Ziua Logo
  Nr. 4451 de luni, 2 februarie 2009 
 Cauta:  
  Detalii »
Intalnirile Ziua
Romania merge spre Est, gandind ca-n Vest
-- Ministrul de Externe Cristian Diaconescu vorbeste despre prioritatile MAE si diplomatia Romaniei, pornind de la Rasarit pana la UE si SUA
Foto: Alexandra MIHALE
Domnule ministru, care sunt prioritatile mandatului dumneavoastra?
In primul rand, maximizarea proiectelor in structurile din care facem parte, si anume UE si NATO. Aici este vorba despre planul general de participare la nivelul de luare a deciziilor in cadrul UE. Apoi, o serie de proiecte separate, dar care au o logica intrinseca. Este vorba de modul in care ne pozitionam in ceea ce priveste politicile generale ale UE, iar in ceea ce priveste NATO, trecerea de la stat contributor, mai ales prin forte militare, la un stat care participa mult mai atent la decizia politica, si aici este vorba despre lupta impotriva terorismului, situatia din Afganistan, Irak, aspectele care tin de frontiera. Aceasta participare ne permite si o abordare bilaterala ceva mai de substanta. Adica in momentul in care avem un proiect european in ceea ce priveste vecinatatea apropiata, este mult mai simplu pentru Romania sa aiba si un proiect bilateral privind relatia cu Republica Moldova, relatia cu Ucraina sau criza energetica. Deci, pornind de la acest gen de atitudine si de incercare de maximizare a pozitionarii Romaniei in UE, decurg si celelalte consecinte.
A doua chestiune: dimensiunea economica. Am facut, din punct de vedere organizatoric, o directie generala in MAE, pentru a sintetiza informatia pentru ca, din pacate, nu avem nici la misiunile noastre in strainatate, si nici in centrala un coridor de informatii si analiza pe tot ceea ce intra, ca si informatii, in structurile ministerului.
Al treilea lucru, de care ma voi ocupa in mod direct este zona consulara. Pe aceasta zona vom avea pana in iunie o evaluare la doua oficii consulare pe care trebuie sa le aducem la nivel Schengen, la standarde europene. In cele patru domenii fata de care Romania trebuie sa aiba o capacitate de reactie mai serioasa, pentru MAE revine domeniul vizelor, si din acest punct de vedere probabil Chisinaul va fi unul din cele evaluate.
Toate drumurile duc la Moscova
La investitura dvs, presedintele Traian Basescu a reluat o tema de la inceputul mandatului sau, privind atentia deosebita pe care trebuie sa o acordam dimensiunii rasaritene a politicii externe, si aici ma refer si la Rasaritul romanesc si la relatia cu Moscova.
In primul, este chestiunea de reprezentare. Sunt din ce in ce mai putini tineri si oameni care in MAE stiu, de exemplu, limba rusa. In al doilea rand, in plan de cariera trebuie regandit, plecand de la un statut al corpului diplomatic mai bine pus la punct. Aici, cat de rapid posibil, vom incerca, pe de-o-parte sa reluam formula concursurilor traditionale cu foarte bune evaluari in ceea ce priveste intrarea in minister si dobandirea gradelor diplomatice. Ideea de a face concurs de dosare, pe puncte, mi se pare total neadecvata. As dori sa introducem si sistemul de trimitere la post pe regulile care functioneaza in Europa si dincolo de Ocean, si anume pe patru categorii de oficii diplomatice, in functie de dificultatea, si de distanta geografica, de conditiile mai dificile. Stiti ca exista, ca sunt patru categorii: A, B, C si D. Cine face un post de categoria C sau D, urmeaza la rand pentru un post de categoria A sau B. In multe ministere de Externe, un diplomat stie cu doi ani inainte la ce post urmeaza sa fie trimis, avand timp sa se pregateasca, sa cunoasca limba. Si in al treilea rand, planul de cariera. Nu vin tineri, pentru ca nu stim, dincolo de intrarea in MAE, ce urmeaza sa faca.
