Ziua Logo
  Nr. 4288 de sambata, 19 iulie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Analize si comentarii
S.O.S. istro-romanii!
Valentin HOSSU-LONGIN 
De un an si jumatate apare revista lunara a romanilor de pretutindeni CONTACT, editata de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti Contact, putand fi citita si "copiata" de pe internet la adresa www.centruldeļæ½studii.ro. O publicatie de mare interes, prin textele foarte documentate si de la fata locului, in special despre comunitatile noastre din jurul actualelor hotare.
Din sumarele ultimelor doua numere (mai si iunie) atrage atentia, cu deosebire, interviul deputatului PPCD de la Chisinau, Vlad Cubreacov, membru al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, acordat ziarului basarabean FLUX, preluat in doua parti. Titlul spune tot: "Istro-romanii trebuie salvati". Se porneste de la initiativa depunerii la Strasbourg (aprilie a.c.) a unui proiect de Rezolutie privind istoria si actualitatea acestei minoritati etnice din Croatia, parte componenta a romanitatii carpato-balcanice, vorbitoarea unuia dintre cele patru dialecte ale limbii romane: daco-romana, in nordul Dunarii, aromana, megleno-romana si istro-romana, in sudul fluviului. Este pentru prima oara cand un membru al Subcomisiei APCE pentru Minoritati supune atentiei CE un document despre inevitabila disparitie a unei populatii stravechi, ajunsa acum la vreo 1500 de persoane, datorata politicii de deznationalizare a autoritatilor croate, nerecunoscandu-i statutul de minoritate, negarantandu-i drepturile si libertatile fundamentale inscrise in legile umanitatii contemporane.
Inainte de a cita din cuprinzatorul interviu luat europarlamentarului V. Cubreacov, sa amintim succint ca micul nostru grup etnic se afla in vreo zece asezari rurale din nord-estul Peninsulei Istria, de-o parte si de alta a muntelui Ucika Gora (Monte Maggiore), la cativa kilometri de orasul-port Rijeka si de statiunea Opatija, de pe malul Adriaticii. Intreaga zona, colonizata de greci, facuse parte din Imperiul Roman, apoi din cel Bizantin (dupa stabilirea triburilor croatilor, apartinand slavilor meridionali, in sec. VII). Pe rand, spatiul a cunoscut stapaniri venetiene, habsburgice, otomane si unguresti, pana la sfarsitul primului razboi mondial, cand se infiinteaza Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor (din 1926, Regatul Iugoslavia), in perioada interbelica peninsula, pana la Trieste, fiind a Italiei. Ce a urmat se stie: statul federal iugoslav, apoi criza si destramarea lui in deceniul 9 al vechiului trecut, Croatia proclamandu-si independenta la 25 iunie 1991.
De-a lungul acestei istorii atat de framantate, istro-romanii si-au pastrat identitatea de limba, port, datini si credinta catolica, zona locuita de ei fiind cunoscuta ca regiunea Ciceria. In Evul Mediu, cand erau mult mai numerosi, li se spunea "vlahi", "morlaci" sau "cici", ei zicandu-si, pana azi, "rumari" sau "rumeri", in vorbirea lor folosind rotacismul, precum maramuresenii (inima=irima, lumina=lumira, luna=lura, mana=mara, pane=pare, rumani=rumari etc.). Afirma intervievatul: "Dialectul istro-roman conserva un sir de vechi reflexe lingvistice romanesti, de la cumpana secolelor XII si XIII, sau chiar de mai inainte, explorand intr-un mod interesant perioada straromana". Aminteste ca "Primul istoric care i-a descris pe istro-romani a fost triestinul Manarutta, cunoscut ca Fratele Irineo della Croce. El scria in 1698 ca acestia aveau o limba proprie a lor, similara limbii romane", dar multi au fost asimilati, ramanand insa numeroase toponime de sate si catune, precum Romania, Draga, Carbune, Vlasca, Vlahi, Vodite, Murari, Ciobani, Bolovani, Sarman s.a. chit ca zonele respective fusesera slavizate si maghiarizate.
Domnul Cubreacov isi sustine opiniile, apeland la numerosii istorici si lingvisti romani sau straini, care "in diferite perioade s-au interesat de soarta istro-romanilor, i-au vizitat, au scris despre ei sau au valorificat materialul dialectologic", din secolul XIX pana azi. Lansand acest S.O.S., cei 34 de deputati din 20 de state membre ale CE au in vedere obligarea Croatiei de a recunoaste stravechea minoritate si a o sprijini sa-si puna in valoare virtutile.
P.S. Vom reveni, cu alte amanunte, despre fratii nostri atat de putin cunoscuti; ne vom referi si la obligatiile ce revin Romaniei fata de ei, care pastreaza o asemenea comoara de trari spirituale si materiale.
 Afisari: 731  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 3 Afiseaza toate comentariile  
Baiatul meu mi-a adus printre alte ziare si reviste si Revista Felicia, e plina masa mea   de Atamild
Pastarea valorilor culturale romane   de Alex Lorber
Este deja foarte tarziu   de Tudor190
A r h i v a
  Din nou, "cazul Musca"    3 comentarii
  Raspunsul la criza energetica    12 comentarii
  "Echilibrul torinez"    2008-07-11
  Isus intre... fundamentalisti    2008-07-08
  Nu distrugeti amfora!    2008-07-04
  "Saga parapetului"    2008-05-24
  "Invatam singuri romaneste"    2008-05-09
 Top afisari / comentarii 
 Fotografie unica in lume (2395 afisari)
 Presedintele Basescu respinge noua nationalizare (1608 afisari)
 Unul cate unul la DNA (1581 afisari)
 Ucraina "no problem" (1459 afisari)
 Biserica Rusa amenintata de schisma (1373 afisari)
 Oligarhii rusi cumpara riviera franceza si sperie localnicii cu pretentiile lor (3968 afisari)
 Iubita sexy a miliardarului Abramovici a primit cadou un restaurant de 3,5 milioane de euro (2767 afisari)
 Bucuresteni ramasi fara bani pe carduri pentru ca au intrat in banci (2446 afisari)
 Sammie Pennington are sani naturali de nota 10  (2219 afisari)
 Iranul a descoperit rezerve de petrol de 525 milioane de barili (1620 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.11332 sec.