Ziua Logo
  Nr. 4385 de luni, 10 noiembrie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Marile Dosare
Aventurile francmasoneriei pe pamanturile romanesti
-- Acad. prof. dr. Dan Berindei s-a aplecat in ultima vreme asupra fenomenului mult controversat al francmasoneriei romane * Cartea sa "Romanii si Francmasoneria" va fi lansata la Targul "Gaudeamus"
Profesorul Dan Berindei este autorul a peste 600 de lucrari stiintifice si 60 de carti (intre care cunoscutele "Revolutia Romana din 1821", ,,Diplo­matia romaneasca moderna" si "Romanii si Europa in pe­rioada premoderna si mo­der­na"). Este presedinte de onoa­re al Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie a Aca­demiei Romane, vicepre­se­dinte al Academiei Romane si membru al Consiliului Stiin­tific al Institutului Revolutiei Romane.
Stimate domnule academician, in noua dvs carte "Romanii si Francmasoneria" considerati ca aceasta reprezinta un subiect supus controverselor si discutiilor. Va rog sa explicati cititorilor ZIUA mai pe larg acest fenomen al aparitiei masoneriei pe pamanturile romanesti.
Ca istoric, am fost si sunt interesat de activitatea francma­soneriei, deoarece, fara indoiala, francmasoneria moderna reprezinta, de trei veacuri, o componenta a existentei umanitatii. Nu se poate ca ea sa nu fie avuta in vedere, atunci cand se studiaza fenomenele devenirii la nivelul unei tari si, de asemenea, dat fiind caracterul ei universal, la cel al omenirii. Uneori silintele de a descifra trecutul franc­masoneriei se dovedesc complicate. Istoricul trebuie sa depaseasca tot felul de obstacole: o informatie documentara destul de deficitara si nu rareori materiale de informatie manipulate, intr-un sens sau in altul sau prin "diabolizare" din partea adversarilor ori prin acreditarea unor "legende" chiar de catre francmasoni, care manifesta tendinta de asumare uneori "fortata" a unor evenimente sau a unor personalitati. Oricum, activitatea francmasoneriei in trecut este una dintre "cheile" istoriei universale si, de asemenea, a istoriei nationale.
Se pare ca primele "chei" au functionat un secol inainte de activitatile pasoptistilor, revolutionarilor din 1848.
"Societatile de fata si secrete, scria Ion Eliade Radulescu, unul dintre fondatorii unor societati secrete din cel de-al treilea deceniu al secolului al XIX-lea, dateaza de mult in tara noastra, deodata cu inceputul impilarii, caci, dupa cum s-a zis, unde este impilare, acolo este si protestatie, unde este atac, acolo si masura spre a se apara". Lucrarea "Echilibru intre antitese", in care se gaseste aceasta apreciere, a fost scrisa de Eliade in anii 1859-1869 si este importanta pentru intelegerea istoriei societatilor secrete in Tarile Romane din secolul al XIX-lea, societati care au avut un rol important in procesul de formare a Romaniei moderne. Este importanta insa si pentru "aluziile" facute la perioada anterioara.
Din pacate, documentele referitoare la activitatea societatilor secrete in masura in care ele au existat, dupa cum am semnalat, s-au pastrat intr-un numar extrem de restrans. Intr-o brosura publicata in 1930 la Bucuresti si reeditata in 1935 Vasile Daschevici a furnizat o serie de date privind inceputurile francmasoneriei in Moldova si Tara Romaneasca, dintre care insa numai unele pot fi retinute ca reflectand o realitate istorica certa. Astfel, asertiunea referitoare la crearea primelor loji in Moldova de catre un italian, Carra in l734 la Galati si in l735 la Iasi, in timpul domnitorului fanariot Constantin Mavrocordat, nu rezista criticii istorice. Carra a aparut mult mai tarziu in Moldova, la datele mentionate de Daschevici el nici cel putin nu era nascut! Dar aceasta nu inseamna ca nu a fost amestecat in actiuni francmasonice, atunci cand efectiv s-a gasit in Moldova!
