Ziua Logo
  Nr. 4372 de sambata, 25 octombrie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
Dimitrie, sfantul de deasupra Bucurestilor
-- Sarbatoare mare in Dealul Mitropoliei. Duminica este praznuit Sfantul Dumitru Izvoratorul de Mir, iar luni, Sfantul Dimitrie Basarabov cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor. La Patriarhia Romana sunt asteptati zilele acestea peste jumatate de milion de pelerini.
Pe langa moastele lui Dimitrie cel Nou, pe esplanada Patriarhiei Romane au fost aduse din Grecia si moastele Sfantului Pavel, care, impreuna cu moastele sfintilor Constantin si Elena, purtatori ai hramului Catedralei Mitropolitane, vor fi expuse pelerinilor pana marti dimineata. Povestea mai putin obisnuita a moastelor Sfantului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor, va este prezentata astazi de ZIUA.
Un monah din sudul Dunarii, ale carui moaste sunt aduse in Romania de care rusi, moaste salvate, mai apoi, din mana bulgarilor de catre germani, ajunge ocrotitorul Bucurestilor. Povestea lui Dimitrie cel Nou implica de-a lungul timpurilor patru natiuni si o singura consecinta, fericita de altfel, pentru romani, aflarea unui sfant al Bucurestilor. Povestea monahului din Basarabov impleteste misticismul, faptul istoric, tamaduirile miraculoase cu o certitudine: Cuviosul Dimitrie cel Nou, este de mai bine de doua secole ocrotitorul Bucurestilor. De mai bine de 230 de ani, sfantul Dimitrie cel Nou, sfant de peste Dunare, vegheaza asupra cetatii Bucurestilor. Monahul ajuns ocrotitorul Bucurestilor s-a nascut la Basarabovo, sat situat in Bulgaria, la 3 km de malul al Dunarii. Manastirea Basarabovo (foto jos) a fost ctitorita de familia Basarabilor chiar inainte de intemeierea Tarii Romanesti. Satul, mosia si manastirea au apartinut lui Ioan Basarab I, primul domn al Tarii Romanesti. Basarabovo este singura manastire in stanca locuita din intreaga Bulgarie. Slujbele se tin aici la sfarsitul saptamanii, sambata si duminica.
Perioada in care a trait Sfantul Dimitrie se pierde in negura timpului, tocmai de aceea existenta monahului este plasata in perioade diferite. Unii teologi situeaza existenta sfantului in secolul XII, alti cercetatori cred ca Dimitrie a trait la mijlocul secolului XIV, in perioada de inflorire a isihasmului (Doctrina ortodoxa potrivit careia monahul trebuie sa traiasca in liniste si in contemplatie). Alti cercetatori cred ca este un sfant recent, de la sfarsitul secolului XVII. In Istoria slavo-bulgara de la Ruse, ieromonahul Pantelimon afirma ca Sf. Dimitrie a trait in secolul XVII si a fost ingropat la Manastirea Basarabovo. Turcii il dezgroapa dupa o vreme, in cautarea unei presupuse comori. Sfintele moaste sunt aruncate in Lom, unde stau ascunse intre mal si pietre, pana sunt redescoperite printr-un miracol de o tanara suferinda.
Un sfant retras in pestera
Trecand peste speculatiile privind perioada in care a trait Sfantul Dimitrie, varianta acceptata este cea invaluita in miracol. Intr-una din zile el si-a "luat crucea" si s-a retras intr-o pestera, sapata in stanca, pe malul raului Lom. Acolo si-a petrecut restul existentei in post aspru si rugaciune, izolat cu totul de lume. Nu se stie cati ani a trait in aceasta pestera, dupa cum nu se stie nici data trecerii sale in nefiinta.
