului s-a dovedit neincapatoare, pentru cei peste 300 de participanti la intalnirea cu cativa dintre putinii supravietuitori ai acestui holocaust romanesc, in care au pierit mii de truditori ai pamantului, alaturi de intelectuali, reprezentanti ai partidelor istorice si ierarhi din toate confesiunile, fauritori ai Regatului Romania Mare. Prezent la acest eveniment, alaturi de intreaga conducere a Fundatiei Academia Civica, ministrul Culturii, Theodor Paleologu, a apreciat eforturile cercetatorilor ca fiind "un gest de igiena identitara", deoarece pentru istorie nimic nu-i mai important decat marturiile participantilor la evenimente, coroborate cu documentele epocii.
Coordonand intreaga manifestare, Ana Blandiana, sufletul Fundatiei, a tinut sa sublinieze ca la 60 de ani de la inceputul colectivizarii fortate a agriculturii (Plenara C.C. a P.M.R., din 3-5 martie 1949), calvarul taranului roman este prea putin cunoscut, fata de al altor categorii de opozanti ai regimului totalitar, nefacandu-se pana acum legatura dintre revoltele satelor si rezistenta armata din munti. Secventele din evocatorul "Memorial al durerii", care insotesc expozitia pe intreg parcursul ei, raman ca marturie autentica despre imprejurarile prin care multi tarani au luat arma in maini si drumul codrului, pentru a se alatura luptei partizanilor - militari de cariera, studenti, preoti, femei din satele montane.
Victoria unui esec
Totul a debutat cu acea plenara, unde Gh. Gheorghiu-Dej spunea ca se impune "procesul de transformare socialista a agriculturii", avand ca model colhozurile, recomandand activistilor sa apeleze la "sfanta lupta de clasa". Atunci au aparut termenii chiaburi si exploatatori ai satelor, ceea ce i-a permis Anei Pauker, coordonatoarea vremelnica a comisiei de aplicare a colectivizarii, sa-i socoteasca pe taranii individuali drept "mici burghezi" si "capitalisti in felul lor", trebuind sa predea cotele fara sa cracneasca, altfel vor fi stigmatizati ca incearca sa se sustraga de la aceasta "datorire elementara".
Asa a inceput un adevarat razboi impotriva taranimii romane, durand oficial 13 ani, pana in 1962, cand s-a proclamat incheierea colectivizarii, dupa ce se trecuse printr-o faza intermediara, numita "intovarasire". Cu toata propaganda timpului, dupa rasunatorul succes final, mai ramasesera destule zone necooperativizate, adica 15 la suta din suprafata agricola, care producea aproape o treime din productia de legume si unde se cresteau milioane de pasari, oi si vite. Referitor la acest aspect, concluzia lui Romulus Rusan este: "Victoria din 1962 a fost, de fapt, fara doar si poate, un esec strategic". Esec sustinut de migratia multor colectivisti la oras, in anii industrializarii, cand pamanturile CAP-urile erau lasate de izbeliste, adica nelucrate. Pe un alt palier, politica "noii revolutii agrare" concepute de Ceausescu, era continuatoarea celei dejist-staliniste, de anihilarea celor 10 milioane de tarani postbelici, unii improprietariti prin reforma agrara din 1945, apoi supusi luptei de clasa.
Din materialul documentar oferit de organizatori rezulta ca, dincolo de refuzuri individuale de a intra in hora distrugerii proprietatii, au fost revolte mai mult sau mai putin spontane, in Bihor, Arad si Botosani (iulie - august 1949), in Vlasca si Vrancea (iulie 1950); dupa o perioada de acalmie, prin realizarea intovarasirilor si a lasarii taranilor sa-si lucreze pamantul in timpul lucrarilor agricole, au urmat razmerite/batalii la Suraia si Vadu Rosca (Vrancea), apoi la Cudalbi (Galati) si din nou la Rastoaca (Vrancea), in Teleorman - Vlasca si Olt (intre 1957-1961). Chiar dupa "marea victorie", din iunie 1962, la Salciile (Buzau) s-a produs o serioasa confruntare soldata cu morti , raniti si arestati. Harta acestor impotriviri la cooperativizare arata ca n-a existat regiune din tara sa nu aiba cel putin un mare act de nesupunere a truditorilor ogorului. Pe langa alte documente video si audio, vizitatorii, i-am ales pe cei tineri, pot sa-si dea sema ca disparitia taranului a fost mai mult decat decesul unei categorii sociale, a insemnat pierderea identitatii ei, transformate in simpla populatie de "oameni noi"...
Treceti la fapte, tovarasi!
Acesta era indemnul conducatorilor de partid si de stat ai regiunii Baia Mare, catre activistii trimisi in teren sa urgenteze, ca si-n alte parti ale tarii, trecerea in proprietatea statului (a colectivitatii!) a pamantului detinut de tarani. Se urmarea urmatoarea schema: politrucii se adresau mai intai gospodarilor fruntasi ai satului, care de obicei refuzau sa se inscrie, astfel ca treceau la represalii, de la marirea cotelor la arestari si asasinate. Urma sa fie lamurita saracimea, din randul careia se puneau noile structuri socio-politice si administrative. Asa se face ca, in marea lor majoritate, recoltele ceapiste erau din ce in ce mai slabe si nemultumirile colectivistilor cresteau.
Iata, rostita succint, marturia unui traitor al acelor vremuri: "N-am vrut sa le dau pamantul, plugul si boii. M-au luat, m-au bagat in beciuri si m-am intors dupa cativa ani, intr-o casa pustiita. Pe altii i-a mancat Canalul"...