Tot Daschevici, care a folosit, neindoielnic, pentru scrierea lucrarii sale, izvoare francmasonice, inca existente la data intocmirii ei, a dat si o lista de persoane, in total 20 de nume, incepand cu domnitorul Constantin Mavrocordat, care ar fi facut parte sau ar fi acordat protectia lor masoneriei, in perioada 1734-1821. In afara lui Constantin Mavrocordat, mai apar in lista inca doi domnitori fanarioti, Mihai I. Sutu si Alexandru C. Moruzi, precum si beizadeaua Dimitrie Moruzi. In aceeasi lista figureaza si un numar de mari boieri moldoveni: Vasile Bals, Iordache Cantacuzino, Sandu si Petrachi Sturdza, Neculae si Iordachi Roset-Roznovanu, Raducanu Rosetti, mai apar un Carra (ca Toma Carra, paharnic!) si constructorul Giuseppe Bayardi, apoi vestitul vistier Stavarache, Gheorghe Cuza si Ionica Tautul! In dreptul fiecaruia este indicata si o data din perioada 1735-1820, dar trebuie remarcat ca, mai ales in privinta primilor zece titulari ai listei, datele cronologice indicate nu par a reflecta certe realitati. In schimb, implicarea personajelor pare a fi sigura!
Istoricul "Francmasoneriei Universale", Gérard Serbanesco, sustine ca "pana in 1821" activitatea masonica in Principatele dunarene "a fost inexistenta".
Este o asertiune de care nu trebuie tinut seama, deoarece realitatile documentare o infirma. In realitate, astfel de activitati au avut loc efectiv in Principate, dupa cum si in Transilvania acestea s-au desfasurat inainte de 1821. Fara indoiala, trebuie tinut insa seama de faptul ca aceasta activitate francmasonica nu se incadra decat partial, mai ales prin caracterul secret si prin asumarea unor ritualuri, francmasoneriei moderne care luase fiinta in Anglia la inceputul secolului al XVIII-lea.
Cand pot fi datate inceputurile francmasoneriei romanesti?
Par a fi din timpul lui Constantin Mavrocordat, in 1748. Atunci, din ordinul sultanului, s-au adoptat masuri represive pentru a se pune capat unor reuniuni francmasonice la Istanbul, la care participau nu numai diplomati si greci din capitala imperiului, dar si unii dregatori musulmani. Datorita avertis­mentelor primite din partea ambasadorului englez (el insusi, probabil, francmason si care aflase intentiile autoritatilor otomane), francmasonii s-au putut feri, dar Jean-Baptiste-Marie Ragon - fondatorul lojei - a fost expulzat, iar misiunile diplomatice straine din Istanbul au fost prevenite sa nu mai introduca in Imperiul Otoman "secte" de felul francmasoneriei. De altfel, si papa Benedict al XIV-lea intervenise pe langa regele Ludovic al XV-lea pentru a determina pe sultan (date fiind bunele relatii franco-otomane) la masuri represive. Daca inca in deceniul al patrulea din secolul al XVIII, la Smirna si Alep, existau loji si daca activitatea lojei sau lojilor din Istanbul devenise "stanjenitoare", determinand, spre sfarsitul deceniului urmator, interventia represiva otomana, este intrutotul verosimil ca o tentativa de organizare francmasonica sa fi avut loc si in Principatele Romane, "teren de joc", in acea vreme, al grecilor din Fanar, evident implicati in astfel de activitati. Este semnificativ, in ceea ce il priveste pe Constantin Mavrocordat, ca acest mic "despot luminat" a publicat in "Mercure de France" asa-numita Constitutie, ceea ce se poate explica si prin legaturi masonice.