Sa revenim la Rasarit...
Este o zona foarte dinamica, lucrurile evolueaza, nu intotdeauna intr-un sens pozitiv, dar evolueaza, si, pentru cineva care doreste sa isi asume in diplomatie si o dimensiune ceva mai activa, este o zona foarte interesanta. Fata de alte zone, ceva mai aproape de noi, in care matricea este deja formata. In al doilea rand, in ceea ce priveste dimensiunea politica, cred ca pe undeva este nevoie de un coeficient ceva mai mare de viziune. Sunt mai multe teme care nu au fost solutionate la timpul lor, legate mai ales de tehnicalitati juridice. Sunt zone, mai spre Caucaz, in care tot pentru ca nu am avut viziune si reprezentare corespunzatoare nu am reusit sa potentam o relatie bilaterala care sa ne dea apoi argumentul pentru o relatie multilaterala ceva mai serioasa pentru problemele legate de coridoarele energetice. Trebuie sa ne sporim personalul diplomatic din aceste zone.
V-ati propus o strategie speciala pentru Moldova, pentru Rusia sau pentru Caucaz?
Relatia cu Moldova prezinta o formula de libera circulatie, de deschidere a frontierelor, asigurarea unor fonduri de finantare in euro regiunile din acel perimetru ca Prutul Superior si Dunarea de Jos, aici se poate vorbi si de Ucraina. Mai inseamna dezvoltarea unei dimensiuni culturale si respectarea valorilor UE. Din aceasta perspectiva, a vorbi cu Republica Moldova in numele UE reprezinta un argument politic important si la Chisinau. Din discutia cu domnul Stratan, ministrul de Externe, avuta in cadrul ultimei vizite la Chisinau, ei isi doresc o relatie bazata pe parteneriatul european in sensul propus de partea romana. Sigur, este o chestiune de accente. Pentru ei accentele legate de Tratatul politic, de frontiera, de diverse acorduri privind infiintarea consulatelor ar reprezenta o prioritate in acest moment. Nu vad de ce aceste domenii nu pot merge in paralel. Sa va dau un exemplu: din punctul de vedere al Republicii Moldova este important un dialog direct si bilateral intre UE si Republica Moldova in raportare cu Parteneriatul Estic. In Ucraina abordarea este diferita. Aceasta tara crede foarte tare in proiectul Parteneriatului Estic si isi pune mai putine sperante in dialogul direct. Aceste domenii au fost abordate in cadrul ultimelor vizite la Chisinau si Kiev.
Intalnire "secreta" la Chisinau
Stiti ce ne-a mirat in timpul vizitei dvs de la Chisinau? Acea intalnire asa-zis secreta cu liderii politici aranjata de ambasadorul dvs, care sta acolo de pe vremea lui Iliescu, si care nu figura pe agenda si nici nu a fost urmata de vreo declaratie. Este vorba de persoane controversate ale pseudo-opozitiei, scoase din agenda Moscovei sau a unor multi-milionari si care s-au aflat chiar si in atentia SRI pentru fraude trans-frontaliere realizate si pe teritoriul Romaniei.
Da, nu stiu de ce. In programul meu aparea normal. A fost organizata la solicitarea noastra, dar faptul ca nu s-au facut declaratii de presa a fost la dorinta dansilor, a participantilor.
Dar puteti sa ne spuneti
ce s-a discutat?
Discutia s-a referit la momentul alegerilor si la ceea ce se intampla in Republica Moldova. Din punctul lor de vedere, in continuare trebuie sa existe o monitorizare din partea UE mai ales in ceea ce priveste accesul la mass media.
Dar se stie ca toti cei care au aceste publicatii in Moldova, pe de-o parte cer bani si Romaniei, dar au si afacerile lor, manoase. Romania finanteaza acolo niste ziare care furnizeaza aici alte tiraje si care, cand le scuturi mai bine, constati ca apartin de niste trusturi care au in spate niste milionari sau chiar Moscova.
