Presedintele Traian Basescu s-a intors ieri la popor pentru o petrecere cu taraf si sarmale la "Toamna Severineana", premierul Tariceanu s-a urcat in avion pentru a admira masini de colectie la un salon auto din Paris, iar Mircea Geoana si-a amintit de tinerete si a mancat o pizza in Regie. Toate acestea la o singura zi dupa ce guvernantii transmiteau ca tara se duce de rapa datorita cresterilor desantate de salarii si pensii, iar ministrul Finantelor cerea sprijinul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Seful statului si-a rezervat pentru finalul de saptamana o baie de multime, el fiind prezent in Padurea Crihala la deschiderea Festivalului de Tarafuri si Fanfare "Toamna Severineana". Atmosfera de voie buna, pupaturile cu toptanul si "sportul prezidential" - stransul de maini - i-au aratat lui Traian Basescu ca ramane cel mai iubit dintre romani. La concurenta cu sarmalele gatite de Elena Udrea pentru bucuresteni, bucataresele me�hedintene s-au straduit sa il ispiteasca pe seful statului cu o portie de sarmalute aburinde servite cu toata dragostea. Inainte de distractie, Traian Basescu a fost insa invitatul autoritatilor locale. Oficialitatile din Drobeta Turnu Severin au decis sa ii ofere titlul de "Cetatean de onoare" al municipiului, la propunerea reprezentantilor PD-L. Presedintele s-a declarat emotionat si onorat pentru primirea unui asemenea titlu din partea unei comunitati. Basescu le-a vorbit severinenilor despre binefacerile descentralizarii administrative prin cresterea nivelului de autonomie locala, in conditiile in care "ministrii, guvernele sunt foarte greu de controlat de comunitati". Intrebat cum o vom rezolva cu criza, seful statului, aflat in multime, a raspuns: "Nu aici discutam". Relaxare pe malurile Senei "Moaca de european cu papion", dupa cum l-a caracterizat Basescu pe premierul Tariceanu, s-a plimbat pe malurile Senei pentru a vizita Salonul Auto de la Paris. Mare admirator al sporturilor cu motor si al masinilor de colectie, prim-ministrul s-a delectat alaturi de Ion Tiriac la standurile Citr�en. Importator direct al celebrului automobil francez la noi in tara, inainte de a fi premier, Tariceanu a admirat ca un fin cunoscator un model de colectie Citr�en 2CV, produs in anii '50. In acest timp, de la Cluj, Funar il ameninta ca PRM porneste o noua cruciada prin introducerea motiunii de cenzura, daca nu va gasi bani pentru salariile profesorilor. (Cristian ANDREI) Geoana la pizza in Regie Pe malurile Dambovitei, pretendentul la fotoliul din Palatul Victoria, Mircea Geoana, a iesit intr-o excursie electorala printre studentii din Regie. Le-a ascultat problemele si le-a promis ca daca va conduce Executivul situatia se va remedia miraculos. Pentru a parafa intelegerea, presedintele pesedistilor a iesit alaturi de liderii studentilor la o pizza si un suc. Ministrul Muncii: Nu sunt bani la buget Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, a sustinut ieri ca nu este ingrijorata de majorarea salariilor profesorilor cu 50%, ci de valul de revendicari care va veni din partea celorlati bugetari. Ea a declarat ca daca va exista o presiune asupra Guvernului pentru marirea salariilor bugetarilor, vom asista la majorarea inflatiei si a deficitului. "Efortul financiar nu poate fi sustinut de la bugetul de stat. Atunci va trebui sa luam masuri. Problema nu e ca s-au marit salariile profesorilor cu 50%, ci ca a venit un val de revendicari si oricine isi da seama ca acest val nu poate fi sustinut de buget decat daca ajungem din nou sa majoram inflatia si, implicit, la un deficit bugetar foarte mare", a explicat Campeanu. Ministrul Muncii a