Ziua Logo
  Nr. 4306 de sambata, 9 august 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Polemici
Dorin Tudoran
Ciocoii - noi si ei
-- Scriitorul intervine in dezbaterea legata de scandalul turnatorilor promovati de ICR
Conducerea Institutului Cultural Roman se afla in fata unui triplu scandal cu reverberatii internationale. Doi informatori, dintre care unul si impostor, Sorin Antohi si Andrei Corbea Hoisie, au fost sponsorizati din banii contribuabilului roman pentru a organiza si participa la o scoala de vara la Berlin. Scriitorii si traducatorii germani Herta Muller, Richard Wagner, si Ernest Wichner au protestat in presa germana fata de acest dublu standard care vine chiar din partea unui membru al Comisiei Tismaneanu, presedintele ICR Horia Roman Patapievici. La acest caz se adauga si un eveniment derulat in iunie la Paris, cand un alt informator recunoscut de CNSAS, Mihnea Berindei, a tinut o prelegere organizata de ICR. In plina disputa academica a survenit scandalul "poneiului roz" de la New York care, amplificat, a estompat fondul mult mai grav al dezbaterii stiintifice si morale legate de ICR si banii statului roman. Multi intelectuali au preferat sa se solidarizeze cu "poneiul roz" uitand de scandalul turnatorilor ICR. Dorin Tudoran, printr-o analiza remisa in exclusivitate ziarului ZIUA, solicita atentia acestora pentru revenirea la dezbaterea de idei legata de "informatorii nostri mai buni decat informatorii lor". Varianta integrala a analizei se afla la www.ziua.ro. (Victor RONCEA)
Hartia de turnesol. Cel mai important rol pe care l-a jucat scrisoarea adresata de Herta Muller lui Horia-Roman Patapievici prin intermediul paginilor cotidianului german Frankfurter Rundschau a fost cel al hartiei de turnesol. Ne-a reamintit pe ce scandura dormim, cat de adanc dormim, cu cine dormim, cat de tare sforaim si cat de asiduu tragem sfori pana si in somn.
Horia-Roman Patapievici
Premiza. Daca directorul ICR ar fi fost Corneliu Vadim Tudor, cred ca Herta Muller nu ar fi reactionat deloc sau ar fi facut-o pe un ton parodic. Dar cum sa nu reactioneze atat de vehement cand e vorba de o decizie a lui H.-R. Patapievici, intelectual eminent, ba si cu aura de anticomunist/antisecurist feroce?
Starea de actiune si starea enuntiativa. Anticomunismul/antisecurismul asumat de Herta Muller in timpul dictaturii difera de anticomunismul/antisecurismul exhibat de multi dupa 1989. Practic, e vorba de constiinte operand in regimuri diferite: constiinte in stare de actiune (Muller), constiinte in stare (mai degraba) retorica, (preponderent) enuntiativa (Patapievici). Riscurile asumate de Herta Muller in anii 80' erau de alta natura si magnitudine decat inconfortul implicat de dramoleta post-decembrista avandu-l drept "erou negativ" pe Capitanul Soare. Daca nu respectam acest adevar simplu, nu avem cum intelege de unde vine polemica de azi si de ce un grup de scriitori stramutati din Romania in Germania fac si de aceasta data front comun cu Herta Muller.
Accentul. Cum s-a raspuns apelului justificat al Hertei Muller fata de folosirea banilor publici in promovarea a doi fosti informatori ai Securitatii a devenit chiar mai important decat demersul facut de ea. Aici apare a doua coliziune. in vreme ce la Herta Muller accentul cade pe informatori ai Securitatii, la H.-R. Patapievici si suporterii sai accentul e mutat pe valoarea profesionala.
Cum deocamdata structura condusa de H.-R. Patapievici se numeste "Institutul Cultural Roman" si nu "Centrul de Reeducare Morala a Romanilor", mutarea accentului pare justificata. Este?
Ca de atatea alte ori, si in cazul de fata fapta devine substantial mai putin condamnabila decat mecanismul apararii. Hotararea ICR ramane undeva intre gafa si curaj. Explicatiile privind justetea hotaririi se situeaza intre cinism si oportunism.