Doua medalii si descrierea lor, comunicate Comisiei arheologice ruse in toamna anului 1840 atesta, fara putinta de tagada, existenta, in 1772, in Moldova a unei loje militare ruse, tara fiind in acel moment sub ocupatia armatelor tarinei Ecaterina a II-a. Lista membrilor acesteia - care mi s-a comunicat de catre regretatul cercetator german Heinz Ischreyt - indica doar prezenta catorva zeci de ofiteri rusi si nu a vreunui moldovean, dar inscriptii figurand pe medaliile amintite mai inainte dezvaluie prezenta autohtonilor, ca si indiciile unei ideologii corespunzatoare lor: "Strabunii au prorocit Moldovei zile fericite sau noroc" si "Nu ma tem de cel puternic, nu dispretuiesc pe cel umil". Asa ca aceasta "nuova loggia militare di marte stabilità dai Francmassoni nella città di Iassi il XXIX april l'anno MDCCLXCXII" - cu inscriptii in latina si italiana, intr-o tara ce reprezenta romanitatea orientala - urma sa sprijine un proces de eliberare aflat inca la inceputurile sale, dar care va creste impetuos pana la realizarea scopurilor sale in veacurile urmatoare.
Atunci faptul ca Jean-Louis Carra este intemeietorul francmasoneriei romane este o legenda care nu se confirma.
Carra nu a putut fi amestecat in intemeierea francmasoneriei in Moldova in vremea lui Constantin Mavrocordat, el fiind nascut in 1743. In schimb, el s-a implicat in activitatea acesteia, in deceniul opt al secolului al XVIII-lea, cand il gasim la Iasi pe acest publicist si agitator politic, ce va sfarsi ghilotinat, ca girondin, in l793, dupa ce se facuse cunoscut, in 1789, prin pamfletul sau liberal "L'orateur des États généraux". Angajat preceptor al copiilor domnitorului Grigore Al. Ghica - cel care va plati cu viata refuzul sau de a accepta fara proteste cedarea catre Austria habsburgica a Bucovinei, Carra a fost implicat, fara indoiala, in activitatea "societatii franc­masonice" organizate de fostul ofiter francez Le Doulx, baron de Sainte Croix - angajat si el preceptor la Iasi, societate ai carei membri au depus juramantul tacerii (Schweigen­gelobniss), asa cum ne informeaza, peste cateva decenii, Andreas Wolf. Nefiind pe placul dom­nitorului, loja a fost dizolvata, in octombrie l777, in urma unei descinderi nocturne, iar Le Doulx expulzat.
In cartea dvs. subliniati faptul ca dobandirea unui nou statut international de catre Romania, in urma proclamarii independentei si a recunoasterii acesteia prin hotararile Congresului de la Berlin, a avut urmari si pe plan francmasonic.
Inca din 1875 se formase un comitet mixt al lojilor din Bucuresti aflate sub diferite obediente. In martie 1879 s-a constituit apoi Marele Orient al Romaniei. In septembrie 1880, avea sa se constituie Marea Loja Nationala a Romaniei, initial aflata in obedienta Marelui Orient al Italiei si avand ca mare maestru pe Constantin Moroiu. Din 1881 tot lui Moroiu i s-a datorat alcatuirea Consiliului Ritului Scotian Antic si Acceptat din Romania. In decembrie acelasi an, s-a constituit si un sanctuar al Ritului Primitiv de Memphis, in 1882 Supremul Capitul al Arcului Regal si in 1883 Suprema Loja si Templu a Ritului Swedenborgian. Varietatea si numarul acestor organisme masonice este semnificativa, demonstrand locul pe care ajunsese sa-l ocupe francmasoneria in Romania. Totodata, Marea Loja a Romaniei s-a bucurat de recunoasteri internationale si si-a exercitat puterea de sine statatoare, fiind recunoscuta de Puterile masonice; au avut loc, de asemenea, schimburi de garanti de amicitie.
