Valentin HOSSU-LONGIN 

Ziua dinaintea Craciunului am petrecut-o umbland ca naucul prin centrul Parisului. Care centru, ca atatea are Orasul Luminilor, incat nici nu stii unde te gasesti!? Treci prin Piata Operei, cu faimoasele magazine-galerii Lafayette, apoi prin superluminatul si suprapopulatul Champs Elys�es, pana la esplanada Trocadero, din fata maretului Tour Eiffel, simbolul inconfundabil al francezilor. In zona, timp si bani sa ai, deoarece sunt, mai multe decat crezi, muzee, expozitii, hoteluri, biserici, cinematografe, restaurante si tarabe fierbinti cu castane, toate pentru toate gusturile, preocuparile si buzunarele. Numai In acest perimetru, se perinda zilnic peste un milion de umblatori, cei mai multi fiind turisti din toate tarile lumii. Suveniruri multicolore si popasurile la Louvre sau la Centrul Pompidou, unde-i si Atelierul Brancusi, cu dorinta fireasca de a face fotografii, in acest amalgam de imagini, stari, trairi si amintiri, dincolo de ce ti se ofera in pliante si ghiduri scrise in principalele limbi ale pamantului... Era destul de frig. O mogaldeata tuciurie isi invelea picioarele intr-o patura soioasa, intinzand mana spre cei care asteptau sa intre in Piramida de sticla din fata marelui muzeu, zicand: "Da-ne moa, pur ienfant!". Imi dau seama ca-i de-a...noastra si-i adresez o intrebare, de-a dreptul prosteasca, de ce cerseste si nu munceste undeva. S-a ridicat, aratandu-si o silueta de femeie de vreo 30-35 de ani, cu fuste cu tot, zicand: "Aoleu, ca asa m-a intrebat si altu', anu trecut; da' cersitu' nu-i si el o munca?" Cat castigi, am insistat, la care ea s-a codit sa raspunda, apoi a zis ceva despre faptul ca zilnic se asteapta s-o ia politaii, trimitand-o in tara, mai ales ca "presul Gioana" le-a promis sa le dea 20.000 de euro, daca se intorc. "Am un frate in Italia si-o cumnata in Spania. Vorbesc cu ei, cu mobilu asta, si daca facem o juma de milion, ne terminam casoaia din Bucuresti, ca orice tigan cu dare de mana." Cand credeam ca dialogul s-a Incheiat, ea m-a tras de maneca, intrebandu-ma: "Boierule, ce hram porti pe acia?" ii spun ca am venit sa petrec Craciunul la niste neamuri, care locuiesc in Montrouge, la care ea face un gest a lehamite sau chiar de scarba, ca "Asta nu-i Paris". Incerc s-o contrazic, dar femeia care batuse mai toate orasele europene pana sa ajunga la Paris, mi-a replicat, suflandu-si nasul intr-o fusta si tragand din tigara: "Am fost si eu in acel Monruj, pentru cateva zile, cu mai putini colorati ca-n alte parti, dar cu o ordine si curatenie, fara cersetori, care m-au facut sa revin in centru." Dupa ce mi-am declinat profesia si ca intentionez sa reproduc o parte din discutia noastra, Maria lu' Simbion a pretins sa-i dau 5 euroi, ca cersitul si vorbaria despre asta costa, se platesc. Achitand "interviul" luat, m-a rugat sa transmit familiei din Moldova: "Sa spuneti acasa ca noi ne simtim bine aicisea, doar ca frantujii astia s-au cam saturat de cata democratie avem noi parte!" In final, am intrebat-o daca a intrat in Piramida. "Da', ce-s proasta, sa pierd timpul, acilea se face banutii"... De "Haiducii", formatie romaneasca binecunoscuta in Franta, care intre Craciun si Anul Nou a concertat in celebra Sala Pleyel, cu muzica de inspiratie ardeleneasca si iberica, interlocutoarea mea n-a auzit si n-o intereseaza. Cat despre spectacolele cu piese de Matei Visniec sau de filmele lui Radu Mihaileanu, sau sculpturile lui Florin Codre nici atat. De fapt, mai toti imigrantii romani, de orice etnie sau origine regionala, nu se omoara, in primii ani, decat de facerea banilor negri, chit ca se expun rigorilor legii si sunt amenintati cu extradarea. Pana una-alta, zic ei, merge si asa. P.S. O situatie aparte a surprins ziarul "Lib�ration", care atrage atentia ca tiganii romani din jurul orasului Lyon, in numar de vreo 800, ca si romii nostri din Paris, devin ziua "invizibili", dupa ce noaptea dorm in saci si pe saltele improvizate, pe care le abandoneaza in locuri numai de ei stiute. Totodata, mai multe publicatii din Hexagon au avertizat ca exista retele romanesti de rapitori de copii, pentru a le preleva si vinde organele. "La Police est en �tat d'alerte!"