Hotararea ICR nu justifica, nici pe departe, cererea demiterii conducerii institutului. E un apel abuziv, fiindca trece cu vederea lucrurile exceptionale facute de troika Patapievici-Mihaies-Radu si multi din colegii lor. Explicatiile oferite de conducerea ICR, da, ar putea impune o demisie in bloc ("demisie de onoare"), caci ele devoaleaza mentalitatea in virtutea careia conducerea institutului ar putea sa snobeze permanent pe oricine ii reposeaza ca mai calca si in gropi.
Andrei Corbea Hoisie
Filiera germana. ICR nu ar fi putut respinge un "asemenea proiect", crede H.-R. Patapievici, "in conditiile in care partenerii germani nu numai ca nu au ridicat obiectii morale la acest fapt, ci, in cazul lui Sorin Antohi, au optat explicit pentru colaborarea cu el."
Argumentul nu sta in picioare.
in vreme ce partenerii germani au dreptul sa practice obiectii morale in legatura cu situatii neplacute din propria istorie apropiata si sa decida cum gasesc de cuviinta in legatura cu astfel de complicatii, o institutie romaneasca are obligatia sa aiba macar ingrijorari daca nu chiar obiectii morale cand e vorba de cetateni romani; fie ei eruditi ori nu. Explicatia e mult mai simpla - cine nu a avut nici o ingrijorare, darmite obiectie morala, a fost ICR. A da vina pe germani ori a incerca sa-i induci intr-un act de complicitate e un demers copilaresc. Orice finantator are dreptul sa aprobe ori sa respinga o cerere de finantare - integral or partial. Punct.
Apel catre lichele - individuale si institutionale. Mesajul Hertei Muller este complementar celui transmis de Gabriel Liiceanu prin cunoscutul "Apel catre lichele", dar muta, cu justete, accentul de pe licheaua individuala pe ce risca sa devina institutia-lichea. H.-R. Patapievici a imbratisat cu entuziasm mesajul lui Liiceanu, dar este iritat si intristat de apelul Hertei Muller.
Lichelele lor si lichelele noastre. O cale sigura de a transforma o institutie intr-o lichea este sa o faci sa opereze pe principiul lichelele noastre sunt bune si au dreptul la a doua sansa, lichelele lor sunt rele si nu au nici un drept de apel.
Este adevarat ca "in Romania nu exista un cadru legal in virtutea caruia cetatenii romani care au fost informatori ai Securitatii sa fie exclusi din viata publica ori academica", numai ca ideea lustratiei nu a avut nici o sansa nu doar din cauza "lor", ci si din pricina "noastra".
Ilie Merce, Corneliu Vadim Tudor, Dan Voiculescu, Miki spaga si cei ca ei ar fi avut mai putine sanse sa stea in calea lustratiei, daca nu ar fi fost ajutati, consistent, de schizofreniile alor nostri, suferinzi de sindromul personalitatii multiple - "a noastra" Mona Musca, initiatoarea efortului parlamentar pro-lustratie, a cazut din varful meterzelor, scurt-circuitata de un trecut nedumerit si de un prezent amnezic.
Somitate stiintifica si doctori in somitate. Spre a demonstra ca ar fi fost imposibil de refuzat finantarea participarii celor doi eruditi romani in programul din Germania cel mai apasat este invocata inalta lor valoare profesionala.
Argumentul sta si nu prea sta in picioare. Sta, fiindca e vorba de doi intelectuali de marca. Nu sta, fiindca e greu de crezut ca in Romania au disparut toti germanistii de prima mana care nu a fost informatori ai Securitatii, asa incat ICR nu putea trimite pe nimeni altcineva decat pe Andrei Corbea-Hoisie.
Nu sta si datorita taraseniei doctoratului fictiv al lui Sorin Antohi, autor nu doar al unei carti fundamentale despre utopie (cum reaminteste cu dreptate Mircea Cartarescu) dar si al unor tomuri imaginare (cum uita sa reaminteasca Mircea Cartarescu).
De cursurile tinute de Sorin Antohi in Germania vor beneficia/au beneficiat si doctoranzi. Chiar nu isi aminteste conducerea ICR cati oameni au fost in pericol sa-si vada anulate doctoratele luate cu Sorin Antohi?