adaugat ca nu stie in ce conditii s-a votat legea privind salariile dascalilor si nici daca Guvernul o va contesta. (C.A.) Borrell: Guvernele pot rezolva criza economica Actuala criza economica cu care se confrunta Europa este mai mult o criza de incredere, rolul major revenind guvernelor care trebuie sa actioneze unitar, sustine fostul presedinte al Parlamentului European, Joseph Borrell. "Crizele de incredere nu pot fi rezolvate decat prin restabilirea increderii. Din acest motiv, guvernele joaca un rol important in aceasta problema, de maniera ca toti trebuie sa raspunda in acelasi mod si sa nu existe raspunsuri diferite de la un guvern la altul. Este momentul pentru a vedea care este valoarea Europei" - a afirmat ieri Borrell, aflat la Iasi. El a adaugat ca, pentru a depasi aceasta situatie, este nevoie ca tarile europene sa fie unite, dar mai ales sa aprobe Tratatul de la Lisabona, noteaza Rompres. "Chiar daca Uniunea Europeana nu are o Constitutie, acest tratat reprezinta un pas inainte", a declarat fostul presedinte al PE, care a recunoscut insa ca, daca Europa s-ar fi confruntat cu aceeasi criza din SUA, cel mai probabil nu s-ar fi descurcat, pentru ca "nu ar fi avut aceleasi institutii pentru a-i face fata". "Prioritatea Europei este chiar cladirea unor astfel de institutii. Totodata, trebuie coordona�te politicile tarilor mult mai mult decat pana acum", a incheiat politicianul spaniol. (I.C.) Stolojan lanseaza atacuri de campanie Prim-vicepresedintele PD-L Theodor Stolojan a acuzat ieri Guvernul de incompetenta, apreciind ca liderii PNL si PSD - Calin Popescu Tariceanu si Mircea Geoana - au pus bugetul tarii pe butuci. El a spus ca cei doi pot fi opriti "sa falimenteze Romania" in 30 noiembrie, prin votul cetatenilor. "Am trait destul aceasta farsa cu un Guvern asa - zis liberal care nu poate sta pe picioarele lui si se sprijina pe PSD. Romania nu poate fi coborata la situatia nedemna de a fi tara administrata pe baza unui troc. Calin Popescu Tariceanu si-a batut joc de averea natiunii si a prapadit-o, iar acum se arata ingrijorat de criza financiara. Alaturi de Vosganian si ceilalti colegi ai lor din Guvern a oferit ieri (joi - n.r.) o imagine de oameni jalnici, ipocriti, incompetenti, care fug de raspundere in situatii de criza", a declarat Stolojan. El a adaugat ca Romania a avut parte de un Guvern lipsit de mandat popular si aflat sub controlul parlamentarilor PSD, despre care a spus ca a ajuns sa fie "partidul care-si poate permite orice crima fara sa lase amprente". "Alaturi de PNL, acest partid a demarat caruselul pomenilor electorale, incercand sa cumpere ceea ce nu pot castiga", a mai spus prim-vicepresedintele PD-L. Cat despre atacarea de catre Guvern a legii promovate de PD-L privind majorarea pensiilor pentru grupele de munca I si II, Stolojan a spus ca cele doua partide contesta "corectarea unei nedreptati" si nu pomenile electorale, asa cum ar fi normal. (Irina CHIROIU) Pomenile electorale ale guvernantilor ne aduc in situatia din '90: haos, economie la pamant, dezaprobarea UE Mineriada lui Tariceanu Dupa ce Cabinetul Tariceanu a deschis "Cutia Pandorei" a pomenilor electorale, s-au trezit acum in situatia in care nu le mai pot stavili. Cum Guvernul a impartit bani in stanga si in dreapta, de la pensii majorate in avans la salariile preotilor, Parlamentul nu s-a lasat mai prejos. Ca sa mai "omeneasca" putin electoratul, acum, in preajma alegerilor, Camera Deputatilor a aprobat majorarea salariilor profesorilor cu 50%. Pe principiul "da' noi de ce nu...", functionarii si toti cei care primesc bani de la buget cer bani in plus si ameninta cu greve, tavalugul pomenilor riscand sa arunce Romania intr-o criza fara precedent. Studentii au vrut si au reusit sa obtina cresterea burselor. Acum functionarii publici vor si ei sa le creasca salariile, ca si in cazul profesorilor, cu 50%. Treziti de valul de cereri venite dinspre bugetari, guvernantii nu mai stiu pe unde sa scoata camasa. Ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, a declarat ca vrea sa sesize Curtea Constitutionala, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si poate mai gaseste pe cineva caruia sa i se planga si care sa hotarasca stoparea acestor majorari salariale. Potrivit calculelor ministrului Vosganian, o crestere generalizata a salariilor cu 50% ar echivala cu un deficit consolidat de 7% din produsul intern brut al anului viitor, precum si la anularea tuturor investitiilor din aceste sectoare. Conform Tratatului de la Maastricht, deficitul bugetar nu poate depasi 3% din PIB, acesta fiind unul dintre criteriile de convergenta pentru aderarea la euro. In plus, daca acest deficit este depasit, Bruxelles-ul poate sanctiona financiar Romania extrem de dur. Contopistii trag oblonul Functionarii publici afiliati la Sed Lex au anuntat ca vor intra in greva joi, pe 9 octombrie. Presedintele Sed Lex, Vasile Marica, a explicat ca peste 100.000 de bugetari vor bloca, in semn de protest, activitatea din trezorerii, case de pensii, primarii, tot ceea ce inseamna birouri si ghisee. Greva functionarilor are ca motiv refuzul Guvernului de a le majora salariile cu 50%, nivel de crestere de care vor beneficia profesorii. "Daca pentru profesori s-a luat o decizie politica de majorare a salariilor cu 50%, atunci nici noi nu vom accepta o crestere sub acest nivel. Sa fie si in cazul nostru o decizie politica, altfel ar fi existat o negociere pe fundamente economice", spunea Marica. Presedintele aliantei sindicale arata ca majorare a salariilor functionarilor ar insemna un efort bugetar de 5,5 miliarde de euro anul viitor si de 1,1 miliarde de lei pentru ultimele luni ale acestui an. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat ca o noua runda de discutii cu sindicatele bugetarilor va avea loc la inceputul saptamanii viitoare. Bancherii in alerta Cresterea salariilor peste sporul de productivitate a muncii nu este sustenabila si nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotriva, la unul mai scazut, a afirmat, joi, la Academia Romana, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Banca Nationala nu este impotriva cresterii salariilor. Am putea spune, chiar dimpotriva. (...) Cresterea mai rapida a salariilor decat a productivitatii muncii nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotriva, la unul mai scazut, intrucat decalajul dintre cei doi indicatori fundamentali se sparge mai devreme sau mai tarziu in crestere galopanta a preturilor, depreciere a monedei nationale, indatorare externa", a spus seful bancii centrale, prezent la un seminar pe teme economice. Afirmatiile guvernatorului BNR sunt sustinute si de Misu Negritoiu, directorul general ING Bank Romania. "Putem spune ca asistam la o noua mineriada, a salariilor. Este o aventura electorala, care va avea impact negativ asupra romanilor. Cei care se bucura acum, vor fi foarte dezamagiti sa vada ca nu au ce face cu banii pe care i-au primit", a declarat ieri Negritoiu, pentru Mediafax. Analistii ING considera ca deficitul bugetar va depasi nivelul de 3% din PIB atat in 2008, cat si in 2009. Nicolae Alexandru Chidesciuc, senior economist ING Romania, considera ca Romania risca o aterizare dura a economiei, care s-ar putea traduce in cresteri anuale ale PIB de numai 