Toate categoriile de salariati care beneficiaza de pensii de serviciu primesc bani atat de la bugetul de asigurari sociale de stat, cat si din impozitele noastre pe salarii. Pilotii si stewardesele sunt una dintre categoriile care au primit dreptul, prin Legea speciala 223/2007, sa bage mana in buzunarele platitorilor de impozite. Un pilot pensionar, de exemplu, care are o pensie de serviciu de 150 de milioane de lei vechi (80% din media salariilor pe ultimele 3 luni), primeste doar 20 milioane din bugetul administrat de Casa de Pensii. Restul de 130 de milioane il incaseaza din impozitele pe salariu platite lunar la bugetul de stat de profesori, ingineri, constructori si ceilalti salariati "de rand". In plus, vechimea minima pentru pensionare este de 20 de ani, fiecare an lucrat suplimentar insemnand un procent in plus la pensie. Mai mult, legea 223 este si prost intocmita deoarece permite oricarui pilot sau insotitor de zbor cu pensii de "numai" 15-20 de milioane de lei vechi sa-si aranjeze angajarea la o companie privata de transporturi aeriene civile, pe un salariu de 18.000 - 20.000 de lei, ceea ce ii va permite ca dupa 3 luni sa-si "actualizeze" pensia. Pensiile de serviciu ale insotitoarelor de zbor sunt calculate in acelasi mod, depasind 40 de milioane de lei vechi. Tot de pensii "la inaltime" au parte si navigatorii, mecanicii si operatorii radionaviganti, care incaseaza peste 70 de milioane de lei vechi, desi altfel ar avea dreptul la numai 10 - 15 milioane. Bani grei pentru fostele cadre O alta lege speciala (OUG 36/2003), care permitea pensii privilegiate fostilor diplomati, a crescut ca voinicul din poveste. Prin modificari succesive ale legii, au fost extinse privilegiile initiale, intre beneficiari gasindu-si loc si fostii securisti din comertul exterior si "misiunile culturale" in strainatate. Toti acestia sug la doua bugete: de la cel de pensii primesc exact banii la care ar avea dreptul (potrivit punctelor de pensie acumulate), dar grosul il iau de la bugetul de stat. Astfel, un "fost" cu o pensie de peste 7000 de lei (cel putin 80% din ultimul salariu brut, cu toate sporurile), ar avea dreptul, spun surse din Casa Nationala de Pensii, la numai 2000 - 2500 de lei lunar, restul fiind platiti de la bugetul de stat. Dupa ultimele modificari ale legii, toti cei mentionati mai sus care au implinit 60 de ani, au cel putin 30 de ani de cotizare completa, din care macar 18 in diplomatie au dreptul la o pensie de 80% din ultimul salariu brut, neimpozitat. Ei mai primesc cate 1% din ultimul salariu, pentru fiecare an vechime in diplomatie peste cei 18 ani. Magistratii in legea lor Judecatorii si procurorii primesc o pensie de serviciu de cel putin 80% din ultimul salariu brut lunar, plus sporurile primite in ultima luna dinaintea pensionarii, daca au implinit varsta de 60 de ani si au o vechime de cel putin 25 de ani ca magistrat sau in functii asimilate. Un judecator de la Inalta Curte poate ajunge astfel la o pensie de 7000 - 9000 de lei, functie si de vechime. Legea magistratilor a fost speculata si de alte categorii de persoane, asimilate sau pretins-asimilate magistratilor. Ziua a publicat recent deciziile de pensionare ale lui Dan Drosu Saguna (16.700 lei), fostul presedinte al Curtii de Conturi si a altor consilieri juristi din cadrul aceleiasi institutii, carora li s-au calculat pensii de magistrat de peste 12.000 de lei lunar, desi CSM nu le recunostea aceasta calitate. Fara acest privilegiu, ei ar fi avut dreptul la o pensie cu mult mai mica (majoritatea pana in 3000 de lei, potrivit surselor din CNPAS). Favoruri pentru parlamentari Pensiile parlamentarilor se platesc tot din doua bugete. Un parlamentar cu cel putin 3 mandate are dreptul, potrivit legii in vigoare (96/2006), la minim 80% din ultimul salariu. Daca au numai doua mandate, pensia scade cu 20%, si cu 40% pentru cei cu un singur mandat, dar ramane peste 3120 de lei, mai mult decat ar avea dreptul de la Casa de Pensii. Parlamentarii vor primi pensia aferenta numarului de puncte de pensie din bugetul asigurarilor sociale, iar diferenta "de smecher" din bugetul de stat, in care se varsa impozitele pe salarii. Parlamentarii de sex masculin si-au mai introdus un favor, prin Legea 385/31 decembrie 2007 - pot iesi la pensie la 63 de ani (in loc de 65) si sa aiba o vechime de 30 de ani (in loc de 35), astfel incat mai pot adauga ceva la cei 80%. Lei vechi si noi pentru varsta a treia Romania are un numar total de pensionari de aproximativ 5.525.700. Dintre acestia, aproa�pe 4.670.000 sunt pen�sionari de asigurari sociale de stat, in�clu�s�iv beneficiari de ajutor social, iar circa 856.600 sunt pen�sionari agricultori. Anul trecut, pensia medie pen�tru prima categorie era de 565 lei noi, in timp ce agri�cultorii primeau doar 241 lei. Com�parativ cu aceste sume, unui procuror pensionat tot anul trecut ca director de peniten�ciar s-a stabilit ca i se cuvine conside�rabila suma lunara de 268 de milioane lei vechi. La polul opus, s-au depistat abso�lut intamplator varstnici cu pensii de 400.000 lei vechi, dar si de numai cateva zeci de mii.

Catalin ANTOHE