Ni se reaminteste ca Sorin Antohi "a fost ani la rand prorector al prestigioasei Central European University din Budapesta". E mai degraba un argument anti-Antohi. Am fost la sfarsitul lui iunie la Budapesta pentru o saptamana si am trecut si pe la CEU. Ma abtin sa descriu imaginea umilitoare lasata in urma de tarasenia falsului doctorat si al volumelor fictiune.
Levantu' si Trabantu'. Mircea Cartarescu se inseala considerand ca intrebarea cheie ar fi "Care este statutul fostilor colaboratori, dovediti, ai aparatului comunist de represiune, mai ales in conditiile in care CNASAS-ul a fost lipsit de putere prin decizie politica?"
Intrebarea fundamentala este, mai degraba: Ce se intampla cu noi, fostii neinformatori ai Securitatii, oameni cu doctorate reale nu fictive, care ne dovedim necrutatori cu lichelele lor dar construim - din citate celebre si tristeti tulburatoare -- ziduri de protectie in jurul lichelele noastre?
Nici pomenirea CNASAS-ului nu e inspirata. inainte de a fi marginalizat prin decizie politica, institutia cu pricina s-a automarginalizat, autodiscreditat, datorita incoerentei cu care a operat. Istoria CNASAS-ului nu poate lipsi dintr-o posibila antologie intitulata "Cele mai revelatoare 10 studii de caz privind tranzitia la romani" . Ma refer, fireste, la tranzitia de plus de la "cum am fost" la "cum am ramas".
In sfarsit, dovezile despre colaborarea lui Sorin Antohi cu Securitatea au fost la indemana membrilor CNASAS cu mult inaintea izbucnirii scandalului. Dar cum Sorin Antohi era "de-al nostru", dovezile au fost inabusite. si, in ultima instanta, asta nu la ajutat pe Antohi. isi aminteste H.-R. Patapievici cine a pus batista pe tambal si ce prevede legea pentru o asemenea fapta, caci eu unul nu-mi amintesc ca vreunul din membrii CNASAS sa fi avut ceva de suportat pentru un asemenea matrapazlac?
Mesagerul sau mesajul? Pentru Herta Muller, Vladimir Tismaneanu are o sugestie si un repros. Sugestia: ar fi fost mai bine ca prozatoarea sa se fi adresat direct lui Sorin Antohi si Andrei Corbea-Hoisie, nu lui H.-R. Patapievici.
Eroare. Repet: adresandu-i-se lui H.-R. Patapievici, Herta Muller a facut-o, in principal, spre a ridica problema raspunderii institutionale (ICR). Se muta, din nou si nu tocmai abil, accentul de pe mesajul principal pe mesajul secundar.
Reprosul: Herta Muller si-a transmis mesajele prin "detestabilul Roncea".
Amandoi - Vladimir Tismaneanu si Victor Roncea - au aflat de la mine, in urma cu un an si jumatate, de ce hotaram sa-mi incetez colaborarea la ziarul "Ziua". Numai ca, desi dispretuesti profund pe cineva, daca acel cineva se uita pe geam, vede ca ploua si ne spune "Afara ploua" e un semn de slabiciune sa negi realitatea, fiindca detesti mesagerul. O astfel de eroare a condus la pierderea multor batalii de imagine. si nu doar de imagine, ci si de fond.
Citate, citate, citate sau despre mitul bunului simt. Cei care sugereaza ca solutia este de a cere unor oameni ca Andrei Corbea-Hoisie si Sorin Antohi sa hotarasca singuri in legatura cu discretia de care trebuie sa dea dovada in revenirea pe scena publica se inseala cu buna stiinta. Decizia cu pricina tine de bun simt, exact simtul despre care un mare erudit spunea ca este cel mai prost distribuit printre oameni. As adauga - chiar si printre eruditi.
E greu de crezut ca niste (alti) eruditi, care ne strivesc sub citate din Iisus si ne reamintesc contradictoria alcatuire a omului ilustrind-o cu destinele unor Cline, Ezra Pund, Hamsun, Heidegger ori Drieu La Rochelle (a-l numi "Drieu de la Rochelle" e, mi-as permite sa observ, un exces de grafomagie!) nu-si amintesc si citatul despre bizara repartizare a bunului simt pe cap de vietuitor.
