Ziua Logo
  Nr. 4415 de luni, 15 decembrie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Intalnirile ziua
Speram ca usile NATO ne vor fi deschise
-- Romania a fost primul stat care a recunoscut independenta Georgiei, aminteste ambasadorul Georgiei la Bucuresti, Excelenta Sa, Levan Metreveli
In cadrul "Intalnirilor ZIUA", Excelenta Sa, ambasadorul Georgiei in Romania, Levan Metreveli, fost membru al Parlamentului de la Tbilisi, a explicat cauzele, dar si urmarile recentului conflict armat cu Rusia si a vorbit despre aspiratiile tarii sale privind aderarea la Uniunea Europeana si NATO.
Care este situatia politica si sociala actuala in Georgia, dupa conflictul din vara cu Rusia?
In prezent situatia politica este stabila. Principala tinta a agresorilor a fost sa rastoarne actuala conducere a tarii noastre. Dupa invadarea si bombardarea Georgiei acest obiectiv nu a fost atins. Dimpotriva, noul efect creat a fost de consolidare politica si a institutiilor statului. Asadar, din punct de vedere politic, situatia este chiar stabila si as dori sa va spun ca la nivelul populatiei, georgienii au perceput foarte bine motivatiile partii ruse din acest razboi. In tara mea, cu nu foarte mult timp in urma, sa zicem cu aproximativ un an in urma, au fost realizate foarte multe sondaje de opinie care au relevat faptul ca intreaga populatie a Georgiei isi dorea un viitor comun cu cel al Uniunii Europene si NATO. Toate aceste motive au dus la formarea conceptiei in randul populatiei ca acest razboi este pentru a stopa aspiratiile noastre euro-atlantice si pentru castigarea unei pozitii de forta a Rusiei in regiunea Caucazului. As vrea sa va vorbesc despre un aspect deosebit de important, si anume ca, dupa Revolutia Trandafirilor, din 2003, intreg peisajul politic s-a schimbat radical. Pot sa va spun acest lucru in calitate de martor, dar si ca participant al acestei Revolutii. Motivatia mea personala, cat si a celorlalti georgieni a fost sa schimbam tara noastra in bine. Inainte de aceasta data, coruptia in Georgia se afla la un nivel alarmant, iar oamenii nu intelegeau in ce directie ne indreptam, viitorul fiind nesigur. Dupa momentul Revolutiei, situatia s-a schimbat total in termeni financiari, bugetul de stat fiind marit cu aproximativ 41%. In privinta coruptiei putem afirma ca aceasta este complet eradicata la nivel inalt si mediu, un lucru foarte important deoarece o mare parte din bani mergeau in buzunare private. Acum populatia este sigura ca fiecare cent este cheltuit in interesul lor. La fel s-a schimbat si climatul pentru investitii. Nu stiu exact cifrele, dar va pot spune ca acum vin mult mai multi investitori in tara noastra deoarece situatia este stabila.
Pagube in razboi de 4 miliarde
In urma bombardamentelor infrastructura nu a avut de suferit?
Unul dintre obiectivele majore ale agresorilor a fost distrugerea acestor realizari din cauza unei asa-numite "gelozii", pentru ca o tara asa de mica, cu un numar redus de locuitori, dar cu o pozitie geopolitica foarte importanta, poate sa realizeze atat de multe. Toate aceste motivatii au determinat distrugerea infrastructurii Georgiei.
Care sunt pagubele produse de razboi?