Sigur ca sunt aspecte pe care nu le cunosc, dar, dincolo de toate aceste lucruri, atunci cand au fost neintelegeri, dupa cum se stie, in ceea ce priveste PROTV-ul si TVR-ul, s-a reactionat pana la nivelul comisarului european Benita Ferrero Waldner. Cu dansa am vorbit chiar ieri si mi-a spus ca va urmari in continuare evolutiile, mai ales in contextul alegerilor.
Sigur, dar aceasta este doar o jumatate a problemei. Cealalta tine de transparenta fireasca unei societati democratice. Dupa cum este si la noi, presa trebuie sa-si declare actionariatul. Or, se pare ca aceasta este problema postului de la Chisinau, a ramas doar cu numele legat de Bucuresti. In rest, e un post strain de limba romana. Vedeti, dupa noi, problema Basarabiei este ca in politica, mai ales in cea de asa-zisa opozitie, avem de a face cu o intreaga banda imbacsita si imbatranita in rele. Poate ar trebui ca Ministerul, Romania, sa inceapa sa ignore acesti profitori si sa se axeze pe noua generatie, pe tinerii romani din jurul Romaniei, care au nevoie de sprijin, de atentie, de burse.
Toate proiectele care tin de schimburile culturale, de educatie, trebuie continuate. Stiu ca si acolo sunt dificultati de acceptare. Protocolul de colaborare dintre Ministerul Educatiei, care trebuie incheiat si cu Republica Moldova si cu Ucraina, trebuie sa aiba si aceasta dimensiune. O relatie bilaterala se construieste pe argumente pozitive, oricat de incapatanat trebuie sa fii pe o perioada mai mare de timp. Mai ales in relatiile de buna vecinatate pe care trebuie sa le avem si cu Ungaria, si cu Republica Moldova, si cu Ucraina. Indiferent de disfunctii si de greseli, pe care probabil si noi le facem, la un moment dat trebuie sa ne incapatanam sa credem in astfel de relatii.
In ceea ce priveste relatia cu Rusia, vom avea o discutie bilaterala la sfarsitul lunii februarie, la Moscova, si imi pun mari sperante in aceasta intalnire. Vizita va fi pregatita la nivel de directori generali si secretari de stat tocmai pentru acele probleme care stau in drumul unei relatii bilaterale constructive.
Basescu, asteptat in Rusia
Vizita presedintelui Traian Basescu la Moscova a ramas in picioare?
Sigur, in plan bilateral, absolut. Ca ministru de Externe voi incerca sa fac demersurile necesare pentru ca acest lucru sa se concretizeze. Pe orice dimensiune de cooperare bilaterala importanta pentru Romania, Ministerul de Externe promoveaza contactele la cel mai inalt nivel, mai ales la Est de Romania, unde simbolistica nivelului de asumare a unor angajamente este mai bine urmarita. Spre Vest, lucrurile sunt ceva mai pragmatice. In Est, diplomatia ramane mai clasica, anumite lucruri nu se incheie decat daca ai Tratat politic de baza.
Care mai e pozitia noastra privind Georgia si Ucraina in ce priveste intrarea lor in NATO si UE?
Aceeasi. Mai mult, am discutat cu partea ucraineana posibilitatea de a oferi, la solicitarea lor, un sprijin nu doar politic in ce priveste integrarea euro-atlantica, ci si tehnic. Vor avea loc o serie de intalniri, inclusiv la nivel de secretari de stat, pentru a facilita pregatirea autoritatilor de la Kiev in scopul integrarii. Aspiratiile lor euro-atlantice le-am inteles a fi mentionate inclusiv la nivelul presedintelui Ucrainei, lucru care reprezinta un argument foarte serios in planul relatiilor bilaterale.
