Ziua Logo
  Nr. 4402 de sambata, 29 noiembrie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Dosare ultrasecrete
Razboi intre spionii Romaniei
Asii serviciilor secrete romanesti din perioada interbelica - Mihail Moruzov si Eugen Cristescu - s-au aflat intr-un razboi permanent extrem de pagubos. Doua personalitati puternice, dedicati din tinerete serviciilor secrete, Eugen Cristescu si Mihail Moruzov se deosebeau in foarte multe privinte - insa au impartasit si multe caracteristici comune. Actiunile si meseria lor au facut ca cei doi sa impartaseasca aceeasi soarta si sa moara de mana reprezentantilor celor doua curente politice extremiste ale secolului al XX lea. Mihail Moruzov a fost impuscat de legionari fara sa fie judecat in inchisoarea de la Jilava iar Eugen Cristescu a murit in inchisoarea de la Vacaresti in 1950 - dupa ce a reusit sa-si negocieze totusi cu comunistii un regim preferential de detentie.
Insa in anii '30 ai secolului trecut, Cristescu si Moruzov se ciocneau adesea pe terenul spionajului. Moruzov era seful Serviciului Secret de Informatii (SSI) de pe langa Statul Major al Armatei, in vreme ce Eugen Cristescu era secretar de stat in Ministerul de Interne. In toamna anului 1932 cei doi sefi de spioni romani s-au incontrat din cauza unei probleme aparent minore: deschiderea unui cabaret ca atatea altele din Bucuresti.
Cabaretul rusilor
In septembrie 1932 trei emigranti rusi - Krukovsky Vasile, Krukovsky Victor si Kavura Ivan - au solicitat autoritatilor romane eliberarea de autorizatii pentru deschiderea unui local de noapte. Solicitarile lor au ajuns si la SSI-ul condus de Mihail Moruzov. Ofiterii SSI au alcatuit un raport in care se preciza: "Dupa cum se spune, localul Alcazar va fi un cabaret de lux, cu un program bogat adus din strainatate, cu cor rusesc, balet, etc. Dupa pregatirile ce sunt in curs, in aceasta intreprindere s-au investit cateva sute de mii de lei. De remarcat ca noii patroni ai Alcazar-ului urmeaza a fi priviti ca persoane suspecte. Toti sunt cu un trecut dubios. Provenienta banilor nu poate fi justificata, iar activitatea lor din prezent ar fi de dorit sa fie supravegheata. Indivizii Krukovsky Vasile si Victor au sosit in tara, venind din Grecia, in timpul verii anului 1931 si cu toate ca sunt refugiati, numitii au reusit sa cumpere o vila cu ferma in Capitala, pe prelungirea Magurele 53. Acum catva timp indivizii Krukovsky au fost urmariti de autoritati si destinati pentru expulzare din tara. Din cauza interventiilor facute de D-l Negropontes acesti indivizi continua a se afla in tara si actualmente deschid localul de noapte "Alcazar". De remarcat ca sunt informatiuni ca Krukovsky Vasile si Victor, in timpul cat au fost la Atena, Grecia, au fost in permanenta legatura cu institutiile sovietice din aceasta tara si ca au lucrat in interesul sovietelor. In ce priveste pe al treilea asociat, anume Kavura Ivan, numitul este venit din Rusia Sovietica in anul 1928 si s-a stabilit in tara. Printre emigrantii rusi este privit ca suspect. Dispune de bani, a caror provenienta nu poate fi justificata. Fratele sau, anume Kavura Nicolae, este agent al G.P.U-ului a stat catva timp in Capitala si in Basarabia, iar in prezent se afla in serviciul unei filiale a G.P.U-ului din Ucraina". Informatiile furnizate de SSI se constituiau in acuzatii grave: legaturi cu serviciile de informatii sovietice si detinerea unor sume mari de bani a caror provenienta nu putea fi justificata.
Pe 13 septembrie 1932, seful SSI Mihail Moruzov semna un referat transmis Politiei de Siguranta - conduse de Eugen Cristescu - in care dupa ce prezenta informatiile de mai sus incheia: "Intrucat cabaretul va avea o montare exclusiv ruseasca si aceasta va atrage multi functionari si ofiteri basarabeni, cautandu-se a se exploata anumite imprudente in legatura cu serviciul lor suntem de parere ca pe de o parte sa nu se autorizeze deschiderea localului, iar pe de alta parte conducatorii sa fie expulzati din tara (m.p.) M. Moruzov".