Reporterul Realitate TV , Cristian Zarescu, premiat de ambasadorul Georgiei (foto: Marius Batca)
La inceputul razboiului, bancile georgiene s-au inchis. Dar numai pentru doua zile, dupa care si-au reluat activitatea in toate orasele mari, chiar si in conditiile bombardamentui, pentru a oferi stabilitate financiara populatiei. Pagubele au fost mari, rusii incercand cu precadere sa distruga cat mai mult din infrastructura, printre care si porturile noastre. As dori sa amintesc aici portul Poti, care se afla pe celalalt mal al Marii Negre fata de Constanta. Au incercat sa blocheze porturile in primul rand din motive economice, acest port fiind considerat un fel de poarta spre Occident a economiei Georgiei. Au bombardat multe drumuri si chiar au incercat de cateva ori sa bombardeze, fara succes din fericire, si oleductul BTC (Baku-Tbilisi-Ceyhan - n.red.), aflat mult in afara zonei de lupta propriu-zisa. In termeni financiari, pagubele provocate de distrugerea infrastructurii se ridica undeva la patru miliarde de dolari, ceea ce reprezinta o suma considerabila pentru o tara mica precum Georgia. Un alt aspect pe care agresorii l-au urmarit a fost impactul international pe care acest razboi il va avea. Momentul a fost ales foarte precis, cand toti liderii mondiali se aflau la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Beijing, iar in SUA se desfasura din plin campania electorala si toata lumea era concentrata pe acest lucru. Au crezut ca nimeni nu va fi atent la ce se intampla in zona si nu va da importanta faptului ca Rusia va invada o mica tara precum Georgia. Vreau sa va spun ca UE a reactionat foarte prompt si in numai doua zile a sosit atat presedintele francez Nicolas Sarkozy, cat si secretarul de stat al SUA, Condoleezza Rice. Pe langa acestia au mai sosit si presedintele dumnoavoastra, Traian Basescu, precum si liderii tarilor baltice si Poloniei. Situatia era atunci deosebit de grava. In doua-trei zile, armata rusa se afla la numai 35 km de capitala Tbilisi si s-a oprit doar pentru un singur lucru: ca in Tbilisi se aflau mai multi lideri straini. Rusii nu s-au asteptat la o asemenea reactie din partea Occidentului si datorita acestui motiv s-au oprit. Ei au avut intotdeauna impresia ca mecanismele UE sunt foarte greoaie si ca tarile membre UE nu vor avea capacitate de reactie. In urma acestui conflict, se pare ca avem o noua perspectiva asupra fortei de reactie a UE. Astazi avem raspanditi pe teritoriul georgian aproximativ 300 de observatori din partea Uniunii. In urma cu doi ani negociam intens pentru trimiterea unor astfel de observatori dar astazi, din cauza razboiului, acestia sunt prezenti aici.
Rasturnarea lui Saakasvili
Recent, presedintele Saakasvili a reiterat faptul ca Vladimir Putin ar fi vrut sa il "spanzure de testicule". Ce a vrut sa spuna liderul georgian?
Acest lucru exprima exact atitudinea liderilor rusi. Nu ma refer la intreaga populatie a Rusiei, pentru ca din punct de vedere istoric noi suntem vecini si impartim aceleasi valori spirituale si culturale. O parte din liderii rusi se poarta de parca Georgia este propriul lor teritoriu si sunt blocati in gandirea Uniunii Sovietice. Dupa cum v-am mai spus, principalul lor obiectiv a fost sa rastoarne guvernul Saakasvili. Personal, cred ca asta a dorit sa spuna premierul rus cand a folosit acele cuvinte mai putin politicoase. La ultimul summit G20, presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a dorit sa arate o fata mult mai umana a tarii sale si chiar a spus ca vrea un dialog cu Georgia, dar nu cu aceasta conducere.
Un oficial din ministerul de Externe al Georgiei afirma de curand ca trupele rusesti nu s-au retras inca de pe teritoriul georgian. Puteti sa ne dati mai multe amanunte?
Integritatea teritoriala a Georgiei este recunoscuta de toate statele Natiunilor Unite. Cu toate astea, Rusia are inca forte pe teritoriul Osetiei de Sud, are puncte de control, armament greu si soldati, incalcand astfel planul de pace in sase puncte propus de Sarkozy. Este clar vorba de incalcarea teritoriului nostru. As vrea sa va amintesc ca razboiul din vara a provocat si un incendiu devastator care a distrus Parcul Natural, un adevarat dezastru ecologic, aici existand arbori cu o vechime de sute de ani. De asemenea, solul a fost complet distrus si probabil ca vor trebui ani buni de aici inainte pentru refacerea lui. Asta este o alta parte a povestii.
Triunghiul Bermudelor la Marea Neagra
Credeti ca Georgia poate constitui motivul unei rupturi intre Rusia, SUA si UE la Marea Neagra?
Problema Georgiei nu este numai una a Georgiei propriu-zis, ci una a intregii Europe, deoarece Rusia si-a aratat adevaratele intentii in timpul razboiului si viziunea vizavi de viitorul Europei. Pentru acest lucru, imaginea lor este asimilata cu cea a unei amenintari. De aceea, Rusia reprezinta o amenintare si nu doar pentru Georgia, ci si pentru restul statelor care au pe teritoriul lor astfel de conflicte inghetate.
