In 1944, la Washington se pregatea Planul Morgenthau vizand punerea Germaniei in imposibilitatea de a mai provoca un razboi in viitor, plan pe care il prezentam in randurile ce urmeaza. 1. Demilitarizarea Germaniei Scopul Fortelor Aliate ar trebui sa fie demilitarizarea completa, cat mai rapida a Germaniei, imediat dupa capitularea acesteia. Acest lucru inseamna dezarmarea completa a armatei germane si a populatiei (inclusiv inlaturarea sau distrugerea tuturor materialelor de razboi), distrugerea completa a industriei germane de armament si inlaturarea sau distrugerea altor ramuri ale industriei necesare fortelor armate. 2. Impartirea Germaniei a) Polonia ar trebui sa primeasca acea parte din estul Prusiei care nu va fi atribuita U.R.S.S.-ului si sudul Sileziei, asa cum se arata in harta atasata (Anexa A). b) Franta ar trebui sa primeasca Saar-ul si teritoriile adiacente, incadrate de raurile Rhin si Moselle. c) Asa cum se arata in capitolul 3, ar trebui creata o Zona Internationala care sa contina Ruhr-ul si zonele industriale adiacente. d) Partea care ramane din Germania ar trebui impartita in doua state autonome, independente, (1) Germania de Sud, compus din Bavaria, Wurttemberg, Baden si o serie de zone mai mici, si (2) Germania de Nord, compus din cea mai mare parte a fostului stat Prusia, Saxonia, Thuringia si o serie de state mai mici. Vamile dintre noul stat Germania de Sud si Austria ar trebui unite, aceasta revenind la granitele politice din perioada anterioara anului 1938. 3. Zona Ruhr

		Prizonierii germani cazuti in mainile Aliatilor au suferit initial un tratament dur - insa dupa cresterea amenintarii sovietice au fost eliberati, iar Marea Britanie avea in vedere chiar folosirea acestora intr-o campanie impotriva URSS

Aici este inima industriei germane, centrul industriei de razboi. In aceasta zona ar trebui distruse toate utilajele folosite in industrie, dar acest lucru trebuie astfel facut incat ea sa fie slabita si controlata, pentru ca in viitor aceasta sa nu mai poata deveni o zona industriala. Acest lucru se poate realiza urmand urmatorii pasi: a) intr-o perioada scurta de timp, daca este posibil nu mai mult de 6 luni de la incheierea ostilitatilor, toate planurile si echipamentele industriale ce nu au fost distruse in urma actiunilor militare, ar trebuie fie demontate si mutate din zona, fie distruse complet. Toate echipamentele din mine ar trebui scoase, iar minele ar trebui sa fie complet abandonate. Se presupune ca distrugerea zonei se poate face in trei etape: (i) Imediat dupa ce au patruns in zona, fortele militare ar trebui sa distruga toate echipamentele ce nu pot fi mutate. (ii) Preluarea echipamentelor de catre membrii Natiunilor Unite ca despagubiri de razboi. (Paragraful 4) (iii) Toate echipamentele ce nu au putut fi mutate intr-o anumita perioada de timp, sa zicem 6 luni, vor fi distruse complet sau transformate in fier vechi si oferite Natiunilor Unite. b) Populatia din regiune trebuie sa inteleaga faptul ca nu vom mai permite ca aceasta zona sa mai fie una industriala. Astfel, toate persoanele care au capacitati deosebite sau pregatire tehnica, impreuna cu familiile lor, ar trebui incurajate sa se mute definitiv din zona, fiind cat mai dispersate. c) Regiunea ar trebui sa devina o zona internationala, guvernata de o organizatie de securitate internationala, aflata in subordinea Natiunilor Unite. Politicile organizatiei ce va guverna regiunea ar trebui sa se bazeze pe obiectivele enumerate mai sus.

		Planul Morgenthau prevedea impartirea Germaniei astfel incat sa nu poata deveni o amenintare militara la adresa Europei