Raspunsul lui Cristescu
Pe 12 octombrie 1932 Eugen Cristescu raspundea referatului lui Moruzov cu un memoriu din partea fratilor Krukovsky. Acestia au incercat sa se dezvinovateasca sustinand ca denunturile impotriva lor nu sunt fondate, iar banii i-au obtinut de la un bogatas grec, casatorit cu sora lor. Adresa care insoteste acest memoriu este semnata personal de Eugen Cristescu si arata ca: "Avem onoarea a va inainta aceasta cerere memoriu a D-lui Victor Krukovsky, rugandu-va sa binevoiti a examina explicatiunile date si a dispune sa ni se comunice relatiuni ce ar putea completa cele comunicate noua prin adresa Dvs de mai sus. Numitii se gasesc sub supravegherea noastra si din cercetarile facute, pana in prezent nu s-a putut concretiza nimic contra lor. Dupa primirea relatiunilor ce veti binevoi a ne trimite, vom aviza si comunica deciziunea noastra. (m.p.) Eugen Cristescu"
Practic, seful Politiei de Siguranta sustinea ca informatiile sefului SSI sunt eronate si cerea mai multe detalii asupra informatiilor detinute de serviciul condus de Moruzov. Seful SSI avea sa ignore cererile lui Cristescu - iar problema avea sa ramana in suspensie. Fratii Krukovsky si-au deschis pana la urma un cabaret in Bucuresti - insa acesta nu a avut succes, la fel ca toate celelalte afaceri pe care le-au demarat in capitala Romaniei. Cei doi frati Krukovsky si Ivan Kavura nu mai apar in dosarele SSI decat in cateva note in care se face referire la carciumile detinute de acestia intre 1933-1936, falimentate pe rand in scurta vreme. Insa ce este important in acest caz este lipsa totala de cooperare intre serviciile de informatii romanesti care nu au reusit sa conlucreze in verificarea unor potentialis pioni sovietici.
Rafuieli personale
Relatiile dintre Eugen Cristescu si Mihail Moruzov erau extrem de incordate mai ales din cauza faptului ca acesta din urma se amestecase intr-o chestiune de familie a lui Cristescu. Fratele lui Eugen Cristescu, Gheorghe, s-a indragostit de o verisoara a lui, fiica unui unchi la care statea in gazda pe cand era student la Facultatea de Drept din Bucuresti. Familia s-a opus cu indarjire acestei relatii - iar Eugen Cristescu (care era subdirector in Directia Generala a Politiei de Siguranta) si-a amenintat fratele cu arestarea. In acest moment a intervenit directorul SSI, Mihail Moruzov care l-a ajutat pe Gheorghe Cristescu sa se casatoreasca pe ascuns cu verisoara sa in lipsa dispensei necesare. Tot Moruzov a facut rost de pasapoarte pentru tanarul cuplu si le-a asigurat o luna de miere la Paris, Venetia si Milano. Acest episod a dus la o adevarata inversunare a lui Eugen Cristescu impotriva lui Mihail Moruzov. Directorul SSI l-a angajat pe Gheorghe Cristescu ca sef al departamentului tehnic din serviciul secret pe care il conducea. In aceasta calitate Gheorghe Cristescu avea sa doteze SSI cu mijloace tehnice deosebite pentru perioada interbelica, dupa cum o spune chiar el intr-un raport: "Cabinetul lui Moruzov era prevazut - conform dorintei lui - cu instalatii tehnice speciale si anume: aparate de inregistrare fonica pe discuri si fir electromagnetic (un sistem extrem de avansat, precursor al benzii magnetice, n.red.); microfoane, detectoare speciale, oglinzi transparente prin care poti observa o persoana fara ca dansa sa te vada, celule fotoelectrice detectoare si altele. Unele se manipulau direct de la biroul sau, altele de catre un operator dintr-o camera alaturata. Un automobil Mercedes-Benz, foarte puternic care era dotat cu o instalatie de imprimat pe discuri convorbirile dintre ocupanti".
