Si in cel de-al treilea an de "guvernare europeana" pacientii romani au parte tot de ramasite bugetare, in conditiile in care bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) pentru 2009 are alocata cea mai mica suma din PIB din ultimii cinci ani, respectiv 3,2%. "Suntem in pragul unui dezastru", avertizeaza Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice - COPAC - care anunta ca va monitoriza cu mare atentie procesul de distribuire a fondurilor pentru Sanatate. "Constatam cu regret ca actuala politica guvernamentala are la baza conceptul "supravietuieste cel mai puternic", spun reprezentantii Asociatiei. "Programul national de oncologie este sublim, dar lipseste cu desavarsire. Cu toate <<pilele>> din lume nu am reusit sa aflam pana la acest moment cat s-a alocat tratamentului acestei afectiuni, pentru 2009, pentru ca, <<inca se lucreaza>>", ne-a explicat Cezar Irimia, presedinte al Asociatiei Bolnavilor de Cancer din Romania. De altfel, proiectul de HG pentru aprobarea programelor nationale de sanatate in anul 2009 este inca in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Sanatatii, in conditiile in care acestea ar trebui sa intre in vigoare la 1 aprilie 2009, data la care expira si contractul - cadru pe 2008, urmand sa intre in vigoare cel pe anul curent. Insa nici in acest caz, Normele de aplicare nu sunt gata. Iar aceste Norme nu fac altceva decat sa stabileasca la ce servicii medicale de baza sau minimale, gratuite sau decontate partial, au dreptul asiguratii, dar si neasiguratii din sistemul sanitar, ce sume sunt decontate de CNAS pentru aceste servicii si cum se organizeaza cheltuielile in sistem. Rectificare pentru muribunzi Revenind la oncologie, chiar daca sumele exacte nu sunt cunoscute, experienta anilor trecuti conduce la concluzia ca este vorba oricum de fonduri insuficiente. Spre exemplu, la 1 iulie 2008, oncologia a ramas fara bani, fiind nevoie de o "rectificare" pentru ca bolnavii sa poata continua tratamentele si sa nu moara. Toti oficialii care s-au perindat pe la Sanatate au promis, de-a lungul anilor, un Plan national pentru cancer. Un program coerent, pentru dotarea necesara in radioterapie. Un Registru national pentru cancer. Mai multe centre pentru oncopediatrie. Un screening national bine facut. Nimic nu s-a schimbat! S-a incercat un program de "vaccinare obligatorie" impotriva infectarii HPV la fetitele de clasa a IV-a, program care a esuat lamentabil in lipsa unei informarii corecte a publicului. Banii sunt insa tot mai putini, iar aparatura tot mai veche. In plus, specialistii in oncologie pleaca din tara pentru a lucra pe alte meleaguri. Toate acestea, in conditiile in care statisticile privind cancerul in Romania sunt dintre cele mai alarmante - circa 400.000 de bolnavi, primul loc in Europa ca rata de mortalitate in urma cancerului de col uterin, locul intai (la barbati) si locul trei (la femei) pentru cancer gastric si mamar, peste 10.000 de cazuri noi anual de cancer pulmonar. Si toate aceste date sunt stranse de diferite organizatii, pentru ca, asa cum aratam mai sus, nu exista un Registru national de cancer, document care ar ajuta la o monitorizare corecta a pacientilor si a fondurilor. "Bugetarea cancerului se face pe istoric, nicidecum pe statistica. Pentru 2008, Comisia consultativa de oncologie de la nivelul Ministerului Sanatatii (MS) a recomandat un buget ideal de 1,4 miliarde de lei si un minim de buget de 750 de milioane de lei. S-au alocat 360 de milioane de lei, iar dupa mijlocul anului s-a mai suplimentat cu 294 de milioane de lei. Ministerul a estimat 72.000 de tratamente noi si a facut bugetarea pentru acestea. Dar s-a trezit cu 85.000 de tratamente noi", ne-a declarat Cezar Irimia. Pentru 2008, Comisia consultativa de oncologie de la nivelul Ministerului Sanatatii a recomandat un buget ideal de 1,4 miliarde de lei si un minim de 750 de milioane de lei. S-au alocat 360 de milioane de lei. Cezar Irimia Radioterapie de muzeu "Radioterapia reprezinta o problema grava a oncologiei. Oficial, sunt tratati prin aceasta modalitate terapeutica circa un sfert dintre pacientii care au indicatii de iradiere. Iar daca ne referim la conditiile tehnice si la criteriile de timp care fac radioterapia eficienta, probabil 12-15% dintre pacientii la care faceam referire sunt iradiati corect", ne-a declarat Mircea Savu, medic primar de radioterapie si membru in Comisia de oncologie a Ministerului