Ma pune pe ganduri invocatul adagiu pascalian "Omul nu este nici inger, nici fiara, si din pacate cine face pe ingerul face pe fiara", dar ma haituieste intrebarea de ce riscam sa devenim fiare, judecandu-i pe Antohi-Hoisie, dar avem asigurat statutul de ingeri stigmatizandu-i pe Eugen Barbu si Virgil Candea, cindva si ei premiati prin tot felul de spatii de limba germana, nu?
Evident ca este o porcarie sa amintesti ca Vladimir Tismaneanu este fiul lui Leon Tismeneski doar spre a-i pune in carca fiului faptele tatalui. Dar nici sa-i amintesti lui Gabriel Gafita ca este fiul lui Mihai Gafita pentru a pune in carca fiului si ispravile tatalui nu e tocmai fair play.
Pentru unii muma, pentru altii - ciuma e un modus operandi ce invoca si el un citat. Nu-l dau. Prea multa eruditie pentru o chestiune simpla, cunoscuta sub numele de dublul standard.
Ilie vs. Antohi si Merce vs. Hoisie. Raspunsurile la una din intrebarile mele vin cu grabire. Unul: lama judecatii noastre morale nu trebuie tocita pe grumazurile unor "oameni de sigura valoare" caci ea trebuie "sa ramana pura si neiertatoare pentru adevaratii mari ticalosi: ofiterii de Securitate, instrumentele docile ale propagandei de partid, cei care-au facut raul pe fata si care azi sunt cei ce fac legile in Romania."
Am spus ce cred despre aceste "instrumente docile" - si pe vremea cand moralisti de azi taceau malc, si dupa ce "instrumentele" au ajuns in Parlament. Dar ma tulbura - ca sa folosesc verbul menit sa scalde multe ce nu pot fi scaldate - sugestia ca a fi facut raul pe fata dovedeste ca ai fost o ordura, dar daca l-ai facut pe la spate (mai ales pe la spatele prietenilor, unii din ei tot "oameni de sigura valoare") confirma ca esti o valoare inestimabila.
Altul: "nu este nicicum acelasi lucru ceea ce a facut informatorul Antohi cu ceea ce a intreprins ca ofiter al Securitatii actualul deputat PRM Ilie Merce."
Evident, nu este. Una din diferente este ca Merce a facut-o pe fata, Antohi pe la spate. Dar, ne place ori nu, e drept ori nu, tocmai una din parghiile fundamentale ale democratiei - votul - i-a dat sansa lui Ilie Merce - tot pe fata -- sa ajunga in Parlament. Lehamitea pentru o asemenea intamplare nu trebuie sa ne impinga a comite noi insine lucruri intristatoare si a exhiba mentalitati "tulburatoare".
Mitul nediscriminarii morale. H.-R. Patapievici afirma ca ICR nu practica "discriminarea morala". il cred. Dar l-ar crede si altii, daca ar produce o lista cu numele informatorilor Securitatii -- eruditi din tabara "alorlalti", detinatori de false doctorate, caci exista si din acestia, nu? -- a caror prezenta in strainatate a fost finantata de ICR asa cum a fost finantata prezenta lui Sorin Antohi si Andrei-Corbea Hoisie in Germania.
Mitul schimbarii. Herta Muller s-a insealat amarnic crezand ca a semnala chestiuni de principiu prietenilor si celor pe care-i pretuiesti are intotdeauna sanse de impact mai mari decit daca incluzi intr-un asemenea exercitiu oameni pe care-i dispretuiesti. Ciocoizarea elitelor romanesti nu e o boala noua si nu-i atinge doar pe "ai lor", ci si pe "ai nostri". Cam aici se afla esenta "tulburatoare" a schimbarii in mai bine.
Bucuria consecventei. Herta Muller nu se inseala exact cand ramane ce a fost - Herta Muller. Gandindu-ma la vorba cronicarului, ma intreb cum ar fi mai potrivit sa o parafrazez - "Naste si Germania romani!" ori "Naste si Romania nemti!"?