Personalitati diferite
Eugen Cristescu, nascut pe 3 aprilie 1895 in comuna Grozesti, judetul Bacau, reprezinta din mai multe puncte de vedere opusul lui Mihail Moruzov. Absolvent de seminar teologic si al Facultatii de Drept, Cristescu si-a petrecut intreaga viata in cadrul serviciilor de informatii - mai ales in cadrul Politiei de Siguranta, care functiona in subordinea Ministerului de Interne, unde a urcat treptele ierarhice pana la postul de director al acestei structuri. A fost scos din structurile de informatii la cererea expresa a lui Carol al II-lea care a aflat de la Mihail Moruzov ca Cristescu strange informatii despre Elena Lupescu. Daca Eugen Cristescu a a vut o cariera de functionar public, Moruzov insa a avut o cariera obscura, ale carei detalii sunt foarte putin cunoscute. Nu s-au pastrat actele de studii ale lui Moruzov - cei care au lucrat cu el spuneau ca a absolvit cursul primar si trei clase de liceu, iar diploma de bacalaureat necesara postului sau de director era una falsificata. Este sigur ca Moruzov nu avea studii superioare. Cel care avea sa ajunga directorul SSI si-a inceput cariera in anul 1909 ca agent special in Directia Generala a Politiilor si a trecut prin toate treptele ierarhice, ajungand in 1917 in fruntea "Serviciului de informatii al Deltei" la varsta de 30 de ani, in plin razboi. Mihail Moruzov a repurtat o serie de succese care aveau sa-i aduca faima: din 178 de spioni germani trimisi in liniile romanesti, 156 au fost prinsi, printre care si colonelul Friederich von Mayer, seful informatiilor germane in Dobrogea. Moruzov izbuteste sa se insinueze intr-o delegatie a armatei ruse care urma sa trateze capitularea a doua divizii rusesti in fata nemtilor si impiedica incheierea acordului pana ce Comandamentul roman reuseste sa informeze Comandamentul aliat; preia comanda unei divizii a Armatei Rosii din zona, pe care apoi o dizolva; negociaza cumpararea flotei rusesti de pe Dunare pentru suma de doua milioane de lei si numai lansarea unui atac neinspirat asupra acesteia impiedica finalizarea actiunii; dupa incheierea razboiului descopera o ampla actiune a serviciilor de spionaj rusesti care planuisera subminarea economiei romanesti aruncand pe piata romana 12 milioane de ruble false. Moruzov a fost numit in fruntea Serviciului Special de Informatii de pe langa Marele Stat Major al Armatei in 1925 beneficiind chiar de recomandari calduroase din partea lui Eugen Cristescu!
Epoca de glorie a lui Eugen Cristescu a fost in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Dupa abdicarea lui Carol al II-lea si preluarea puterii de catre generalul Ion Antonescu, Eugen Cristescu avea sa preia conducerea Serviciului Special de Informatii si sa-l transforme intr-unul dintre cele mai bune servicii de informatii ale regiunii. Cristescu a reusit sa-l informeze pe Antonescu intotdeauna prompt si corect - insa fie nu a reusit sa afle, fie nu a vrut sa-i spuna acestuia de lovitura de la 23 august 1944. In declaratiile date dupa aceasta data Cristescu sustine ca a fost luat prin surprindere de debarcarea precipitata a maresalului Ion Antonescu - insa este greu de crezut ca un om cu experienta lui Cristescu putea fi luat chiar asa usor prin surprindere.
George Damian 
 Afisari: 2491  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 3 Afiseaza toate comentariile  
Se leaga Parosule !   de sorge
Corcodeilor.. Cristescu NU a murit in anii 50'.. Comunistii l-au mutat cu un nume conspirativ in alt   de Omul cu Picioare foarte Paroase
Ca la Rumunia anilor '90-2000 :-)   de Conan___the___Barbarian
A r h i v a
  Iredentismul Sovietic pe tema Basarabiei    1 comentariu
  Propaganda neagra a Moscovei    2 comentarii
  Scoala de agenti anti Romania    1 comentariu
 Top afisari / comentarii 
 Strategia Cotrocenilor (2543 afisari)
 Razboi intre spionii Romaniei (2491 afisari)
 Opriti ciuma rosie (2476 afisari)
 Cum a imbracat Bodnaras soldatul cu inca o izmana (2014 afisari)
 Exit-poll Felix pentru TVR (1583 afisari)
 Ea are cei mai frumosi sani din lume!  (6292 afisari)
 Un cosmonaut sovietic rupe tacerea cu privire la OZN-uri (4185 afisari)
 Trei politisti au batut cu salbaticie un soldat proaspat intors de pe frontul din Afganistan - VIDEO (3263 afisari)
 Carmen Electra mai provocatoare ca oricand... goala din nou pentru Playboy (2303 afisari)
 Exit-poll INSOMAR, ora 16.00: PSD - 37,8%, PD-L - 29,9%, PNL - 20,1% (1726 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01657 sec.