Legenda spune ca o tanara din satul Cervena Voda si-a pierdut vederea. Intr-o noapte, viseaza ca si-a spalat ochii cu apa de la fantana Sf. Dimitrie, de la manastirea Basarabovo si astfel si-a recapatat vederea. Pleaca impreuna cu parintii la Basarabovo si dupa ce isi spala fata, incepe sa vada. Dupa acest miracol descopera in apele Lomului moastele sfantului stralucind pe fundul albiei. Moastele sunt vazute numai de fata tamaduita, ceilalti oameni aflati pe malul raului nu zaresc insa nimic. Trupul este scos a doua zi din rau, de catre preotii din Ruse.
De la Basarabov in Bucuresti
Nici nationalitatea Sfantului nu este clara, deoarece multe sate de pe malurile Dunarii aveau populatie mixta. In perioadele de razboi, locuitorii satelor se mutau de pe un mal pe altul. Asa s-a intamplat si cu satul Basarabov, in secolul al XVIII-lea. In urma distrugerii lui, localnicii se muta in satul Slobozia de langa Giurgiu, dar se intorc, spre sfarsitul secolului, formand actualul sat Basarabov. In anii 1769-1774, in timpul razboiului ruso-turc, satul Basarabov este complet distrus, iar moastele sfantului nu puteau sa mai ramana in biserica pustiita, la indemana turcilor. Generalul rus Petru Salticov le trimite spre Rusia, dar moastele sunt deturnate de rugamintile lui Hagi Dimitrie, un negustor bogat din Bucuresti. Astfel, in iunie 1774, racla cu sfintele moaste este asezata in Catedrala Mitropolitana din Bucuresti.
Bulgarii vor moastele inapoi
In data de 17 februarie 1918, in jurul orei 2 noaptea, Catedrala Sfintei Mitropolii este jefuita de un grup de 20 de soldati bulgari. Militarii, folosindu-se de rangi, au fortat usile Catedralei si, navalind in altar, au ridicat sicriul cu Sfintele Moaste ale Cuviosului Dimitrie, impreuna cu toate odoarele. Pentru a recupera moastele aflate in drum spre Bulgaria, Mitropolitul Canon cere printr-o scrisoare ajutorul maresalului August von Mackensen, guvernatorul Romaniei. In dreptul satului Daia, bulgarii sunt arestati de catre germani, iar racla cu moastele sfantului este depusa la cartierul militar german de la Giurgiu. Dupa doua zile de la jaf, racla ajunge, impreuna cu o puternica escorta germana, din nou la Bucuresti.
Racla - donatorul si mesterul ei
Din 1880, moastele Sfantului Dimitrie se afla intr-o racla de argint masiv, confectionata, din initiativa si pe cheltuiala episcopului Ghenadie al Argesului. Racla, din argint de cea mai buna calitate, "proba 14", a costat 22.800 lei, suma considerabila pentru acea vreme. Cu mitra de argint si coroana poleita cu aur, este impodobita cu scene din viata Sfantului. Racla este asezata pe patru picioare de argint masiv. Mesterului argintar care a realizat racla era un rus, Teodor Filipov, venit in Tara Romaneasca la mijlocul secolului XIX, se presupune in urma persecutiilor politice. Tinand seama de cinstirea deosebita de care se bucura Sfantul Dimitrie cel nou, mai ales in Bucuresti, la 28 februarie 1950 Sfantul Sinod a hotarat generalizarea cultului sau in toata Biserica Ortodoxa Romana.
La pelerinajul din acest an din Dealul Mitropoliei, alaturi de moastele Sfantului Dimitrie se afla si moastele Sfantului Pavel, aduse din Grecia, precum si cele ale Sfintilor Constantin si Elena, purtatori ai hramului Catedralei Mitropolitane. Fata de anii trecuti, vanzatorii ambulanti au aprobare sa isi ridice corturile intre Piata Unirii si Palatul Parlamentului, si nu pe Dealul Mitropoliei. Crucea Rosie a mobilizat, in perioada sarbatoriri Sfantului Dimitrie Izvoratorul de Mir (26 octombrie) si a Sfantului Dimitrie cel Nou (27 octombrie), 50 de voluntari care sa ajute pelerinii cu probleme de sanatate. Tot Crucea Rosie are pregatit ceai cald pentru pelerinii care petrec noaptea la coada. De asemenea, pentru a evita aglomeratia, jandarmii au impartit multimea in sectoare de cate 20 de persoane, iar Crucea Rosie a postat, in fiecare sector, pancarte cu sfaturi pentru credinciosi. Pentru siguranta oamenilor adunati pe Dealul Mitropoliei au fost aduse masini de pompieri si ambulante. La sarbatorile Sfintilor Dumitru din acest an sunt asteptati in Dealul Mitropoliei peste jumatate de milion de pelerini.