4. Reparatii si despagubiri de razboi Nu ar trebui cerute reparatii sau despagubiri sub forma unor plati recurente. Reparatiile si despagubirile ar trebui facute sub forma transferului de resurse si teritorii germane: a) prin restituirea proprietatilor confiscate de germani din teritoriile ocupate de acestia; b) prin restituirea teritoriilor ocupate de germani si a drepturilor asupra proprietatilor industriale aflate in teritoriile ocupate, catre statele ce au fost ocupate si organizatiile internationale, conform programului de impartire; c) prin demontarea si mutarea echipamentelor industriale din Zona Internationala, Germania de Nord si Sud in statele devastate, conform planului de impartire; d) prin munca fortata a germanilor in afara Germaniei; e) prin confiscarea tuturor bunurilor de provenienta germana, chiar si din afara granitelor. 5. Educatia si propaganda a) Toate scolile si universitatile vor fi inchise pana cand o Comisie de Educatie a Aliatilor va pregati un program de reorganizare. Se presupune ca va trece o perioada destul de mare de timp pana cand orice institutie de invatamant superior va fi deschisa. Intre timp, studentilor germani li se va permite sa studieze in universitatile straine. Scolile se vor deschide in momentul in care vor exista profesorii si manualele necesare. b) Toate posturile de radio, ziarele, revistele, saptamanalele, etc. nu vor mai emite sau functiona pana in momentul in care nu exista un control si nu este elaborat un program adecvat. 6. Descentralizarea politica In prima faza, administrarea fortelor armate germane trebuie organizata in asa fel incat sa pregateasca o eventuala impartire a Germaniei in trei state. Pentru a facilita impartirea si pentru a-si asigura continuitatea, autoritatile militare ar trebui sa se bazeze pe urmatoarele principii: a) Eliminarea tuturor oficialilor cu putere de decizie ce au facut parte din guvernul Reich-ului si concentrarea atentiei asupra guvernelor locale. b) Incurajarea reorganizarii guvernelor statale (landuri) care sa corespunda celor 18 state in care este impartita in prezent Germania, precum si transformarea provinciilor din Prusia in state separate. c) Referitor la impartirea Germaniei, guvernele statale ar trebui incurajate sa organizeze si un guvern federal pentru fiecare zona care ia nastere. Aceste noi guverne ar trebui sa ia forma unor confederatii de state, care se bucura de o serie de drepturi si autonomie locala. 7. Responsabilitatea armatei in privinta economiei germane locale Principalul scop al armatei in privinta controlului economiei germane ar trebui sa fie acela de a facilita operatiunile militare si ocupatia militara. Guvernul Militar Aliat nu ar trebui sa se ocupe de chestiuni economice cum ar fi controlul pretului, ratii, somaj, productie, reconstructie, distributie, consum, adaposturi sau transport, si nici sa ia masuri menite sa sustina sau sa intensifice operatiunile noastre. Responsabilitatea sustinerii economiei germane cade in seama populatiei germane, care beneficiaza de facilitatile existente in aceste circumstante. 8. Controlul asupra evolutiei economiei germane Timp de 20 de ani, dupa ce am reusit sa detinem controlul, inclusiv asupra exportului si capitalului ce intra in tara, economia va fi monitorizata de Natiunile Unite, pentru a preveni dezvoltarea unor ramuri ale industriei ce ar putea sustine cresterea potentialului militar al Germaniei. 9. Pedepsirea crimelor de razboi si tratamentul grupurilor speciale Am atasat (Anexa B) un program referitor la pedepsirea unor crime de razboi si la tratamentul aplicat organizatiilor naziste sau altor grupuri speciale. 10. Insemne si uniforme a) Nici o persoana din Germania (cu exceptia membrilor Natiunilor Unite si ai statelor neutre) nu ar trebui sa poata purta insemne militare care sa indice gradul sau medalii militare. b) Nici o astfel de persoana nu ar trebui sa poata purta, la 6 luni de la incetarea ostilitatilor, o uniforma militara sau o uniforma a unei organizatii militare. 11. Interzicerea paradelor Paradele militare vor fi interzise in toata Germania, iar fanfarele militare vor fi dizolvate. 12. Aviatia Toate avioanele (inclusiv planoarele), atat cele militare, cat si cele comerciale vor fi confiscate. Germanilor nu li se va permite sa piloteze sau sa asiste la pilotarea avioanelor, inclusiv cele care sunt folosite de straini sau in zboruri in afara granitelor. 13. Responsabilitatea Statelor Unite a) Responsabilitatea intocmirii unui plan pentru Germania, dupa capitularea acesteia, asa cum este prezentat si in acest memorandum, va cadea in seama Natiunilor Unite. Executarea politicilor adoptate ar trebui sa cada in seama unui grup international care va fi numit, in urma discutiilor, de Natiunile Unite. Avand in vedere masurile speciale necesare in acest caz, este preferabil sa fie facuta o delimitare intre actiunile initiale, referitoare la ocupatia militara si cele care se intind pe o perioada mai mare de timp. In timp ce Statele Unite, Marea Britanie si U.R.S.S.-ul vor avea, din motive evidente, un rol major in demilitarizarea Germaniei (ajutate si de fortele Natiunilor Unite), chestiunile ramase vor putea fi lasate in seama vecinilor Germaniei de pe continent. b) Dupa demilitarizarea completa a Germaniei, pentru finalizarea planului vor trebui distribuite urmatoarele sarcini: i) Statele Unite vor avea reprezentanti militari si civili in orice comisie sau comisii ce vor fi formate pentru punerea in aplicare a planului referitor la Germania si acesti reprezentati vor avea si o echipa corespunzatoare. ii) Principalele responsabilitati cu privire la politicile legate de Germania si administratie vor cadea in seama fortelor militare ale vecinilor Germaniei de pe continent. Mai exact, aici vor fi inclusi militari din Rusia, Franta, Polonia, Cehia, Grecia, Iugoslavia, Norvegia, Olanda si Belgia. c) Conform acestui plan trupele Statelor Unite ar putea fi retrase intr-un timp relativ scurt. Retragerea propriu-zisa a trupelor Statelor Unite nu trebuie sa preceada un acord cu U.R.S.S.-ul si Marea Britanie referitor la principiile enumerate in acest memorandum. 14. Sedinta unei Comisii Superioare Americane Ar trebui organizata o sedinta a unei Comisii Superioare Americane cat mai curand posibil, pentru a se ajunge la o intelegere in privinta pozitiei Statelor Unite referitoare la Germania.