In cercurile de influenTA prezidenTiale si in "laboratoarele politice" se lucreaza intens la cele trei ipoteze de coalitie guvernamentala postelectorala, care ar asigura participarea PD-L-ului la guvernare: - coalitie cu PSD-ul lui Geoana, Iliescu, Nastase, Hrebenciuc, Mazare; - coalitie cu PNL-ul lui Tariceanu, Olteanu, Orban, Weber, Daianu; - coalitie cu PNG-CD-ul lui Becali (si cam atat), plus eventual UDMR-ul lui Marko, Frunda, si minoritatile. Pentru fiecare au existat semnale, politice si mediatice. Dupa ce Basescu a avut mai multe cuvinte de lauda pentru "grupul de la Cluj", Rus, Puscas, Dancu au fost marginalizati in partid. S-a speculat ca respectivii ar fi fost pedepsiti nu pentru rezultatele electorale, ci pentru ca ar fi negociat o varianta de coalitie in care PSD-ul devenea "vioara a doua". Unul dintre "defectorii" liberali, Valeriu Stoica, a produs un soc sustinatorilor fanatici ai lui Basescu dupa ce a propus o noua alianta PNL & PD-L. Pe cai informale, se incearca dinspre Cotroceni perfectarea unei intalniri "intre patru ochi" intre Basescu si Tariceanu. Un alt soc trait de sustinatorii "morali" ai lui Basescu a fost formarea majoritatii PD-L & PNG-CD in Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Intr-un ziar de sport a aparut informatia (neconfirmata, dar nici infirmata) ca liderii Boc si Blaga au intervenit la comisiile FRF pentru ca Becali sa nu mai fie sanctionat in scandalul "Valiza cu bani". DacA judecAm respectivele "ipoteze" din perspectiva inaltelor criterii etice formulate initial de Basescu si reformulate de admiratorii sai neconditionati, toate sunt "solutii imorale". Daca ne gandim ca probabil PSD-ul va baga din nou PC-ul lui Voiculescu in Parlament, in prima ipoteza, "solutia imorala" pesedista include in sine si vechea "solutie imorala" conservatoare, care dusese initial la celebra "tradare" din 2004. Pentru realistii si "combinagii" din PD-L ele sunt doar variante din jocul pragmatic al formarii coalitiilor. Plauzibilitatea acestor ipoteze este cu atat mai mare, cu cat nimeni nu mai vorbeste despre partidul lui C. V. Tudor, care este complet lipsit de "potential de coalitie", iar in curand nu va mai avea nici macar "potential de santaj". Problema cu respectivele ipoteze nu este insa nici etica, nici pragmatica, ci contrafactuala. Pentru ca s-ar putea intampla la fel de bine ca jocul rezultatelor din toamna lui 2008 sa excluda PD-L-ul din orice calcul. DacA oricare dintre ipotezele de mai sus se va confirma, va deveni interesanta echilibristica argumentelor folosite de "tabara etica" din spatele "presedintelui moral" Basescu. Mai ales ca daca se confirma intentia unora dintre reprezentantii respectivei tabere de a se implica activ in politica, retorica aplicarii etichetelor nu se va mai potrivi cu logica pragmatica a compromisului politic. Se va proceda probabil in spirit orwellian, ca negrul sa devina alb, iar imoralul sa devina moral. Iar cei care vociferau impotriva celor "322" vor deveni parteneri de coalitie cu cel putin o parte dintre abominabilii parlamentari care au votat suspendarea lui Basescu. Iar PD-L va redeveni ce a fost dintotdeauna, un partid la fel ca toate partidele (democratice). Poate ca aceasta baie de realism este totusi bine�-venita, pentru ca va disparea astfel discursul urii si resentimentului, promovat in anii din urma. Dar pana ca toleranta sa devina un reper, in mod sigur vom mai avea in campanie reprezentatii grandioase de intoleranta.

Dan PAVEL