Fara indoiala, constituirea unei Mari Loji Romanesti n-a insemnat insa ca alte Puteri masonice sa nu continue sa-si manifeste si ele prezenta in spatiul romanesc. Este destul sa amintim Marele Orient al Frantei, ca si cel al Italiei, ca si Marea Loja Simbolica din Ungaria in Transilvania; se mai adaugau si loji in obedienta B'nei B'rith. In 1883, Marea Loja a Romaniei cuprindea 12 loji, alte 18 fiind in continuare in obedienta Marelui Orient al Frantei, celui al Italiei sau celui Lusitan Unit din Lisabona. Evidentiind importanta pe care ajunsese s-o aiba francmasoneria, pot fi mentionati, in aceeasi perioada, prim-ministri care au fost francmasoni: Ion si Dimitrie Bratianu, Theodor Rosetti, George Gr. Cantacuzino, Dimitrie Sturdza, Petre P.Carp si Titu Maiorescu.
Sustineti ca franc­masoneria a continuat sa aiba un loc specific in procesul de dezvoltare a Romaniei moderne pana la sfarsitul Primului Razboi Mondial si ca istoria francmasoneriei romane este deseori abordata de pe pozitii nestiintifice, uneori de pe pozitii partizane, alteori, dimpotriva, de ostilitate.
Momentul in cauza se refera la procesul de desavarsire a statului modern roman si, mai ales, la recunoasterea internationala a ceea ce s-a numit Romania Mare, adica la tara avand hotarele inauntrul carora erau cuprinse toate provinciile locuite de romani. Revenim in acest sens la anii de inceput ai celui de-al treilea deceniu al secolului XX, mai exact la anul 1922, in Paris, unde activa un atelier masonic foarte important. Loja numara o suta de membri si, printre acestia, nu mai putin de 11 jurnalisti si publicisti. De altfel, in acel moment - 1922 - loja cuprindea opt romani si, evident, in primul rand pe Vaida-Voevod, care "provocase" adeziunea celorlalti conationali ai sai.
Va referiti la adeziunea la francmasonerie a grupului de membri ai Delegatiei romane la Conferinta de Pace...
Exact. Adeziunea a fost initiata de Vaida-Voevod, in vara lui 1919, cu acordul lui Ionel Bratianu si cu stiinta lui Iuliu Maniu. Ea a avut ca temei, neindoielnic, necesitatea de a dobandi sprijin pentru cauza nationala din partea franc­masoneriei internationale si, in special, franceze; de altfel, alegerea unei loji cu o "com­pozitie" atat de legata de mass-media este si ea semnificativa!
In perioada interbelica, francmasoneria a fost si ea confruntata in Romania cu problemele carora trebuia sa li se faca fata. Tara avea o noua infatisare. Suprafata ei se dublase, numarul locuitorilor, de asemenea. Dar, in afara de aceasta, avusese loc un proces de unificare a unor teritorii cu proveniente administrativ-politice diferite, Basarabia din imperiul Rusiei tariste, iar Transilvania, Banatul si Bucovina din Austro-Ungaria.
Nu mult dupa desavarsirea statala a Romaniei, franc­ma­soneria a avut zile grele.
Francmasoneria a trait si ea acest impact. Pusa "in adormire" in Vechiul Regat, la intrarea tarii in razboi, ea a fost redesteptata, dar s-a vazut confruntata cu mari probleme. Pe ansamblul noului stat exista o varietate de organisme masonice, iar pe de alta parte erau in curs amintitele transformari social-politice esentiale. Din pacate, franc­masoneria nu s-a dovedit in stare sa faca fata problemei fundamentale, cea a realizarii unei unificari statornice. In perioada interbelica, au proliferat lojile si marile loji, dar ele n-au putut realiza unitatea lor. Cele mai importante au fost Marea Loja Nationala din Romania si Marele Orient al Romaniei, la care s-a adaugat Marea Loja Simbolica de Rit Ioanit, cu sediul la Brasov, care a strans la un loc lojile care fusesera in obedienta Marei Loji Simbolice din Ungaria. Abia in 1930 s-a realizat unificarea masoneriei din Transilvania cu cea din Vechiul Regat. De asemenea, unificarea din 1934 sub formula Francmasoneria Romana Unita, infaptuita sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, n-a dus la unitatea atat de necesara, ea cuprinzand doar o parte a lojilor Marei Loji si cele ale Marelui Orient. Existenta pe mai departe a unor loji sub obediente straine nu s-a dovedit benefica. S-au adaugat si conflicte interne si ele daunatoare. Dar, pe de alta parte, numarul insemnat de personalitati, mai ales politice, care au apartinut in epoca lojilor din Romania evidentiaza rolul fara indoiala important pe care francmasoneria l-a avut in aceasta etapa istorica.
