Ziua Logo
  Nr. 4379 de luni, 3 noiembrie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Alegeri SUA
America intre negru si alb
Batalia pentru Casa Alba a insemnat inca de la debut o confruntare o contrastelor. Pentru prima data in istoria Americii in aceasta cursa au fost angrenati doi protagonisti, un candidat alb si unul de culoare. Campania electorala s-a desfasurat in acelasi ton constrastant in planul politicii externe. Pornind de la contradictii pe tema retragerii trupelor americane din Irak, continuand cu atitudinea fata de Rusia si pana la asigurarea securitatii energetice, ambii candidati s-au situat pe pozitii antagonice. Desi atat de diferiti, preferintele americanilor sunt egale vizavi de cei doi, sondajele indicand diferente mici in ceea ce priveste optiunile de vot. Si, ca in orice razboi, batalia finala urmeaza sa se dea maine, data catalogata de multi experti drept "Ziua Z" a destinului SUA.
Presedintele -la mana electorilor si a catorva state cheie
Omul care detine cea mai grea valiza nucleara este propulsat la Casa Alba prin vot indirect
Cel de-al 44-lea presedinte american nu va fi ales la 4 noiembrie prin vot popular direct, specific democratiilor vestice. Candidatul republican, senatorul John McCain, si contracandidatul sau democrat, senatorul Barack Hussein Obama (foto stanga), isi vor disputa voturile marilor electori. Un rol important in desemnarea urmatorului locatar al Casei Albe il au o serie de state federale, considerate cruciale pentru deznodamantul din 4 noiembrie.
Viitorul presedinte al Statelor Unite este ales de un Colegiu Electoral, alcatuit din 538 de electori, fiind nevoie de votul a minim 270 de electori pentru desemnarea unui castigator. Fiecare stat federal alege tot atatia electori cati membri au in Senat si Camera Reprezentantilor, cele doua componente ale Congresului american. De pilda, cele mai mici state din punct de vedere al populatiei, Vermont sau Alaska, au dreptul la cate 3 electori, iar cel mai mare stat federal, California, la 55 de electori.
Exista insa si doua exceptii semnificative, statele Maine si Nebraska (cu cate 4 si respectiv 5 Electori), care atribuie doar 2 Electori castigatorului, restul fiind atribuiti in fiecare district congresional (2 in Maine si 3 in Nebraska) tichetului care se claseaza pe primul loc in districtul respectiv. Electorii se reunesc in capitalele statelor respective (in numar de 50 si capitala federala Washington) si aleg tichetul castigator (presedinte si vicepresedinte). Doar 26 de state obliga electorii sa respecte vointa electoratului, alte 24 insa nu. De regula insa electorii voteaza asa cum au decis votantii din statul respectiv. Electorii sunt desemnati de partidele candidatilor, care nu au insa dreptul sa faca parte din Congresul SUA sau sa fie salariati ai Guvernului federal. Din punct de vedere tehnic se poate spune ca nu populatia voteaza unul dintre candidatii la presedintie, ci electorii care il desemneaza ulterior pe candidatul votat de populatie, un model de vot indirect unic in democratiile occidentale.
Fara turul doi
Un avantaj clar al acestui sistem este ca elimina necesitatea unui al doilea tur de scrutin, in cazul in care nici unul dintre candidati nu intruneste o majoritate absoluta in votul popular. Fiecare stat federal in parte numara separat voturile exprimate in mod direct de alegatori, sau prin metode complementare, precum votul electronic sau prin posta. Colegiul electoral nu se intalneste niciodata in plen, ci doar la nivelul statelor federale si al Districtului Columbia. Conform regulilor din majoritatea statelor, candidatul care obtine cele mai multe voturi intr-un anumit stat, castiga toti electorii aferenti.