Sanatatii. "Ultima achizitie prin licitatie publica pentru aparatura necesara in radioterapie a avut loc in 1999 - cand s-a luat mai ales cobalto-terapie si asta este acum baza in radioterapia din Romania. Numai ca, in principiu, sursa de cobalt trebuie schimbata cam la cinci ani si cum majoritatea au fost instalate in 2000, trebuiau schimbate. Ei bine, nu s-a intamplat niciodata asta, ceea ce presupune ca poti sa preiei la tratament tot mai putini pacienti. Practic, un sfert din numarul pe care-l puteai iradia cand sursa era noua. Mai mult, Comisia Europeana va impune retragerea acestor aparate, probabil incepand cu 2012. Nicaieri in Europa nu se mai folosesc aceste aparate. Asadar, ramanem si fara ele", ne-a explicat medicul. Fostul ministru Eugen Nicolaescu promisese aprobarea unui Plan national de dotare cu aparatura in radioterapie, plan care, desi realizat coerent de specialistii in domeniu - nu s-a aprobat sau aplicat niciodata. "Se estimeaza in prezent ca avem cam 60.000 de cazuri/ pacienti noi pe an, printre cele mai mari numere din lume si cel mai mare din Europa pentru cancerul de col uterin si, din pacate, in lipsa unui screening coerent populatia feminina nu este constienta de riscuri. Si noi ce facem? Incercam sa reinventam lucruri. Cand totul trebuie refacut in mod organizat, medicul de familie, ginecologul de policlinica, cel privat, cine urmareste, cine prelucreaza, cine le citeste, cine analizeaza rezultatele, ce faci cu persoanele ale caror rezultate nu sunt concludente - unde le trimiti sau cum le chemi pentru un nou examen, ce faci cu pacientele cu leziuni suspecte sau cu cele cu leziuni neoplazice clare? Asta inseamna un adevarat program de screening", ne-a declarat dr. Savu. Fara rezidentiat Alte probleme ale radioterapiei sunt legate de cheltuielile aditionale sau politica de personal, care necesita o pregatire speciala. Sunt niste conditii tehnice stricte, sunt aprobari si verificari ale Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN). Banii pentru aceste pregatiri speciale nu i-a avut nimeni in vedere. Din acest motiv, spre exemplu, o parte dintre acceleratoarele cumparate in 2000, pentru Timisoara, Craiova sau Iasi - au fost instalate abia in 2007 - iar lumea a vuit ca aparatura per�formanta zace in cutii. "Nu are nimeni in vedere o politica de personal - specialistii pregatiti in oncologie, fizicienii. Ceea ce facem in momentul de fata in radioterapie cu posi�bilitatile pe care le avem nu mai seamana deloc cu ceea ce se face in restul lumii. Specialistii tineri aleg sa plece din tara. Nu se mai scot locuri la Rezidentiat - pentru ca nu mai exista retea de radioterapie. Si, ca o concluzie, in toate tarile civilizate - in comunitatea europeana - media este de 4-5 aparate la un milion de locuitori. Deci, Romania ar trebui sa aiba undeva spre 100 de aparate de radioterapie. Avem sub 20. Depasite si pe duca", a conchis doctorul Mircea Savu. Mortii aduc bani Specialistul ne-a prezentat situatia existenta la Institutul Oncologic Fundeni, unul dintre cele doua mari centre nationale "cu posibilitati multiple de tratament". In momentul de fata in Institut se lucreaza cu trei aparate - doua acceleratoare si un aparat pentru tele�cobalto-terapie. La unul dintre acce�leratorare nu mai exista suport tehnic - adica in cazul in care se strica o piesa, cedeaza, iar cei 180 de pacienti tratati zilnic la acesta raman pe dinafara. "Niciodata in Progra�mul national de cancer nu s-au regasit cheltuielile cu aparatura din radiote�rapie, ceea ce este o mare problema. Nu dis�cutam despre chirurgia oncologica si niciodata despre radiote�rapie, din pacate. Cheltu�ielile din radioterapie sunt subesti�mate, iar CNAS decon�teaza 12 euro, fata 50 de euro cat ar fi corect pentru fiecare sedinta de radio�terapie. Pentru ca deco�ntarea de catre Casa se face pe baza unui sistem absolut imbecil - DRG - decontare pe caz rezolvat, care incurajeaza minciuna medicala, pentru ca tu trebuie sa umfli acolo diagnosticele ca sa obtii un indice de complexitate a cazului mai bun. De exemplu, o apendicita acuta complicata este cotata ca o amputatie de rect. Deci o apendicita acuta facuta prost, in 20 de minute, si care se complica este cotata la acelasi nivel cu o operatie care poate sa dureze 4-5 ore. Iar cel mai bun indice de complexitate a cazului se acorda daca pacientul moare. Acolo esti platit cel mai bine", ne-a mai spus Mircea Savu.

Pagina realizata de Carmen POPESCU