Ziua Logo
  Nr. 4379 de luni, 3 noiembrie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Reportaj
Profesorul, traditia si ardelenii
Uricani, Valea Jiului sau Vulcan, Valea Jiului sau Petrila, Valea Jiului. Toate arata la fel. De aproape 20 de ani, de cand mineritul este in declin, de Valea Jiului s-a ales praful. Si mai ales pulberea. Localitatile din Vale arata la fel si nu are niciun sens sa reiteram imaginea dezastrului. Ei, bine, in aceasta lume care se stinge incet, dar sigur, mai exista oameni care traiesc deasupra lucrurilor. Unul dintre ei este un modest profesor din Uricani. Modest si dedicat. Ce face el? Isi vede de treaba, adica invata copiii. Bun, dar asta face orice invatator. Pe langa asta, omul se incapataneaza sa duca, cu modestie, mai departe, traditiile satului.
Udrea.
Dumitru Udrea
Il cheama Dumitru Udrea si este profesor la Scoala nr. 2 din Uricani. Oltean de origine, el a venit acum vreo 30 de ani in Vale si a ramas. La vremea aceea se obisnuia ca, dupa terminarea facultatii, sa primesti repartitie. Adica, erai nevoit sa te prezinti acolo unde te trimitea partidul. In cazul lui Udrea, la Uricani. Si asa, a ajuns omul, vrand-nevrand, dupa licenta, din Oltenia, in Valea Jiului. Si daca localnicii, momarlani - pe numele lor, erau ocupati cu mineritul si mai putin cu pastrarea propriilor traditii, proaspatul dascal s-a apucat, acum trei decenii, sa adune marturii ale trecutului. Nu erau din zona lui folclorica, zona era a altora - a momarlanilor, dar pentru Udrea asta a contat mai putin.
O scoala obisnuita
Casa traditionala din Uricani
Blocuri cu patru etaje si acoperis din tigla, cu mult spatiu intre ele, inconjurate de coline. In stanga Jiul, in zare piscuri. Daca ar fi ingrijit, Uricaniul ar putea fi un cochet orasel de munte. Dar, nu este. Blocuri scorojite, magazine parasite, drumuri desfundate - cam ca peste tot in Romania, acolo unde a fost industrie si nu mai e. Scoala numarul 2 este una dintre scolile din Uricani. Corpul institutiei este standard, cum sunt mii de scoli din tara. Scoala este inconjurata din trei parti de blocuri si dintr-o parte de case taranesti. Profesorul ne intampina la intrare si ne introduce in scoala. Tocmai s-a sunat si copiii au iesit in pauza. Pana la etajul patru urcam in harmalaia celor din clasele mici si orice dialog este imposibil. Inaintam prin labirintul de holuri si, la ultimul etaj, intr-un colt de scoala se iveste o usa obosita.
Intram in sala de clasa, in fata noastra se arata o incapere cu sute de lucruri, ingrijit aranjate. Marturii din trecutul momarlanilor. Am ajuns la colectia dascalului Udrea. Deocamdata, nu are un statut precis, dar statutul conteaza mai putin. Profesorul isi numeste colectia muzeu didactic. Oranduite cu grija, in incapere stau alaturi, scule si obiecte din gospodaria traditionala momarlaneasca, precum si medalii, monede din imperiul cezaro-craiesc, poze ale vremii etc. Muzeul are o logica a sa, fiind organizat pe grupe de activitate, relevand exact locatiile unei gospodarii: razboiul de tesut, vatra, lavita de dormit si camara de alimente. Pana acum cativa zeci de ani totul se producea in gospodarie, de la imbracaminte, la alimente, iar achizitionarea din comert a bunurilor era aproape nula. Locul unde se prepara casul, branza si untul este pus in valoare de nenumarate ciubere si vase de lemn, toate purtand patina timpului.
Povesti momarlanesti
Rabojuri de zapada
Fiecare obiect din colectie are povestea lui. Poveste stiuta doar de originalul colectionar. Dascalul din Uricani ne arata niste bucati de sindrila, expuse deasupra vetrei. Pentru taranii din Valea Jiului vatra avea o semnificatie speciala: era sufletul gospodariei, cat timp focul era aprins, gospodaria era vie, fiinta. Pana acum o suta de ani casele din zona nu aveau horn. Fumul de la vatra urca direct in pod. Explicatiile profesorului vin imediat: caldura usca sindrila de pe casa, alunga rozatoarele si, pe deasupra, gospodarii isi afumau in pod slanina. In traiul arhaic al momarlanilor nimic nu era lasat la voia intamplarii.