Regimul comunist a fost mai crunt, represiunile comuniste impotriva maestrilor masoni au fost teribile.
Voi spune asa: odata cu izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, precedata de instaurarea regimurilor totalitare intr-o parte a Europei, francma­soneria avea sa intre intr-o perioada in care situatia ei a devenit precara, ba chiar a ajuns sa fie supusa, ca o buna parte a societatii, unor dure repre­siuni. Dupa iluzia revenirii la situatia antebelica din anii 1944-1947, cand s-au depus straduinte pentru desfasurarea unei activitati masonice redes­teptate, s-a intrat in lungile decenii ale dictaturii totalitar comuniste, cand francmasoneria a fost exclusa din viata societatii romanesti si multi francmasoni au fost supusi persecutiilor si detentiei. Redesteptarea nu va putea avea loc decat dupa 22 decembrie 1989.
Starneste un imens interes faptul ca un istoric de talia d-voastra a cercetat fenomenul mason si da publicitatii o carte despre inceputurile masoneriei la romani. Veti continua cercetarea?
Sper sa continui, daca Dumnezeu ma va tine sanatos. Istoria francmasoneriei romanesti este deosebit de complexa. Izvoarele privind aceasta problema sunt risipite, disparate. Studiul istoriei francmasoneriei este inca la inceputurile sale, continuarea cercetarilor, intemeiate insa numai pe izvoare, va contribui, neindoielnic, la cunoasterea mai profunda a istoriei romanilor in perioada moderna si contem­porana. Oricum, ceea ce este evident este ca ea a detinut un loc important in procesele istorice si continua sa-l aiba in formele noi de dupa 1989.
Pagini realizate de Tesu SOLOMOVICI 
 Afisari: 3255  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 8 Afiseaza toate comentariile  
dupa cum vad,   de fericire
O intrebare pentru evreul mandru din Israel   de szervudakis
Influente straine in masoneria romana   de Andrei Comanescu
evreu mandru din Israel   de enzo
masoneria a trait regeste si in timpul comunismului   de Romanul Antimason
of of offfffffffffffff si daoleuuuuuuuuuu   de iobagul roman
Pãrintele Amfilohie Despre masonerie    de haiduc
Caraghiosi cu sortzuletze   de Eufrosin
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Aventurile francmasoneriei pe pamanturile romanesti (3255 afisari)
 Vracii crizei mondiale (2876 afisari)
 Contraatac iranian la Obama (2378 afisari)
 Vom avea prima minicentrala nucleara (1632 afisari)
 Trianonul de la Floresti (1495 afisari)
 La 42 de ani, Cindy Crawford apare intr-un pictorial ce taie respiratia barbatilor (FOTO) (3732 afisari)
 Fotografii inedite cu OZN-urile ce au survolat Franta! (3673 afisari)
 Din dragoste, s-a trezit din coma dupa 30 de ani (3618 afisari)
 Topul celor mai spectaculoase fraude cu fonduri UE: Un italian si-a cumparat Ferrari, iar un spaniol si-a deschis un bordel (2554 afisari)
 Bush s-a dezinfectat dupa ce i-a strans mana lui Obama (2260 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.41406 sec.