Prezentand volumul Colectivizarea in Maramures profesorul Gheorghe Mihai Barlea, actualmente senator de Sighetu Marmatiei, a facut cateva precizari privind unele aspecte specifice Maramuresului istoric, zona trecuta prin "multe vami de distrugere". Rezistase (vai, cu cate sacrificii!) ocupatiei horthyste, mai ales in ultimul an de razboi, ca apoi sa se opuna direct sovietizarii si trecerii acestui teritoriu romanesc la URSS, respectiv Ucraina (o treime din el si acum e instrainat, numindu-se Transcarpatia). Numai rezistenta majoritatii satelor romanesti, in special a taranilor din Sapanta, Ieud si Moisei, a schimbat soarta asezarilor de pe cele patru vai voievodale - Iza, Mara, Viseu si Cosau. Dar revenirea autoritatilor romane a coincis cu inceputul sovietizarii, imediat dupa 6 martie 1945 si prin falsificarea alegerilor parlamentare, din anul urmator, ca apoi sa urmeze scoaterea in afara legii a Bisericii Greco-Catolice (noiembrie 1948), avand aici foarte multi credinciosi.
Cu toate eforturile organelor puterii (activisti, militieni si securisti), in raioanele maramuresene n-au fost infiintate, in 1950, decat cinci GAC-uri, prima fiind inaugurata la Ieud. "Alegerea nu era intamplatoare, deoarece comuna era considerata drept <<reactioanara>> datorita impotrivirii locuitorilor ei fata de planurile de comunizare a zonei". Se spera ca Ieudul sa reprezinte un exemplu pentru localitatile din jur; deoarece s-a constatat ca s-au inscris doar putini tarani saraci, a fost infirmata credinta autoritatilor". Astfel ca "ritmul colectivizarii era extrem de lent (...); in luna august 1961, in raionul Sighet erau cinci gospodarii agricole, in timp ce in raionul Sighet existau doar trei astfel de structuri colectiviste".
Cum se apropia data fatidica de finalizare a angajamentelor, s-au luat masuri aspre "de lamurire", mergand pana la actiuni in "cazuri speciale", cand "interveneau in forta ofiterii de securitate". Asa s-a ajuns ca in aprilie 1962 "Comitetul Regional de Partid Baia Mare rapoarta incheierea procesului de colectivizare in regiune. In cazul raioanelor Sighet si Viseu, zona de munte a fost eliminata din rapoartele oficiale, pentru a nu compromite actiunea de colectivizare, anuntandu-se procente apropiate de 100% in privinta suprafetelor colectivizate". Minciuna se generaliza la toate nivelele...
Atunci au aparut termenii chiaburi si exploatatori ai satelor, ceea ce i-a permis Anei Pauker, coordonatoarea vremelnica a comisiei de aplicare a colectivizarii,
sa-i socoteasca pe taranii individuali drept <<mici burghezi>> si <<capitalisti
in felul lor>>...
Asa grait-au maramuresenii
Cuprinzatorul volum de marturii-interviuri a fost realizat in doua etape (2004 si 2008), in 16 localitati, cu 50 de "informatori" inregistrati audio pentru Arhiva de Istorie Orala a CISC din cadrul Memorialului Sighet. Transcrierea lor respecta formele dialectale ale graiului local, fiind corectate doar anumite greseli de exprimare. Intrebarile au la baza un ghid care urmareste cele mai importante momente ale procesului de colectivizare, pana la redobandirea proprietatilor. Iata un exemplu:
"Pai, sa fi fo' pan '50, cam asa ceva. No, si am fost persecutat, la primarie, cum era atunci, la consiliu'. Ne-o tanut cate patru-cinci zale acolo sa trecem in colectiv, da' n-am vrut a trece. Apoi s-o facut tovarasia aici pa un teren arabil de 50 de ari (...) si am zas sa-mi daie in schimb , da' nu mi-o vrut da in schimb necarii. Atunci eu m-am dus si l-am recoltat cu grau de toamna, terenu' (...) asa ca ne-am asigurat painea pa anu' viitor". Deoarece era considerat capul revoltei, l-au dus la Securitatea din Sighet, unde "m-o luat la bataie, m-o pus pa o masa, m-o bagat
intr-un beci pa un beton, numa' n-am inghetat de frig acolo" - (Stefan Barsan, din comuna Barsana).
... Pe aproape 400 de pagini sunt marturii zguduitoare despre destinul si experientele de viata ale taranului maramuresean. Coroborate cu documentele vremii, din toate zarile tarii, ele se integreaza in istoria traita de romani de-a lungul unei jumatati de secol comunist.
Pagina realizata de Valentin HOSSU-LONGIN 
 Afisari: 239  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 2 Afiseaza toate comentariile  
Satele, rezervatii in aer liber   de endevour
Taranii au disparut cu totul   de endevour
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Voronin vaneaza oameni in Basarabia (2287 afisari)
 Vanatoare de ziaristi (1671 afisari)
 Va impuscam copiii! (1544 afisari)
 Cu voie de la Moscova (1522 afisari)
 Case si terenuri scoase la vanzare de banci (1308 afisari)
 Cindy Crawford, fotografiata in timpul unei partide de sex, in piscina unui hotel din Mexic (3284 afisari)
 Sexul in apa, alunecos... de periculos! (2960 afisari)
 Gica Hagi, noul selectioner al Romaniei! (2048 afisari)
 Presa moldoveană are semnale că unele dintre tinerele reținute de poliție au fost abuzate sexual (2010 afisari)
 Garantia unui amant profesionst: "Sexul cu mine va salveaza casniciile" (2000 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2009 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02105 sec.