ONU garanteaza decizia de la Haga
Vedeti un verdict favorabil Romaniei in procesul de la Haga in litigiul dintre Romania si Ucraina privind Platoul Continental al Marii Negre?
Nu pot sa ma antepronunt. Stiu insa argumentele care, dupa parerea mea, sunt extrem de solide, au o fundamentare in dreptul international bine puse la punct si nu vad, din punct de vedere juridic, cum am putea primi o solutie alta decat cea favorabila. E posibil sa nu fie vorba de a castiga suta la suta. Dar ceea ce conteaza este ca avem o decizie. Iar garantul executarii unei astfel de solutii este Consiliul de Securitate. Aici lucrurile sunt foarte serioase, neexistand un precedent de neaplicare a unei hotarari. Poate fi un argument foarte serios sa scoatem de pe agenda bilaterala aceasta tema. S-au creat tensiuni, comentarii de ambele parti. Ajunge! Avem si alte subiecte. Acum avem o solutie terta, pe care o vom accepta si implementa. Din punct de vedere economic, daca se va pune problema unor exploatari, procesul va fi foarte complicat. Deocamdata nu a exploatat nimeni, pentru ca in litigiu nimeni nu s-a angajat in aceasta problema.
China-Romania, respect reciproc
Ce ne puteti spune despre interesul romanesc in spatiul asiatic, mai exact China, tara care vine tare din urma, poate cea mai mare putere a lumii, si cu care noi aveam o relatie traditionala.
Din anii trecuti imi amintesc cata disponibilitate si cata participare, uneori chiar afectiva, din partea diversilor demnitari chinezi am avut parte, din momentul in care am intrat in dialog cu ei. Pacat ca nu folosim mai mult acest fond al relatiilor bilaterale extrem de bun, fata de care chinezii sunt extrem de consecventi. Si asa avem un deficit in relatiile bilaterale, dar din punct de vedere politic sunt gata sa sprijine proiectele Romaniei, in conditiile in care Romania le are. Daca va fi vorba de vreo decizie in Consiliului de Securitate, China va fi intotdeauna alaturi de Romania. Sunt declaratii care mi-au ramas in minte si este foarte important ca si in Asia sa avem un partener important.
Ce relatii avem in prezent cu spatiul Orientului si cel african, ramas cam neexploatat?
Cel putin nordul Africii trebuie sa intre mai mult in atentia Romaniei. Tari ca Egiptul, Maroc, dar si Tunisia au din ce in ce mai pronuntat un rol de relationare europeana si trans-atlantica. Orientul Mijlociu de asemenea. Sa nu uitam daca vorbim de relatii diplomatice bune in aceasta zona, ca oricand un oficial roman poate vizita la fel de bine orice tara araba si Israelul. Exista o disponibilitate de dialog foarte mare pe care Romania ar fi pacat sa o piarda. Ne gandim la o strategie de implicare mai mare a Romaniei pe probleme ce vizeaza Orientul Mijlociu, potentand capitalul de incredere pe care noi inca il avem. Atat partenerii europeni, cat si cei euro-atlantici, inteleg faptul ca Romania poate reprezenta un argument foarte solid cel putin in ceea ce priveste acceptabilitatea unor mesaje ce se pot transmite spre partile statale si non-statale.
Diplomatia SUA pe Marea Neagra
Ce ne puteti spune despre relatiile cu America din perspectiva instalarii noii Administratii, Obama. Politica SUA fata de Marea Negra va ramane neschimbata?
Da. Si nu vreau sa va vorbesc nu doar pe baza unor perceptii, ci din perspectiva unor date pe care le avem. In linii mari, politica externa a SUA nu se va schimba, ci vor exista unele accente care vor incuraja dialogul pe temele sensibile. Cred ca Administratia Obama va fi mult mai disponibila decat cea din mandatul lui George W. Bush. Trebuie sa intelegem ca Romania este membra NATO, deci are garantiile Tratatului de la Washington, iar cooperarea cu Administatia Bush a fost una foarte buna. Sper ca relatiile sa se mentina bune si in continuare.