Mai bine renunt, ca sa nu fiu luat la intrebari "Da', nemtii astia ai cui sunt? Ai nostri ori ai lor?" Nu inainte insa de a ma bucura sa o vad pe Herta Muller incercand sa evite orice intrumentalizare a pozitiei sale in folosul unor tensiuni si interese ce-i sunt straine.
Mitul monolitului. Panica: monolitul din jurul lui H.-R. Patapievici se clatina. in vreme ce directurul ICR crede ca Herta Muller i-a adresat scrisoarea deschisa in "Frankfurter Rundschau", Mircea Cartarescu nu are nici un dubiu ca "Turnatori la Academia de Vara" a aparut in "Frankfurter Allgemeine Zeitung".
Solutia? O consistenta bursa de documentare acordata amandurora de ICR in Germania.
A doua ucidere a lui Ioan Petru Culianu. La mai bine de cinsprezece ani de la asasinarea lui Ioan Petru Culianu, incercam inca sa deslusim cine, de ce si cum l-a asasinat pe eruditul nostru prieten. Una din initiativele extraordinare ale lui Sorin Antohi a fost alcatuirea unei carti, in doua volume, aparuta la Nemira, in 2001 - "Religion, Fiction, and History - Essays in Memory of Ioan Petru Culianu".
Azi, uitandu-ma peste textul pe care tocmai sunt gata sa il termin, ma intreb daca e bine ori nu sa-l trimit la tipar. Raspunsul e complicat: nu e bine, dar trebuie. Deci - e foarte bine.
si mai trebuie sa fac un lucru: sa ofer spre publicare, in sfarsit, un text inedit al lui Ioan Petru Culianu. Din doua motive. Primul - spre a se vedea cat de mult s-a inselat in previziunile sale despre Romania post-decembrista prietenul nostru Nene. Al doilea - spre a se intelege de cate ori a fost ucis el din nou (evident, simbolic) de unii dintre noi, prieteni si admiratori ai sai.
Paradigma gandita candva de Culianu s-a risipit fiindca era gandita, totusi, pentru o tara unde revolutiile se amana din cauza ploii, iar revolutiile morale sunt atat intortocheate si incat, deseori, au iz de restauratii. Normalitatea este mereu inca departe, zidita parca intr-un etern orizont de asteptare, sabotata, in egala masura, atat de revolutii, cat si de restauratii; atat de "ei", cat si de "noi".
Cel mai bine ar trebui sa inteleaga rostul acestor randuri Sorin Antohi, lucru pentru care ii multumesc anticipat. Sper sa nu ma insel, caci suntem deja prea batrani pentru o noua utopie.
7 august, 2008
 Afisari: 1197  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 10 Afiseaza toate comentariile  
Astea sunt consecintele -triste sau chiar tragice - ale excluderii anticomunistilor CLASICI   de Ion Ionescu de la Brad
Comestibil,desi cu multa amaraciune!   de LENIO
Parca vad ca un "intelectualul lu' peste" ma va critica pentru ca am pus doua virgule   de Razvratitul
Se aseaza apele.   de Aladin
Or fi prosti?...Or fi ticalosi?... Ia sa vedem:   de Razvratitul
Afara cu Patapievici de la ICR   de C.D.
Texte care dovedesc c Patapipi se orienteaz dup cum bate Vntu   de Scardanelli
Afara cu tudoran de la Ziua   de HERUT
Mai rar   de Parsivu
Ai scris misto dom Tudoran   de neamtu tiganu
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Razboi la Marea Neagra (3670 afisari)
 Mecanismele de inrobire MISA (2802 afisari)
 Nu s-a mai tuns de 50 de ani (2491 afisari)
 Paul Newman e pe moarte (1672 afisari)
 Hillary se leapada de Obama (1621 afisari)
 Monstrul din Montauk (3048 afisari)
 Inotator, la un pas de inec in timpul calificarilor pentru Olimpiada  (2815 afisari)
 Lavrov i-a spus lui Rice că președintele georgian "trebuie să plece" (2617 afisari)
 Un post TV georgian a difuzat imagini cu cadavrul unui pilot rus - VIDEO (2354 afisari)
 Sapte morti intr-un accident petrecut pe o autostrada din Italia - VIDEO (2275 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.09427 sec.