Considerati ca exista vreo asemanare intre situatia din Kosovo si cea din Georgia cu Osetia de Sud?
Nu, cred ca sunt situatii complet diferite. Deci, daca ne uitam la alte conflicte inghetate, putem vedea ca toate au acelasi punct de plecare. Toate au fost create in timpul regimului stalinist, unde se tineau mai multe republici independente in cadrul unei Uniuni. Daca Georgia decidea in acei ani sa paraseasca Uniunea Sovietica, lucru care era garantat de catre Constitutie, dar nu putea fi instrumentat legal, ar fi aparut aceste miscari de independenta din Osetia de Sud, in cazul nostru, sau din Transnistria sau din Abhazia. Deci se poate spune ca anumite similaritati exista, dar baza acestor conflicte din fiecare regiune este complet diferita. Prin urmare, aceste conflicte inghetate trebuie tratate in mod particular, fie din punctul de vedere al problemei etnice, fie din cel al limbii. Revenind la Kosovo, trebuie spus ca aceasta este o problema complet diferita. In cazul Transnistriei si al Osetiei de Sud scenariul este insa la fel.
Cum vedeti rezolvarea acestor conflicte inghetate?
Este o intrebare dificila. Depinde de fiecare caz in parte, de echilibrul fortelor de pe teren. Din punctul meu de vedere cred ca ar trebui o consolidare a opiniei fortelor occidentale in ceea ce priveste aceste chestiuni. De aceea, cred ca Europa trebuie sa se gandeasca si sa ia in calcul reducerea dependentei energetice fata de Rusia. Problema critica in acest moment este tocmai aceasta imposibilitate de a gasi alternative la resursele energetice ale Rusiei.
Cum a ajutat comunitatea internationala Georgia dupa razboiul din luna august, si in mod special cum a contribuit Romania?
As vrea sa folosesc aceasta oportunitate pentru a multumi inca o data presedintelui Traian Basescu si ministrului de Externe, Lazar Comanescu, pentru ca au fost printre primii lideri europeni care au venit in Georgia cand inca exista amenintarea trupelor rusesti asupra Tbilisi-ului. Atat eu cat si alti responsabili de la Tbilisi am apreciat ceea ce a facut Romania pentru Georgia. Pe langa aceasta vizita importanta, a fost si un semnificativ ajutor umanitar oferit de Romania. Si, mergand mult in urma, trebuie sa mai spun ca Romania a fost primul stat care a recunoscut independenta Georgiei, in 1991. De asemenea, nu trebuie uitate nici legaturile culturale existente intre Romania si Georgia. Dupa cum se stie, Antim Ivireanul s-a nascut in Georgia si a jucat un rol crucial in dezvoltarea culturii si a bisericii din tara dvs. Vreau sa subliniez ca sprijinul poporului roman pentru Georgia a fost crucial si sunt recunoscator organizatiilor societatii civile care au protestat aici la Bucuresti fata de bombardarea Goergiei. Ma aflam la Tbilisi, in septembrie, cand au avut loc aceste proteste la Bucuresti si care au fost transmise de televiziuni. Suntem foarte recunoscatori.
Politica SUA nu se va schimba
Care sunt sansele ca Georgia sa devina membra a NATO?
Pot sa va spun ca din partea Georgiei, a opiniei publice din tara mea, exista o mare asteptare pentru a deveni membra a NATO. Atat la Tbilisi cat si la Gori sau in alte orase, oamenii considera ca NATO este sinonim cu democratia. De asemenea, exista declaratiile multora dintre statele membre ale Aliantei care sustin ca Georgia trebuie sa devina membra a NATO. Sigur ca este un proces care necesita un anume timp si nu pot face niciun fel de predictii. Sa speram ca usile NATO ne vor fi deschise intr-un termen cat de scurt.
Care credeti ca va fi politica noii administratii de la Washington in ceea ce priveste Georgia, dar si in privinta regiunii Marii Negre?
Buna parte a studiilor mi le-am facut in Statele Unite, unde am stat cam doi-trei ani. Am cunoscut numerosi oficiali americani, atat republicani cat si democrati. De asemenea, am efectuat vreo trei vizite in Statele Unite, ca membru al Parlamentului. Pot sa va spun ca nu am simtit vreo schimbare de atitudine vizavi de Georgia sau fata de aceasta regiune. De aceea, cred ca nu vor exista schimbari majore in politica externa a SUA in ceea ce priveste aceasta parte a lumii in care ne aflam, in special fata de Georgia. In timpul campaniei prezidentiale din SUA, si John McCain si Barack Obama au facut numeroase referiri la Georgia, iar rezolvarea prezentata de ei in privinta situatiei tarii mele a fost oarecum similara. Sunt foarte optimist ca nu vor exista schimbari majore si asta pentru ca America este o tara a democratiei, a respectarii drepturilor omului si a dezvoltarii.
