Cand "Sophie", o asistenta medicala din Christchurch, a ramas in urma cu plata ipotecii la casa pe anul trecut, a realizat ca din salariul pe care il obtine nu va reusi niciodata sa isi acopere in totalitate cheltuielile. Singura ei solutie a fost o schimbare temporara de cariera: a devenit prostituata. "Aveam nevoie disperata de bani ca sa nu imi pierd casa", explica ea. Fiinta delicata, cu un zambet timid intiparit pe chip, la vreo 30 de ani, Sophie nu are aerul obisnuit al femeilor din acest domeniu de activitate, si asta in ciuda vestimentatiei destul de indraznete pe care o abor�deaza la munca. Si nici nu se considera ca una dintre ele: "Nu beau, nu fumez. Nu ma droghez. Sunt vegetariana", declara ea, adaugand ca a avut mari retineri in legatura cu noua ei ocupatie. Insa locul in care a ales sa profeseze - care este de fapt un pub cu un salon de intalniri in fata si camere in spate - s-a dovedit a nu fi atat de ingrozitor, soios si plin de droguri cum isi inchipuise. "Toata lumea de aici e foarte draguta si amabila. Petrecem foarte mult timp doar vorbind. Cred ca o sa stau ceva timp pe aici". Sume frumusele Multi ar putea pune la indoiala moralitatea alegerii Sophiei, dar din punct de vedere legal ea nu poate fi blamata. De la aprobarea Actului Reformator al Prostitutiei din 2003, bordelurilor li s-a permis sa functioneze mai mult sau mai putin nestingherite. Cei ce activeaza in acest domeniu au aceleasi drepturi ca restul oamenilor. In ochii legii din Noua Zeelanda, cea mai veche profesie din lume este considerata una ca oricare alta. Aceasta politica libera face nota contrastan�ta cu atitudinea Europei. De exemplu, in anul 1999, Suedia a "criminalizat" vanzarea sexului, numeroase alte tari urmandu-i, rand pe rand, exemplul, si introducand legi asemanatoare, in incercarea de a combate traficul de carne vie. "Lucy", o prostituata de 23 de ani din Wellington, lucreaza intr-o locatie exclusivista, castigand aproximativ 150 euro pe ora. Tanara e de parere ca reforma i-a oferit sansa de a lucra legal si intr-un mediu sigur. "Castig dublu fata de cat castigam lucrand in comert. Sunt apreciata de sef, de clienti. Pot lucra la orice ora. Ce mai, este cea mai plina de satisfactii meserie pe care am avut-o vreodata", marturiseste aceasta. Drepturi legale In opinia managerului lui Lucy, Sarah, aducerea in fata legii a clientilor ar fi un dezastru pentru industrie si le-ar pune in primejdie si pe fete: "O lege de tipul celor existente in Europa ar speria clientii de soi bun", crede ea. "Ar mai ramane disponibili doar cei de o calitate mai indoielnica. Cred ca ar fi singurii care nu s-ar intimida din cauza unei <<simple>> interdictii legale. Bordelul condus de Sarah - care atrage clienti de conditie buna precum avocati si functionari civili - pare locul ideal pentru promovarea legii libere a neozeelandezilor. Totul este extrem de luxos si de curat, iar fetele sunt tratate cu respect. Daca o fata nu doreste sa serveasca un client anume, nu este obligata sa o faca. Politia este acum de partea lor si nu le mai trateaza cu dispret. Legalizarea sexului in Noua Zeelanda nu a fost intru totul acceptata, o parte din oameni inca dezaproba aceste practici. Un bun exemplu este cazul unei profesoare despre care s-a aflat anul trecut ca ocazional - si perfect legal - lucra ca prostituata. Multi dintre cei care activeaza in industria sexului fac acest lucru ca slujba part-time pentru a evita starnirea unei reactii neplacute si negative din partea celor din jur. Le spun numai prietenilor apropiati despre activitatea lor din timpul noptii. Desi bordelurile sunt legale de atata vreme, neozeelandezii prefera, totusi, ca locuinta lor sa nu se invecineze cu unul. "Important acum este sa daramam, intr-un final, stereotipurile formate in mintile oamenilor in legatura cu tot ce implica industria sexului", marturiseste managerul unui bordel din capitala Noii Zeelande.

Ana MUNTEANU