Probleme cu Serbia
Am dori sa vorbim putin si despre romanii din jurul granitelor. Nu exista probleme numai pentru cei din Basarabia, ci si cu cei din Ucraina si Serbia. In Valea Timocului exista chiar in acest moment un scandal legat de fundatia unei biserici romanesti pe care autoritatile sarbesti o vor demolata.
Cu riscul de a nu ma face prea simpatic, vreau sa va spun ca nu orice problema o putem ridica adecvat in planul relatiilor bilaterale. Am discutat cu ministrul sarb de Externe Vuk Jeremic si va spun ca la nivelul cooperarii regionale lucrurile stau bine. As dori sa fac aici o paranteza, la fel si cu Ucraina, a fost stabilita o intalnire trilaterala. Referitor la vizita pe care presedintele Traian Basescu urmeaza sa o efectueze in Ucraina luna viitoare, va fi ridicata problema minoritatilor care nu este una numai a MAE, ci tine si de competentele Ministerului Culturii. In ceea ce priveste Serbia, sigur ca am transmis semnale privitoare la chestiunea bisericii de la Malainita, iar acestea au fost receptionate. Bineinteles ca ar mai fi nevoie si de implicarea Ministerului Culturii si chiar a Patriarhiei Romane. Vrem sa aratam ca Romania vorbeste despre aceasta problema pe mai multe voci. Nu vrem sa ne derobam de resposabilitate, dar exista si alte institutii care ar trebui sa intervina mult mai activ in rezolvarea unor astfel de probleme. Tentatia de a spune ca dincolo de granite are compentente numai MAE este falsa. Nu ne putem reprezenta bine interesele daca aceste institutii nu isi preiau aceste atributii.
Strategie pentru romanii de pretutindeni
Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni nu ar trebui sa elaboreze o strategie proprie? Nu ar trebui sa se faca o diferentiere clara a congenerilor din jurul granitelor, cu muncitorii din spatiul european si emigratia veche din America sau Australia ?
Este adevarat. Ne trebuie o diferentiere, ne trebuie strategii separate. Pentru cei care sunt plecati pe criterii economice una, pentru cei pentru care ar trebui actionat in vederea pastrarii identitatii nationale si a religiei lor, o alta strategie. Sunt tari mai disponibile si altele in care flexibilitatea este mai redusa. Unde se observa o tara in care disponibilitatea este mai redusa, sigur ca ar trebui implicat si MAE si Guvernul si celelalte institutii ale statului.
Relatia cu Moldova prezinta o formula de libera circulatie, de deschidere a frontierelor.
La Haga e posibil sa nu fie vorba de a castiga suta la suta in procesul cu Ucraina.
Ne trebuie strategii separate pentru romanii de pretutindeni.
Interviu realizat de Luciana POP, Madalin NECSUTU si Victor RONCEA 
 Afisari: 541  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 1 Afiseaza toate comentariile  
ROMANIA NU MERGE NICAIERI    de LENIO
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Diversiunea Ciorogarla (3936 afisari)
 Statul fara caini (3793 afisari)
 Incest cu voie de la magistrati (2992 afisari)
 Severin: Guvernul curcubeu cade la anul (1907 afisari)
 Calutul troian (1238 afisari)
 Scene nud cu actrita Keira Knightley! (VEZI FOTO) (3835 afisari)
 Actorul Nick Nolte arata ca un vagabond! (FOTO) (3693 afisari)
 Enigma pentru lumea medicala: Fetita care refuza sa creasca (3498 afisari)
 Noua jucarie sexuala a Madonnei (FOTO) (2444 afisari)
 LIVE Liviu Dragnea: Imi depun demisia de onoare din functia de ministru de Interne (2270 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2009 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02174 sec.