Sporurile salariale primite de bugetari se ridica, in unele cazuri, pana la sume care intrec cu mult salariul de baza. In lupta pentru reducerea sau renuntarea la unele sporuri salariale, sindicatele si Guvernul negociaza de saptamani bune, fara sa ajunga inca la un rezultat. Solutia finala ar trebui insa sa se regaseasca in legea unica de salarizare in sistemul bugetar. Dupa ultimele negocieri purta�te de reprezentantii Guvernului si cei ai sindicatelor, s-a convenit ca sindicatele sa propuna cate cinci criterii de ierarhizare a functiei publice, fara a tine cont de salarii sau domeniul din care provin angajatii, ca de exemplu responsabilitatea, creativitatea, studiile, statutul special. Presedintele executiv al Fede�ratiei Sindicatelor din Administratia Publica "Publisind", Emilian Marian, a declarat ca solicita ca sporurile sa reprezinte maxi�mum 20%, fara a se referi la sporul de vechime. "Trebuie identificate sporuri generale, care ar trebui sa se regaseasca in viitorul salariu de baza. Speram ca de la 1 ianuarie 2010, cand legea va intra in vigoare, sa scada ponderea sporurilor in venitul lunar si sa creasca ponde�rea salariului de baza", a afirmat liderul "Publisind". Sindicalistii au mai cerut ca in aceasta lege sa se regaseasca si parlamentarii si primarii. Secretarul de stat in Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a declarat ca "este o obligatie a statului roman ca fiecare institutie bugetara sa functioneze cat mai coerent si eficient posibil". Liderii sindicali au anuntat, la sfarsitul lunii ianuarie, ca prin legea de salarizare unitara vor fi majorate veniturilor bugetarilor cu salarii mici si inghetate salariile mari, astfel incat, intr-un interval de patru-sase ani, sa fie redus decalajul dintre salariul minim si cel maxim, de la un raport de 1-50 la 1-15. Sporuri fara limite De remarcat, in octombrie 2008, veniturile lunare pe grade pentru cadrele militare din MAp, MAI, SRI, SPP, STS, SIE erau compuse din solda de functie, solda de grad, solda de merit, indemnizatie de conducere (de la maior pana la general), gra�datii, indemnizatie de dispozitiv, spor de confidentialitate, spor de unde electromagnetice. La acestea se adauga norma de hra�na (neimpozabila). Astfel, totalul sporurilor in total venituri lunare este intre 72,7% (pentru generali) si 47,9% pentru soldati si gradati voluntari. Diplomatii sunt "rasfatati"cu sporul de limbi straine, care este de 10% aplicat salariului de baza cumulat cu salariul de merit. Diplomatii mai au si spor de stabilitate, spor de confiden�tialitate, salariu de merit de 15%. Astfel, pentru functiile diplomatice si consulare sporurile reprezinte 48,9% din castigul total. Salariul de baza al unui amba�sador este de 5459 lei, ajun�gand in final, dupa adaugarea sporurilor, la 10.742 de lei. Daca este sa vorbim de magis�trati, cei de la Curtea Consti�tutionala au indemnizatie lunara (salariu de baza), idemnizatia de membru CSM (25% din indem�nizatia judecatorului la Inalta curte de Casatie si Justitie), spor de conditii deosebite de munca, spor de vechime. Totalul sporurilor poate ajunge si la 51,5% din totalul veniturilor (in cazul membrilor CSM). De exemplu, in octombrie 2008, pre�sedintele Curtii Constitutionale avea un salariu de baza de 7589 lei, iar, cu sporuri cu tot, venitul lunar ajungea la 14.950 lei. La MAI, de la comisar pana la chestor general, totalul sporurilor in total venituri se ridica la peste 70%. De exemplu, salariul de functie al unui chestor general ajungea, in octombrie 2008, la 1825 lei, iar, cu toate sporurile, venitul atingea 8832 lei. Agentii de politie au si ei sporuri ce reprezinta 58,5% din veniturile lunare. Si la Administratia Penitenciarelor sporurile se afla intre 48,7% si 74,3% din veniturile lunare.

Corina SCARLAT