Masuratul oilor
Atarnata de perete, o panoplie cu bete arse. Intreb ce semnificatie au betele pirogravate. Udrea povesteste ca batul era chezasie la tranzactiile din trecut. O modalitate extrem de simpla de a marca si de a tine o socoteala. La masuratul oilor, primavara, inainte de transhumanta, dupa ce se mulgeau oile si se calculau kilogramele de branza care-ar reveni la toamna proprietarului, socotelile se incrustau pe un bat. Si, pentru a nu fi masluit, acesta era trecut prin foc. O gaselnita elementara la lipsa de carte din acea vreme. Daca am adus aminte de oi, in anul 1938, anul de varf al Romaniei interbelice, zona Uricani dispunea de 10.000 de oi si 2000 de vaci. Odata cu deschiderea minelor, mai toti satenii din zona s-au angajat in minerit, renuntand la veniturile realizate din cresterea animalelor.
In micul muzeu din Uricani se afla si o bancnota de la inceputul secolului trecut, emisa la Viena in 1914, de banca centrala a imperiului bicefal. Bancnota are gravata stemele celor doua puteri ale imperiului: vulturul bicefal pentru Austria si coroana Sfantului Stefan pentru Ungaria. Coroanele sunt emise dupa 1870, odata cu instaurarea dualismului austro-ungar. In afara de cele doua limbi oficiale: germana si maghiara, valoarea bancnotei, doua coroane, este consemnata in alte opt limbi, apartinand natiilor din imperiul austro-ungar. Printre ele si romana, semn ca puterea de la Viena recunostea schimburile comerciale si dezvoltarea economica a Vaii Jiului.
Valoarea coroanei este consemnata in zece limbi
Cu fluierul la nunta
O serie de fluiere se afla pe un alt perete. De altfel, fluierul era singurul instrument muzical folosit de momarlani. Numit si taragot sau torongoata, fluierul era omniprezent in viata momarlanilor, atat la evenimente fericite: nedeie, casatorie, botez, cat si la inmormantari. Prilej pentru a intreba cum se desfasura o nunta arhaica. Profesorul Udrea povesteste: dupa Sfanta Maria Mare, 15 august, muncile campului se rareau si, pana la postul Craciunului se tineau nunti. Viitorii miri trebuiau sa fie, potrivit conventiilor sociale, din acelasi sat. Motivul era simplu, pastrarea averilor in acelasi areal. Odata cu venirea in Valea Jiului a minerilor din imperiul austro-ungar casatoriile mixte au inceput sa fie acceptate. Toti nuntasii, erau imbracati in straie albe, de sarbatoare, si petreceau de duminica dimineata pana luni, spre seara. Meniul era auster: "zupa de lasca"(supa de pui), tocanita de oaie, "curechi scazut" (varza calita) si dulciuri: "pancove"(gogosi) si cozonac. Bautura era tuica si berea de casa. Timp de doua zile, se juca hora si invartita, se ziceau strigaturi deocheate, se canta la fluier si, mai ales se bea vartos, tuica.
Profesorul Dumitru Udrea
Plecam. Lasam muzeul, scoala si orasul in urma. Il lasam si pe profesor, impreuna cu colectia sa, ascunsa undeva intr-un cotlon de Romanie. Cui ii pasa? Alegerile bat la usa, criza la fel. Noroc ca mai exista oameni, precum Dumitru Udrea, care rupti de lume stiu ca au o misiune - prezervarea trecutul.
P.S. In urma vizitei noastre in Valea Jiului, Ziua a primit asigurari de la un mecena local, Emil Parau, ca muzeul din Uricani va primi o alta locatie, mai vizibila. Parau are de gand sa restaureze o casa traditionala momarlaneasca si sa mute muzeul din sala de clasa, acolo, mai la drum, asta in perspectiva deschiderii soselei spre Herculane.
La nunta, meniul era auster: "zupa de lasca" (supa de pui), tocanita de oaie, "curechi scazut" (varza calita) si dulciuri: "pancove" (gogosi) si cozonac. Bautura era tuica si berea de casa.
Silviu Secrieru, silviu@ziua.ro 
 Afisari: 542  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 1 Afiseaza toate comentariile  
Stiati ca..   de Mariteea
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Moarte pe parbriz (3012 afisari)
 Geoana parasutat in politica (2596 afisari)
 Miliardara santajata de gigolo (2125 afisari)
 Turnatorul Voiculescu cu laba pe IAR Ghimbav (1526 afisari)
 Basescu acuzat de antisemitism in Haaretz (1427 afisari)
 Orasul-plutitor, cel mai mare vas de croaziera din lume! (Imagini incredibile)  (5752 afisari)
 The Times: Romania, cea mai recenta victima a crizei mondiale  (3632 afisari)
 Profesoara de matematica, acuzata ca a avut relatii intime cu o fata de 14 ani (2829 afisari)
 "Expertii" rusi si americani se intrec in scenarii apocaliptice: Rusia va ataca, pe rand, state din Europa Centrala si de Est (2828 afisari)
 Masina care merge cu aer, gata in 2010 (2447 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01303 sec.