Leonte Rautu si Iosif Chisinevschi intentionau sa inghesuie limba romana in conceptiile lingvistice ale lui Stalin cu orice pret: "Iorgu Iordan, spre deosebire de Rosetti, are oarecare valoare stiintifica, fiind un bun cunoscator al limbii romane contemporane. Lucrarile sale insa sunt adanc patrunse de idealism, mergand fidel pe urmele lingvistilor cosmopoliti din Apus. Ele sunt caracterizate de specialistii sovietici astfel: <<Iordan repeta conceptiile idealiste ale lui Saussure, respinse total de lingvistii sovietici materialisti>>." In anul 1943 a aparut la Iasi volumul "Limba romana actuala" de Iorgu Iordan. Aceasta lucrare are un caracter antisovietic, antisemit si cosmopolit. La pagina 236, autorul, vorbind de cuvantul colhoz si de verbul a colhozi scrie: "creatie extrem de recenta (are inteles figurat: am sa te colhozesc - am sa te aranjez, am sa te bat etc)". La pagina 225 da urmatoarele exemple de substantive compuse: iudeocomunist, iudeomasonerie, iudeodemocratie, iudeoplutocratie. In pagina 505 scrie ca "a impamanteni" inseamna, cu o nuanta ironica folosita de Romani, a ingropa un Evreu. Iordan face in aceasta carte elogiul lui Saussure, scrie despre "civilizatia apuseana, adica adevarat europeana" etc. etc. In ultimii doi ani, Iordan - care sub vechiul regim publica studii voluminoase - nu a publicat studii si cercetari. Are la tipar o lucrare "Nume de locuri in R.P.R." - o lista de nume geografice din tara. La Sesiunile Academiei, Iordan si-a facut o autocritica cu totul formala. Iordan nu a facut niciodata critica lucrarilor sale din trecut si, mai ales, nu a luat atitudine fata de scoala idealista a lui Saussure, desi in repetate adunari de partid ca si in Academie i s-a cerut acest lucru.

		Iorgu Iordan (29 septembrie 1888 - 20 septembrie 1986) a scris lucrari in domeniul lingvisticii romanesti si al celei romanice, fiind preocupat indeosebi de aspectele contemporane ale limbii romane si de onomastica, impreuna cu Alexandru Graur si Ion Coteanu, a fost redactor responsabil al noii seriii a Dictionarului limbii romane (DLR); a ingrijit si editat Letopisetul Tarii Moldovei de Ion Neculce si opera lui Ion Creanga.

Continutul ultimului numar din "Studii si cercetari de lingvistica", a carei difuzare a fost oprita (redactor resp. I. Iordan) avea un caracter provocator. Desi e primul numar aparut dupa publicarea lucrarilor tovarasului Stalin, articolele originale trateaza probleme de importanta minora, ocolind in mod demonstrativ problemele fundamentale ridicate si rezolvate de tovarasul Stalin. Iordan, scriind despre "paralele fonetice ruso-romane" falsifica grosolan pronuntarea ruseasca. Ca director al Institutului de Lingvistica, Iordan nu a facut absolut nimic pentru restructurarea activitatii Institutului pe baza invataturii lui I.V. Stalin. In mare masura, el e raspunzator de faptul ca Institutul sta pana azi pe pozitii idealiste si marriste. A angajat la Institutul de Lingvistica pe: M. Isbasescu (fost in conducerea Societatii romano-germane, exclus din invatamant), Gh. Capidan (fost fruntas FRN, exclus din invatamant), I. Coteanu etc. Ca decan, a incurajat elemente dusmane ca: Stefanescu-Draganesti (fiul unui criminal de razboi), pe fostul sef de lucrari Neacsu Alexe (fost agent de siguranta, care a participat la masacrele de la Odesa) etc. Pozitia sa ca ambasador la Moscova este cunoscuta. Fiind ambasador s-a ocupat si cu afaceri veroase (contrabanda de blanuri). Prescurtari "ostile" Al. Graur are o falsa reputatie de lingvist de