State decisive
Din cauza acestei proceduri, un candidat care a castigat votul popular, poate pierde votul Colegiului Electoral, si deci, functia de presedinte. Un astfel de caz a fost in anul 2000, cand democratul Al Gore a pierdut, desi a avut cu aproape un milion de voturi mai mult decat actualul presedinte George W. Bush. Conform mass-media americane, sapte state, considerate redute republicane, vor "dezerta" in tabara democrata. Pozitiile republicane sunt si mai vulnerabile in Colorado, New Mexico si Virginia, unde vechii senatori republicani se retrag definitiv.
Campanie pe bani grei
Sumele cumulate din donatii de Obama si McCain s-au ridicat la circa un miliard de dolari, iar banii cheltuiti de cei doi rivali in campania electorala au insumat 2,4 miliarde de dolari, un record pentru alegerile din SUA.
Grosul fondurilor puse la bataie in campanie nu a venit de la cetatenii de rand, ci de la marile corporatii. Centrul pentru Politici Responsabile, o organizatie a societatii civile, a estimat ca bugetele celor doi candidati au fost aproape de doua ori mai mari decat in 2004 si de trei ori mai mari decat in 2000. Senatorul democrat a cheltuit 21,5 milioane de dolari doar in perioada 21-28 octombrie, fata de cele numai 7,5 milioane de dolari cheltuite de tabara senatorului republican. Barack Obama si-a depasit adversarul strangand 620 de milioane de dolari, in comparatie cu cele 315,7 milioane primite pentru campanie de McCain. La aceasta suma s-au mai adaugat aproximativ o jumatate de miliard de dolari, bani adunati de partidele sustinatoare. De la inceputul lunii septembrie pana la mijlocul lunii octombrie, Obama si democratii au cheltuit 353,7 milioane de dolari pentru clipuri electorale televizate, fata de 184 de milioane platite pentru clipurile lui McCain. Cel mai scump spot publicitar din istoria alegerilor din SUA a fost realizat de echipa lui Obama. Costul acestui spot transmis simultan de principalele trei televiziuni americane a fost evaluat de experti la suma de cinci milioane de dolari.
Batalia pentru Congres
Concomitent cu alegerile prezidentiale, americanii vor mai alege o treime dintre senatori si toti membrii Camerei Reprezentantilor, camera inferioara a legislativului american. Conform previziunilor electorale, rezultatele alegerilor vor avantaja Partidul Democrat.
Liderii republicani se asteapta la pierderea unei parti importante a mandatelor din Camera Reprezentantilor si Senat, printre posibilii perdanti figurand si unii dintre republicanii cei mai importanti. Campania electorala a Partidului Republican a fost impiedicata de multi factori, inclusiv lipsa de popularitate a presedintelui Bush, starea agitata a economiei, si chiar de faptul ca in Camera Reprezentantilor de cinci ori mai multi republicani decat democrati au decis sa nu-si mai prezinte candidatura. Conform speculatiilor din mass-media americana, Partidul Democrat spera la obtinerea unei majoritati absolute in camera superioara a legislativului de la Washinghton, Senatul, prin acapararea a 60 de mandate din cele 100, fiecare stat federal fiind reprezentat de doi senatori. Desi sistemul politic prezidential din SUA nu pretinde ca partidul presedintelui sa aiba o majoritate in Congres, orice administratie de la Casa Alba trebuie sa beneficieze de sprijinul Congresului pentru adoptarea rapida a unor politici cruciale.
Maestrii gafelor
Gafele facute de Obama si McCain in cursul campaniei electorale au starnit hohote de ras, dar si posibilitati pentru echipele celor doi de a exploata greselile adversarilor.