1-2% sau chiar in perioade de recesiune. Euro bate spre patru lei Moneda nationala a inregistrat ieri deprecieri puternice in raport cu euro, iar Banca Nationala a Romaniei (BNR) a calculat o rata de referinta in crestere cu 11,17 bani, la 3,8720 lei/euro, reprezentand nivelul maxim al ultimilor trei ani si zece luni. La finalul zilei, deprecieriea monedei nationale se accentuase la 3,92 de lei pentru un euro. Analistii sustin ca ceea ce se intampla acum este o replica a seismului de acum doua zile, cand leul a inceput sa se deprecieze puternic, iar lucrurile pot merge chiar mai departe. Potrivit trezorierului Raiffeisen Bank, Cristian Sporis, deprecierea leului de acum era de asteptat. "Cu toate stirile despre majorari de pensii, despre majorari de salarii, trebuia sa se intample. Problema este ca s-a intamplat foarte repede", ne-a declarat Sporis. Trezorierul Raiffeisen Bank sustine ca acum exista un sentiment negativ legat de Romania. "A fost criza si toata lumea a incercat sa stea departe de activele riscante, iar unul din activele riscante este si leul. Plus ca au mai venit si aceste deraieri care nu inseamna foarte mult acum, dar in anii ce urmeaza o sa se vada in deficite" este de parere Cristian Sporis. Iar deprecierea leului poate sa continue si in perioada urmatoare. "Daca piata internationala nu-si intoarce fata catre Romania, atunci este posibil ca leul sa continue sa se deprecieze. Este posibil ca euro sa ajunga la 4 lei", sustine Sporis. Diferente uriase intre salariile profesorilor Dupa recenta majorare care a generat imensul scandal din aceste zile, un profesor de gimnaziu sau de liceu ar avea un salariu care nu reprezinta decat un sfert din salariul unui universitar. Potrivit legii adoptate marti, salariul brut al unui dascal cu vechime de peste 40 de ani in invatamantul preuniversitar va ajunge la 29,2 milioane lei vechi, comparativ cu 121,5 milioane lei vechi, cat urmeaza sa primeasca lunar un profesor universitar. Discrepanta dintre lefuri este nedreapta pentru dascalul din invatamantul preuniversitar, dar si pentru celelalte cadre didactice universitare - conferentiar, lector sau preparator, care vor obtine, dupa marire, 17,3 milioane de lei vechi. Cat priveste suma de 15,1 milioane de lei vechi pe care o va primi un profesor debutant din invatamantul preuniversitar, este de-a dreptul ridicola fata de cea a universitarului. Ratiunea parlamentarilor cand au legiferat o astfel de masura discriminatorie se poate explica doar prin grija fata de propriul buzunar, cateva zeci de senatori si deputati fiind profesori la una, doua sau chiar sase universitati. Dar cum de s-a ajuns la o asemenea diferenta intre salarii? Matematic, foarte simplu. Printr-un amendament la Ordonanta 15, coeficientul de multiplicare 1 din grila a capatat valoarea de 400 de lei, dupa ce initial, in proiect, fusese de 257 lei. Aprobarea acestui amendament a facut ca majorarea salariilor din invatamantul preuniversitar sa fie, de fapt, de 45%, nu de 50 sau 54%, cum au anuntat electoral unii dintre politicieni. Profesorii universitari primisera, la majorarea de acum doi ani, aproape o dublare a salariilor, astfel ca acum ar fi trebuit sa fie sariti din schema. Marirea de salariu ar fi fost necesara doar pentru conferentiarii, asistentii si preparatorii universitari care fusesera "uitati", insa proiectul PSD i-a inclus si pe cei cu grad de profesor. Iar odata votat amendamentul, dascalii universitari s-au trezit ca, fara sa ceara nimic, au primit o majorare salariala de 70%, gratie coeficientului de 400 de lei din ordonanta.

Pagina realizata de Carmen POPESCU, Corina SCARLAT si Magda SEVERIN