350.000 de Mitica
Peste 350.000 de romani isi sarbatoresc duminica ziua onomastica. Din totalul celor care poarta prenumele Dumitru si derivatele Mitru, Mitrea, Mitu, Mitache, Mitica, Dumitrica, Dumitrache, Dumitrita, Mima, Mimi etc, aproximativ 43.000 sunt femei. Cei mai multi dintre sarbatoriti, 290.000 de persoane, poarta numele de Dumitru. Prenumele Dumitra este purtat de peste 35.000 de femei, iar Dumitrita de aproape 6500 de romance. Din secolul XIX au aparut si formele care imita grafia latina a vechiului nume grecesc Demetrios - Demetru si Demetra sau numele de familie Demetriade si Demetrescu.
Demeter-Dumitru, "pamantul mama" la grecii antici
Dumitru vine din greaca, Demetrios, si este unul dintre cele mai vechi si mai frecvente nume romanesti. Numele era raspandit in toata lumea elenica si simbolizeaza "pamantul-mama".
Demetrius patrunde in onomastica ortodoxa si se raspandeste mai ales in rasaritul Europei, unde cultul martirului grec - Sf. Dimitrie Izvoratorul de Mir - s-a bucurat de mare popularitate.
Sfantul a trait pe vremea prigoanei crestinilor din secolul trei, dusa de imparatului Maximilian. Crestinat de copil, in taina, este pus de Maximilian la conducerea Tesalonicului, dupa moartea tatalui sau. Afland totusi, ca Dumitru este crestin, imparatul ii cere socoteala, iar acesta isi recunoaste credinta. Este intemnitat si asasinat la ordinul lui Maximilian. Odata cu martiriul, numele devine foarte popular la rusi, ucraineni, sarbi si bulgari. Demetrios apare si la noi, in documentele romanesti, in variantele: Dimitru si Dimitrie. Dupa anul 1500, apare in documentele vremii forma actuala - Dumitru.
Foto si text Silviu SECRIERU 
 Afisari: 692  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 8 Afiseaza toate comentariile  
Pentru Briel Seherezada Calugaru   de ug
Da, Sf Dumitru face minuni...mergeti cu ncredere si va rugati.   de Pinkie
penru Calugarul   de rosu.costel55
avalansa de moaste   de rosu.costel55
Si dintele lui Buddha a fost furat   de ug
in cautarea preputului   de aussie
Furt de Moaste    de ug
ov   de Viorica Ianc
A r h i v a
  Trimis dupa creta    59 comentarii
  Revelionul bate mia de euro    5 comentarii
  Dacia pune frana    
  Trecem la ora de iarna    3 comentarii
 Top afisari / comentarii 
 Profetie pentru o Romanie moderna (2220 afisari)
 Armata Rusa incapabila (2067 afisari)
 Trimis dupa creta (1979 afisari)
 Cimitir nazist in jungla amazoniana (1687 afisari)
 Cominternul impotriva Romaniei (1190 afisari)
 Controversatul moment in care Bute a scapat de KO a fost elucidat de arbitrul meciului (2637 afisari)
 Prea multa dragoste ucide: Modelul britanic Katie Evans s-a sinucis, devastata de divort!  (2395 afisari)
 Minune a naturii: E pasare sau scoarta de copac? (2053 afisari)
 Nimfomanele crestine ne indeamna sa tinem focul aprins doar in patul conjugal (1840 afisari)
 Avion submersibil pentru Pentagon (1481 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.10918 sec.