Cand a venit vorba de teatrele de operatiuni din Irak si Afganistan, cei doi "experti"s-au intrecut in gafe care au facut deliciul publicului. Senatorul de Arizona, John McCain, a criticat constant lipsa de experienta a contracandidatului sau democrat Barack Obama in materie de politica externa. Dar tocmai McCain a fost cel care a deschis "sarabanda greselilor", declarand ca Iranul antreneaza membrii al-Queda pentru a-i trimite in Irak. SUA afirma oficial ca Iranul, o tara siita, antreneaza grupari extremiste siite din Irak, dar nu al-Queda, o organizatie sunita. In replica, Obama a declarat ca "exista un numar mic de translatori militari care sunt utilizati in Irak si de aceea este foarte dificil a-i folosi si in Afganistan". Marea majoritate a acestor transla-tori din zonele de razboi provin din randurile populatiei locale. In mod natural acestia vorbesc limba localnicilor. McCain a dat si mai rau in bara, in 2007, cand a afirmat ca Vladimir Putin, la acea vreme presedinte al Rusiei, este "presedintele Germaniei". Obama a fost ridiculizat dupa ce a afirmat ca a vizitat "toate cele 57 de state ale SUA", desi Statele Unite sunt alcatuite din 50 de state si un district federal.
Obama sau McCain vor gestiona un cosmar
Indiferent de rezultatul alegerilor din 4 noiembrie, ambii candidati la presedintia SUA se vor confrunta cu provocari extrem de importante, atat pentru viitorul SUA cat si pentru cel al intregii lumi, incluzand si Romania. Rolul Statelor Unite de superputere mondiala si toate chestiunile ce deriva din aceasta pozitie vor apasa greu pe umerii succesorului lui George W. Bush la Casa Alba. Daca pentru problemele interne din SUA, candidatii sustin ca au gasit solutii viabile, nu la fel stau lucrurile in cazul agendei de politica externa.
Pentru Bucuresti, in problema acordarii vizelor, pare mai plauzibila varianta democrata tinand cont de aplecarea lui Obama spre electoratul diferitelor minoritati ce traiesc pe teritoriul SUA, cea mai importanta fiind cea hispanica cu aproximativ 45,5 de milioane de votanti si cea a persoanelor de culoare. Printre temele democratilor s-a aflat si acordarea de facilitati in vederea obtinerii vizelor pentru SUA de catre cetatenii straini printre care si romani. In plan militar, Romania se afla in fata a doua probleme majore. In cazul in care Obama va iesi presedinte, se preconizeaza o retragere rapida din Irak si eventual mutarea contingentelor respective in Afganistan, ambele, zone de lupta unde soldatii romani participa activ alaturi de fortele coalitiei internationale. In cazul in care McCain (foto dreapta) va castiga alegerile, trupele romane ar putea stationa pentru o perioada mai lunga in Irak si probabil Romania va fi supusa unor presiuni sporite pentru a-si mentine trupele in aceasta zona, desi reprezentantii Statului major roman au declarat ca soldatii romani vor fi retrasi in totalitate pana la sfarsitul lui 2009. Un alt aspect important care ar putea lovi in interesele Bucurestilor ar fi raportarea SUA fata de Rusia in contextul geopolitic actual. Obama s-a aratat mai cooperant in ceea ce priveste relatiile de pe axa Washington-Moscova si a militat pentru o atitudine reconcilanta fata de Kremlin, indemnand la dialog. McCain s-a aratat mult mai intransigent si a cerut o pozitie mai dura fata de Moscova. Tinand cont de faptul ca Romania este membru NATO si in acelasi timp are semnat un parteneriat strategic cu SUA, ce acorda dreptul militarilor americani de a-si instala unitati militare la Marea Neagra, in cazul unui scenariu in care relatiile americano-ruse s-ar deteriora, Bucurestii ar sta in prima linie si ar putea fi afectat direct de aceasta situatie. Cantarind aceste scenarii, cea mai putin rea situatie pentru tara noastra ar fi o presedintie democrata.