valoare. In afara de teza de doctorat, sustinuta in 1929, Graur nu a scris nicio carte sau lucrare mai importanta, ci numai articole sau note, dintre care cele mai multe in cunoscuta revista cosmopolita care aparea la Copenhaga si Bucuresti - Bulletin Linguistique". A fost si a ramas din punct de vedere stiintific un adept al scolii lingvistice burgheze a lui Saussure, pe care nu a criticat-o niciodata sincer si serios. Are o pozitie dusmanoasa fata de lingvistica sovietica. Graur a manifestat ostilitate fata de stiinta sovietica si inainte de aparitia lucrarii lui I.V. Stalin, "Cu privire la marxism in lingvistica". La aparitia acestei geniale lucrari, Graur a luat fatis apararea marrismului. La adunarea de la Institutul de Istorie si Filosofie al Academiei R.P.R. inchinata lucrarii tovarasului Stalin, el a declarat ca nu poate fi de acord cu "toate tezele" sustinute de I.V. Stalin. A refuzat sa ia atitudine critica fata de lucrarile sale din trecut si fata de scoala idealista a lui Saussure. A refuzat sa ia atitudine fata de hotararile Academiei R.P.R. si s-a declarat impotriva articolului redactional "Pentru inflorirea lingvisticii in tara noastra" din "Scanteia", aparut in urma publicarii lucrarii tovarasului Stalin, facand afirmatii dusmanoase la adresa organului C.C. Al P.M.R. In adunarea organizatiei de baza de la Universitatea C.I. Parhon a declarat ca, daca nu ar fi fost bolnav, ar fi luat atitudine si mai hotarata impotriva articolului din "Scanteia". In revista "Cum vorbim" pe care o redacteaza Graur, un loc de seama il ocupa analizarea a nenumarate cuvinte triviale. Se publica articole cu explicatii ale expresiilor ticalos, putred de bogat, pleava societatii, a-si da arama pe fata, chilipirgiu, chiulangiu, pilangiu, servil, misel s.a.m.d. Ca redactor responsabil al revistei "Cum vorbim", Graur a publicat numeroase materiale, al caror caracter dusmanos nu poate fi "intamplator". Astfel, publicand in revista lucrarea tovarasului Stalin despre marxism si problemele lingvisticii, a tiparit imediat urmatorul articol "Obraznic" (chipurile despre originea acestui cuvant). In proiectul de ortografie al lui Graur se dau urmatoarele trei exemple de prescurtari: P.C.R., U.T.M., I.C.A.S. (care se ocupa cu strangerea gunoaielor). Tot acolo exista o astfel de insirare: codri, mandri, ministri, ciocli, simpli, nostri. Asemenea "intamplari" se pot cita in numar mare atat la Graur, cat si la Iordan. Astfel, in volumul "Studii si cercetari lingvistice" (al carui redactor este I. Iordan) gasim unul dupa altul (despartite doar de un articol) trei articole: unul despre notiunea "copil nelegitim", altul despre cuvantul latinesc "venalis" (corupt), al treilea despre termenul slugarnicie. Primul articol e scris de un asistent al lui Rosetti, al doilea de o asistenta a lui Graur, al treilea chiar de Graur. Consideram ca nu poate exista indoiala cu privire la intentia contrarevolutionara a redactorilor volumului. La catedra pe care o conduce, Graur a strans o gasca de reactionari. Printre acestia sunt: Vlad Banateanu (exclus din partid, fost director la "Straja Tarii", fost patron la Cernauti), I. Ficher (nepotul mosierului Mochi Fischer), C. Tohaneanu (fiul sefului organizatiei bratieniste de la Galati), Angela Vasiliu (a participat la demonstratia fascista de la 8 Noiembrie 1945 si a semnat in registrul Palatului Regal), Rodica Ocheseanu (legata de un legionar, azi fugit), Liliana Grecu (fiica fascistului Valeriu Grecu). Prezenta lui Graur, Rosetti si Iordan in fruntea