As dori sa ne spuneti care sunt relatiile dintre bisericile ortodoxe ale tarilor noastre?
Bisericile noastre au legaturi foarte bune si sunt foarte optimist in ceea ce priveste viitorul pentru ca suntem vecini si avem un trecut istoric si cultural comun, din care face parte si Antim Ivireanul, un simbol prin care doua natiuni au fost aliate. Din fericire, la cateva zile dupa ce am fost numit ambasador in tara dvs, in Romania se marcau "Zilele Sfantului Ierarh Antim Ivireanul" si am avut privilegiul de a-l intalni cu aceasta ocazie pe Patriarhul Daniel, cu care am discutat mai mult. Am convenit sa facem ca relatiile dintre bisericile tarilor noastre sa fie mai eficiente. Cred ca exista perspective foarte bune din acest punct de vedere. De asemenea, vreau sa multumesc Patriarhului Daniel pentru modul in care ne-a sprijinit in timpul razboiului. Am fost fascinat de personalitatea sa.
Revenind la problema NATO, Rusia sustine ca, daca Ucraina va fi membra a Aliantei se va ajunge la ruperea Ucrainei in doua parti. Dar Ucraina este asociata cu Georgia in vederea aderarii la NATO. Cum credeti ca va reactiona Rusia daca Georgia va fi admisa in Alianta Nord Atlantica?
Cred ca Rusia trebuie sa se schimbe. Iar aceasta schimbare trebuie sa fie motivata de pozitiile foarte clare si foarte instrumentale ale Occidentului. Georgia este o tara mica, mult mai mica decat Rusia. Problema este ca Georgia, de una singura nu poate actiona si are nevoie de sprijin international, asa cum s-a intamplat in august si septembrie. Statele occidentale au exprimat o pozitie ferma si clara cu privire la viitorul Georgiei in comunitatea statelor NATO. Asta este singura modalitate prin care Rusia poate gandi altfel. Altfel, scenariul ramane acelasi ca in vara, cand Rusia a ocupat cele doua regiuni separatiste, a ramas acolo si si-a consolidat prezenta militara. De asemenea, au ramas in zone care nu s-au aflat niciodata sub controlul Osetiei de Sud. Cred ca este o problema a consolidarii pozitiei statelor occidentale asupra problemei Georgiei. Nu doresc nimanui sa devina urmatoarea tinta, iar NATO nu trebuie sa permita ca aceasta situatie sa se repete.
Credeti ca modelul Adjariei poate fi implementat in Osetia de Sud si Abhazia?
Consider ca, atata vreme cat Rusia va continua sa domine in aceste doua regiuni separatiste, orice fel de oferta venita din partea Georgiei va fi respinsa. Noi trebuie sa ne rezolvam problemele noastre interne si disputele noastre. Pentru ca traim impreuna de 2000 de ani si de-a lungul secolelor intre noi nu au existat probleme ca cele actuale. Am insa increderea ca, beneficiind de ajutorul statelor democratice, treptat vom inregistra progrese.
Interviu realizat de Victor RONCEA si Madalin NECSUTU 
 Afisari: 208  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Independent la Justitie (3967 afisari)
 PNL pe calea pierzaniei (2810 afisari)
 Traian Basescu: Schimbati garnitura! (2810 afisari)
 Tezaurul rusilor de la Brasov (1760 afisari)
 Dobanzi soc la euro (1195 afisari)
 LIVE Stolojan s-a retras: "Am luat hotararea sa depun mandatul de prim-ministru desemnat la presedintele Romaniei" (3825 afisari)
 Canibalii sustin ca japonezii sunt cei mai gustosi (3733 afisari)
 Imagini socante: Politist lovit cu capul in figura la Spitalul de Urgenta (3073 afisari)
 SURSE: Demisia lui Stolojan a fost provocata de frictiunile din interiorul PD-L, dar si de acordul secret semnat de PSD si PD-L (2888 afisari)
 Retragerea lui Stolojan, comentata in presa straina (2227 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.06613 sec.