Strategii de razboi
O scurta retrospectiva in lista prioritatilor externe ale Casei Albe identifica o serie de probleme de interes vital. In topul acestei liste se afla cele doua razboaie din Irak si Afganistan, mosteniri tot mai contestate din timpul administratiei Bush si continuarea luptei impotriva terorismului, poate cea mai puternica tema de politica externa pentru America. Atat Obama cat si McCain au afirmat ca se vor concentra pe infrangerea talibanilor si eradicarea retelei al-Queda. In privinta Irakului, Obama, care s-a opus invaziei americane din 2003, a declarat ca este favorabil ideii de retragere a soldatilor americani din Irak in 16 luni, pentru ca acestia sa isi poata concentra eforturile in Afganistan. Vizavi de aceasta problema, McCain s-a ferit sa faca pronosticuri temporale si s-a aratat categoric ideii de stationare a trupelor in Irak, "atat timp cat este nevoie".
Marioneta si duplicitarul
Asupra celor doi candidati la vicepresedintia SUA au fost lansate numeroase acuze inca de la inceputul nominalizarii lor. Reprezentanta republicanilor, Sarah Palin (foto), a fost pusa la zid pentru ca are experienta zero in ceea ce priveste politica externa si ca ar fi marioneta gigantilor petrolieri care se ascund in spatele Partidului Republican. Despre candidatul democrat la aceasta functie, Joseph Biden, s-a vorbit despre o duplicitate in elaborarea deciziilor de politica externa a SUA din pozitiile ocupate anterior.
Traseul politic al Sarei Palin indica o ascensiune rapida spre ierarhiile politice americane. In perioada 1992-1996, Sarah Palin a ocupat functia de membru in consiliul orasului Wasilla-Alaska pentru a deveni, incepand cu 1996, primarul metropolei pana in 2002. Dupa o experienta reusita ca viceguvernator al Alaskai, Palin a prezidat Comisia pentru conservarea petrolului si gazelor din Alaska intre anii 2003 si 2004. De aici, Palin a demisionat in ianuarie 2004 dupa un scandal in care si-a acuzat colegii republicani de "lipsa de etica". In 2006, Palin avea sa devina prima femeie care ocupa functia de guvernator in Alaska si cea mai tanara persoana aleasa in aceasta pozitie. In schimb, contracandidatul sau republican este inzestrat cu o experienta politica de invidiat. Joseph Biden este un foarte bun specialist in probleme ce tin de politica externa. El ocupa in prezent functia de presedinte al Comisiei de Relatii Externe din cadrul Senatului american. S-a facut remarcat in 1979 pentru initiativa personala de a purta discutii cu ministrul rus de Externe, Andrey Gromyko, explicandu-i temerile si interesele Americii pe fondul refuzului de ratificare de catre Congresul SUA a Tratatului SALT II. Cunostiintele sale bogate in domeniul juridic au ajutat SUA in cadrul interventiei sale militare din timpul razboiului din Bosnia (1992-1995 n.red). Totusi, Biden nu a oferit intotdeauna continuitate politicilor sale. In 1991, Biden a votat impotriva autorizarii "Razboiului din Golf", pentru ca in 2002 sa declare ca Saddam Hussein este o amenintare la adresa securitatii nationale si "nu exista alta optiune decat eliminarea acestui pericolul". In 2002, Biden a votat in favoarea folosirii fortei militare in Irak si a insistat mereu ca acest conflict sa fie internationalizat, insistand pe nevoia trimiterii aici a tot mai multor soldati, tema care intra in contradictie totala cu viziunea actuala a lui Obama despre Irak.
Al-Queda fericita
Pentru cei doi candidati si-au declarat simpatia si unele dintre statele inamice SUA, cum ar fi Iranul, si chiar cea mai temuta organizatie terorista, impotriva careia administratia Bush a declansat razboaiele din Irak si Afganistan, se afirma intr-o analiza a Washington Post. Daca regimul de la Teheran a afirmat ca l-ar vota pe Obama, simpatizantii retelei teroriste al Queda au anuntat ca l-ar sprijini pe McCain. De altfel, site-urile de Internet asociate al-Queda sunt preocupate de campania electorala, facand comparatii intre cei doi candidati si lansand pronosticuri referitor la care dintre ei ar aduce mai repede decaderea SUA, conform ziarului Washington Post.