Institutului de Lingvistica si a catedrelor de lingvistica, sabotarea de catre ei a masurilor preconizate de partid, a constituit piedica principala in calea restructurarii activitatii stiintifice pe taramul lingvisticii in conformitate cu lucrarea tovarasului Stalin. Pentru lichidarea acestei situatii, propunem adoptarea proiectului de hotarare pe care-l anexam. L. Rautu 13.VI.1952 E.S. 3 ex. Epurarea Institutului de Lingvistica al Academiei Cu privire la reorganizarea conducerii Institutului de Lingvistica al Academieie R.P.R. Deoarece activitatea din ultimii ani a grupului conducator de la Institutul de Lingvistica al Academiei R.P.R. (Al. Rosetti, Al. Graur, I. Iordan) constituie o piedica in dezvoltarea stiintei lingvistice a R.P.R., se aproba: 1. Demiterea din functia de director al Institutului de Lingvistica din Bucuresti al Academiei R.P.R. si din functia de redactor al revistei "Studii si Cercetari Lingvistice" a prof. Iorgu Iordan. Demiterea din functia de director-adjunct stiintific, din functia de redactor responsabil al Buletinului Sectiei de stiinta a limbii, literatura si arta a Academiei R.P.R. si din functia de redactor responsabil al revistei "Cum vorbim" a prof. Al. Graur. 2. Formarea unui Consiliu stiintific al Institutului, alcatuit din: acad. M. Sadoveanu (presedinte), acad. B. Lazareanu, acad. E. Petrovici, acad. C. Balmus, prof. dr. V. Cherestesiu, prof. D. Macrea (actualmente decanul facultatii de filologie a Universitatii Babes - Cluj), prof. D. Orzea (decanul facultatii de filologie a Universitatii Parhon), prof. I. Livescu (rectorul Universitatii Iasi). Numirea in functia de director al Institutului a prof. Dr. Victor Cherestesiu (actualmente la MAE). Tov. V. Cherestesiu si D. Macrea vor fi eliberati din functiile pe care le ocupa in prezent. Noua directie a Institutului va reorganiza comitetul de redactie al revistei "Studii si cercetari stiintifice", asigurand aparitia trimestriala regulata a acestei reviste. 3. Se aproba suprimarea revistei "Cum vorbim", redactata de Al. Graur. Se insarcineaza noua conducere a Institutului de Lingvistica din Bucuresti al Academiei R.P.R. sa editeze in locul revistei "Cum vorbim" o revista de filologie pentru publicul larg, "Limba romana". 4. Consiliul stiintific si directia Institutului au drept sarcina centrala organizarea intregii activitati pe taramul stiintei lingvistice, pe baza genialei lucrari a tovarasului Stalin, "Marxismul si problemele Lingvisticii". Consiliul stiintific si directia vor publica in presa periodica (revista "Contemporanul si altele) proiectul de ortografie a limbii romane, supunandu-l unei largi dezbateri. De asemenea, vor organiza dezbateri asupra dictionarului limbii romane ce a fost elaborat, cu atragerea oamenilor de stiinta, scriitorilor, profesorilor si invatatorilor de limba romana, si va asigura aparitia primului volum in cursul acestui an. 5. Pana la lamurirea definitiva a situatiei lui Graur, Iordan si Rosetti, ei vor ramane colaboratori stiintifici ai Institutului de Lingvistica. Al. Rosetti si Al. Graur vor fi scosi din invatamant ca necorespunzatori. In ceea ce-l priveste pe I. Iordan, tinand seama de faptul ca lectiile pe care le-a predat la universitate au un nivel stiintific mai ridicat, pana la lamurirea definitiva a situatiei, el va ramane in invatamant. 6. Raspunderea de partid a lui Rosetti, Graur, Iordan va fi luata in discutia organizatiei de partid a Universitatii Parhon, din care fac parte. I. Chisinevschi 13.VI. 1952 E.S. 2 ex.

Vladimir ALEXE