Ziua Logo
  Nr. 4372 de sambata, 25 octombrie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Cultura
Jurnal public
Cesare Pavese
Intre 16-18 oct. a.c. a avut loc la Bucuresti seminarul "Cesare Pavese" organizat de Centrul pentru Proiecte Europene din cadrul Institutului "G. Calinescu" al Academiei Romane in colaborare cu Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta si Asociatia Italienilor din Romania - R.O.A.S.I., condusa de deputatul Mircea Grosaru. Au participat 14 scriitori, cineasti, editori, profesori de literatura si filosofie din Italia (printre ei se afla dl. Franco Vaccaneo), reprezentanti ai Fundatiei "Cesare Pavese", in frunte cu Giuseppe Artuffo, "il sindaco" (primarul) din Santo Stefano Belbo, locul in care s-a nascut scriitorul. N-a lipsit la deschiderea seminarului noul ambasador al Italiei la Bucuresti, E.S. Mario Cospito, cum n-au lipsit italienistii de la universitatile romanesti. O mare concentrare de forte intelectuale, cum se poate remarca, provocata de implinirea a 100 de ani de la nasterea lui Cesare Pavese, unul dintre fondatorii neorealismului italian. De ce la Bucuresti? Pentru ca, dupa cat mi-au explicat organizatorii seminarului, Romania este unica tara in care opera lui Pavese este tradusa integral, gratie unor eminenti oameni de carte, cum ar fi Argintescu-Amza, Florin Chiritescu, Maria Chiritescu. Datorita acestui fapt, fundatia italiana citata mai sus a decis ca, dupa New-York, Madrid, Paris, Torino si Roma, "axa Pavese" sa ajunga la Bucuresti. Si a ajuns. Reuniunea a fost precedata de o expozitie de fotografii ("Locuri pavesiene") si o lansare de carte ("Poesii" de Cesare Pavese) la Biblioteca Academiei Romane, acolo unde s-au desfasurat si lucrarile seminarului.
Pavese este un scriitor special. Un scriitor tragic, un pesimist " outrance", comparabil pana la un punct cu Cioran. Diferenta este, totusi, importanta intre ei: in timp ce autorul "Nenorocului de a te naste" si-a valorificat constiinta tragicului intr-o opera fastuoasa din punct de vedere stilistic, Pavese a trait-o pana la capat si a incheiat-o, cum promisese in jurnalul intim ("Il mestiere di vivere"), printr-un act tragic. S-a sinucis in 1950, la 42 de ani.
Tema esenTialA a operei lui este solitudinea. O solitudine grea, masiva, inevitabila si de nesuportat. Ea determina conditia existentiala a omului. Pavese o percepe din unghiul unui tragism pe care niciunul dintre scriitorii europeni din generatia sa nu-l cunoaste. E suficient sa-i citim jurnalul pentru a intelege cat de adanca este prapastia singuratatii umane si cat de radical este spiritul care o cerceteaza. Pe acest paradox mi se pare a se construi gandirea si opera pavesiana: o constiinta tragica absoluta a existentei si un radicalism moral care nu cunoaste limite cand autorul se judeca pe sine si judeca faptele din afara. Diaristul este un Iov care se observa si adanceste, prin cruzimea observatiei, suferinta in care s-a instalat.
Jurnalul sAu, inceput in 1935 in captivitate (Pavese a fost un militant antifascist), vorbeste pe fata de complexele sale (teribile), spunand ceea ce alti scriitori care se confeseaza evita sa spuna. Pavese este, din acest punct de vedere, mai aproape de Gide si de adversarul sau ideologic virtual, Drieu la Rochelle. Gide a avut curajul sa noteze in jurnal complexele lui homosexuale si, la rugamintea sotiei sale, a eliminat in prima editie paginile in discutie. Le-a reintrodus dupa moartea Madelainei. Drieu la Rochelle inregistreaza si el mizeriile tribulatiilor lui sexuale, sfidand, astfel, morala publica. Cazul lui Pavese este mai complicat pentru ca si complexele fiintei sale sunt mai mari si numarul nenorocirilor care-i lovesc existenta este mai mare. Ele prefigureaza un destin tragic supravegheat indeaproape (din interior) de o constiinta lucida si, cum am precizat, necrutatoare. Pavese tine jurnalul pana in preziua sinuciderii (1950) cu sentimentul ca "isi face de lucru cu sine". O propozitie ce i-ar fi placut lui Noica, daca ar fi citit insemnarile lui Pavese. A-ti face de lucru cu sine inseamna, in cazul de fata, a cerceta cotloanele singuratatii si disperarii. O constructie subiectiva despre "deconstructia" individului. Autorul vorbeste, ca orice diarist, la persoana intai singular, apoi schimba identitatea personajului si se adrezeaza unui "tu" greu de separat, totusi, de cel dintai. O tehnica narativa pe care o folosesc si alti mari diaristi din secolul al XX-lea, de pilda Musil. Aceasta distantare strategica permite lui Pavese sa strapunga limitele acceptabile ale intimitatii si sa vorbeasca fara complexe de esecurile lui de ordin sexual. Sinceritatea nu mai este in acest extraordinar jurnal o strategie de seductie, este un mod de a merge, cum am precizat, pana la capatul suferintei si al disperarii existentiale. Este sigur ca Cesare Pavese n-a vrut, scriindu-si viata, sa faca literatura, dar, sfidand toate conventiile, a reusit sa dea o opera literara esentiala. S-ar putea ca tocmai aceasta revolta impotriva fictiunii sa-i supravietuiasca.
Eugen SIMION 
 Afisari: 132  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 1 Afiseaza toate comentariile  
Fascinatzia tristetzei Pavese ....   de jan dinu
A r h i v a
  Fluiditate si vitalitate    
  Premiera "Orfeu si Euridice"    
  Zorba grecul si Mihaela Radulescu    2 comentarii
  Ce citeau romanii acum 68 de ani?    
  Stiri pe scurt    
 Top afisari / comentarii 
 Profetie pentru o Romanie moderna (2220 afisari)
 Armata Rusa incapabila (2067 afisari)
 Trimis dupa creta (1979 afisari)
 Cimitir nazist in jungla amazoniana (1687 afisari)
 Cominternul impotriva Romaniei (1190 afisari)
 Controversatul moment in care Bute a scapat de KO a fost elucidat de arbitrul meciului (2637 afisari)
 Prea multa dragoste ucide: Modelul britanic Katie Evans s-a sinucis, devastata de divort!  (2395 afisari)
 Minune a naturii: E pasare sau scoarta de copac? (2053 afisari)
 Nimfomanele crestine ne indeamna sa tinem focul aprins doar in patul conjugal (1840 afisari)
 Avion submersibil pentru Pentagon (1481 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01241 sec.