Razvan SAVALIUC 

"Fratilor! Nu ma lasati ca ma omoara taranistii!" - asa isi implora Ion Iliescu, in mai 1990, aliatii care ii faceau campanie electorala. Speriat de muntele de cadavre de la Revolutie pe care s-a cocotat la domnie, de faptul ca i-a asasinat pe fostii sefi de stat in Sfanta zi de Craciun pentru a le lua locul, dar si de inceputurile manifestatiilor anticomuniste din Piata Universitatii, Ion Iliescu a facut totul pentru a se mentine la Putere. Primul sau act ca presedinte provizoriu a fost decretul de abolire a pedepsei cu moartea. Ca nu cumva sa vina cineva dupa el si sa-l impuste asa cum i-a "multumit" el lui Ceausescu pentru ca i-a dat inalte functii in regimul comunist. "Cucuveaua de la Cotroceni" a reusit ca nimeni altul sa imparta natiunea in tabere. S-o dezbine, pentru a o "conduce" mai bine. Iliescu a declansat razboaie civile romano-romane, folosindu-se de mineri pentru a-si distruge adversarii politici. Imensa compasiune a Occidentului pentru romanii care au daramat comunismul a fost stearsa cu buretele la vederea hoardelor de mineri, asmutite si apoi laudate de Iliescu. Minerii au fost folositi in ianuarie 1990, ca sa devasteze sediile liderilor din Opozitie. Apoi, in iunie 1990, pentru a matura Piata Universitatii. In septembrie 1991 pentru a arunca peste bord Guvernul Roman si in ianuarie 1999 pentru a se incerca o noua lovitura de stat si debarcarea presedintelui Emil Constantinescu, cel care i-a suflat voturile lui Iliescu cu o simpla intrebare: "Credeti in Dumnezeu?". Acesta este palmaresul politic al lui Ion Iliescu, care in aceste zile bantuie iar pe la troitele de la locurile crimelor, pentru a stoarce lacrimi de crocodil. Cine sa-l creada!? Ca in fiecare an, Iliescu stie ca va fi huiduit si injurat, dar nu-i pasa. Isi joaca perfect rolul, stiindu-se bine aparat de SPP si falsii revolutionari atrasi de partea lui. Iliescu este cel care a nascocit Legea 42/1990, prin care s-au dat case, terenuri, spatii comerciale, scutiri de impozite si cate si mai cate, de parca lumea a iesit in strada la Revolutie pentru a primi avantaje materiale. Dintr-o lege care trebuia sa fie reparatorie doar pentru ranitii si urmasii celor decedati, Legea 42 a devenit un instrument de imbogatire pentru o masa imensa de oportunisti. De la sute de revolutionari autentici cati erau in 1990, s-au facut peste 30.000 in 1994. Iar impostorii, recunoscatori, i-au acoperit numeric pe cei autentici si s-au inghesuit sa-l numeasca, an de an, pe binefacatorul lor "primul revolutionar al tarii". Tocmai pe tovarasul Iliescu, fost sef al UTC si fost prim-secretar PCR, care a chefuit la iarba verde cu sotii Ceausescu, pentru ca apoi sa-i elimine si sa le ia locul. Si daca cineva se mai indoieste de rolul judecat de Iliescu in lovitura de stat din decembrie 1989, sa observe bine un lucru. Desi an de an se pozeaza pe la cimitirele eroilor martiri, pe Iliescu nu l-a interesat niciodata Adevarul! Unsprezece ani a fost sef de stat, dar niciodata nu a vorbit natiunii despre criminalii Revolutiei si nu a cerut Justitiei pedepsirea lor, desi s-a aflat in miezul evenimentelor. Dimpotriva, a evitat subiectul, stiindu-se ocrotit de generalul Dan Voinea si alti procurori ca el, care au dormit pe dosare. Cum sa fie tras la raspundere Ion Iliescu de catre Voinea, cand acesta din urma a fost cel care a fabricat, la ordinul primului, rechizitoriul Ceausestilor? Si ce Justitie este aceasta care nu vrea sa redeschida procesul de la Targoviste - cea mai oribila mascarada judiciara, prin care autorii loviturii de stat s-au legitimat la Putere? Cu siguranta Ion Iliescu este foarte tare pe aceasta lume! Toata tara stie ce hram a purtat la Revolutie dar, desi au trecut 19 ani de atunci, Justitia nu i-a luat macar o simpla declaratie in dosarele crimelor din decembrie 1989. Cei care inca ii mai plang pe mortii Revolutiei sa nu mai spere nimic de la Justitia romana. Sa-si puna sperantele in cea divina.