Singura premisa comuna de la care pornesc toate site-urile pare sa fie legata de faptul ca si republicanul John McCain si democratul Barack Obama sunt rai. Potrivit unor mesaje postate recent, McCain este mai "impetuos", "mai prost si mai extremist decat Bush". Exista insa mesaje in care islamistii se rugau pentru moartea lui Obama. Unul dintre comentatori, ale carui viziuni s-au remarcat prin asemanarea cu cele ale al-Queda, apreciaza ca indiferent cine va fi viitorul presedinte, acesta va fi obligat sa se retraga din lumea musulmana. "Daca dusmanul continua sa stea pe pamantul nostru, va extenua America si acesta este unul dintre obiectivele Al-Queda", scria recent comentatorul cunoscut sub numele de Asad al-Jihad 2. "Daca (America) isi retrage trupele, Al-Queda va prelua controlul asupra teritoriului si se va intoarce impotriva celorlalti dusmani pentru a-i elimina. Si acesta este unul dintre obiectivele Al-Queda", continua el. Comentariile au fost postate pe site-urile al-Ekhlaas si al-Hesbah, asociate Al-Queda, care pot fi accesate pe baza de parola. O parte dintre mesajele postate au fost traduse si analizate de SITE, o companie privata specializata pe monitorizarea site-urilor islamiste la cererea administratiei americane si a clientilor particulari. Nu exista insa un consens deosebit in randul adeptilor jihadului referitor la care dintre candidati ar aduce mai multe beneficii Al-Queda si obiectivelor gruparii.
Pagini realizate de Luciana Pop, Mihai ISAC si Madalin NECSUTU 
 Afisari: 560  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 21 Afiseaza toate comentariile  
--BARACK OBAMA -- faclia noii lumii care spera in mai bine !   de jan dinu
The shocking comment Barack Obama does not want you to hear!   de Zenn
Obama Civilian Security   de Zenn
BEFORE YOU VOTE WHAT YOU MUST DO   de Zenn
Obama approaches lawmaker about White House post   de Zenn
Happy Halloween Brainwashed by the media...   de Zenn
Ce vor alege americanii ??   de georgems
Duminica de dinainte de alegeri   de ARHANGHELUL
america intre In si young   de Morphius
Waco.   de muresanu
SA NU UITATI CA VICE PRESIDENTU ESTE EVREU   de texanu
fruntea noastra e descretita si asa :-)    de Atamild
Asa o fi? George Carlin On Voting In US Elections   de Conan___the___Barbarian
Dece sunteti nesinceri ?   de Aladin
Doi dobitoci   de Eufrosin
Felicitari vizionarilor!   de Thalia
ulterior   de mirapo
obama   de procust
Pai,alegeri.   de muresanu
Bine ca se termina!   de roy
aha!   de chriscross
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Moarte pe parbriz (3012 afisari)
 Geoana parasutat in politica (2596 afisari)
 Miliardara santajata de gigolo (2125 afisari)
 Turnatorul Voiculescu cu laba pe IAR Ghimbav (1526 afisari)
 Basescu acuzat de antisemitism in Haaretz (1427 afisari)
 Orasul-plutitor, cel mai mare vas de croaziera din lume! (Imagini incredibile)  (5752 afisari)
 The Times: Romania, cea mai recenta victima a crizei mondiale  (3632 afisari)
 Profesoara de matematica, acuzata ca a avut relatii intime cu o fata de 14 ani (2829 afisari)
 "Expertii" rusi si americani se intrec in scenarii apocaliptice: Rusia va ataca, pe rand, state din Europa Centrala si de Est (2828 afisari)
 Masina care merge cu aer, gata in 2010 (2447 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01831 sec.